Ziua bună
mergeți la protest astă seară la Universitate?
Eu nu.
Mă obsedează o discuție veche cu o profă de sociologie. Concluzionase că societatea în care trăim nu va progresa cu adevărat până nu se stinge generația celor născuți în intervalul 1945 - 1990.
Că aceasta este
generația mână-ntinsă care a fost educată să aștepte tot și orice de la stat și de la autorități. Fac și eu parte din această generație.
Dar nu consider că cei care au administrat incendiul de vinerea trecută sunt niște eroi fiindcă și-au făcut meseria.
Nici nu mă întreb cum se vor descurca autoritățile la viitorul cutremur în București și în țară.
Mă întreb cum mă voi descurca eu la următorul incident, cum îmi voi proteja eu familia, ce mai am eu de învățat și fac eu ceva.
Mă uit la tineri sub 25 ani care nu fac parte din generația mai sus menționată care stau totuși
mână-ntinsă și dacă nu li se dă satisfacție apar proteste, etc.
Au pretenția ca un pompier, un asistent medical și un medic, un reporter și finalmente un politician să le salveze viața la nevoie.
Uită că fiecare om este responsabil pentru viața sa inițial, iar o echipă de salvare doar secundar - că salvatorii sunt și ei oameni și că regula pe teren este că viața salvatorului este mai importantă.
Înarmați cu tastaturi și opinii eructate din rețele de socializare, tinerii noștri au impresia că fac o diferență.
Of, Doamne ...