mai, mie tocmai astia imi plac, cu personalitate.
Asta de care spun n-avea nici o problema- primul lucru pe care l-a facut a fost sa-si aleaga fotoliul cel mai bun care era al lui si cand nu statea in el. Daca te asezai - imediat primeai una, avertisment. Daca nu pricepeai ...scotea ghearele sau te scuipa. Si asta cu un aer de plictis ...ca-l deranjezi de la treburi importante.
Si era si gelos. Eram inca la liceu si a venit un coleg pe la mine sa-i dau niste carti. In doua secunde de cand s-a apropiat de mine tipul nu mai stia ce-i cu el. Nici nu am vazut cand s-a apropiat namila si i-a tras o gheara pe umar, prin tricou.
Cat pastra distanta regulamentara era ok, cand se apropia - scuipaturi si maraieli.
Si-i placea sa joace v-ati-ascunselea. Vroiai nu vroiai ... daca el avea chef lasai totul. Altfel nu era chip sa scapi. Cand simtea el ca-i ajunge cu joaca- harst! o gheara - si se ducea tacticos spre fotoliu. Dar era frumos animalu', imi pare rau ca nu i-am facut nici o poza.
Acum am o matza mamoasa, are ea grija de mine, nu eu de ea.
Asta are pasiunea calculatorului. Bataliile se dau pe tastatura.
________________________
Ei dragilor, o iau si eu spre casa. Sa aveti o zi buna in continuare.