Ce sambata lunga am avut! Petrecuta in intregime pe altarul familiei, adica in fata aragazului... Am facut dimineata piata impreuna cu berbantu', am bucatarit impreuna, mai mult eu , acum am terminat eu, el e la spalat vasele . Ce am bucatarit atata ? Eu gatesc sambata pentru toata saptamana, feluri diferite, asa ca azi am facut tocanita de ciuperci, chiftele, ciorba cu carne de porc si pentru Ralu fasole facaluita ( la comanda), gratar de pui ( ca de obicei, ma intreb, nu s-o fi saturat?? ),spanac si placinta cu branza. Bineinteles ca-i pun si cate putin din celelalte, ca e o poficioasa!
Deja picioarele m-au mai lasat, adica nu mai dor asa de rau, doar dimineata putin, ma pot odihni noptile, asta e deja un lucru bun. Din vremea cand ma dureau si noaptea, m-am obisnuit sa dorm un pic dupa amiaza, iar azi simteam ca pic de somn in bucatarie , dar nu m-am lasat, ca voi recupera maine, sau chiar de azi daca ma duc mai devreme la somn.
M-am delectat cu cititul romanului Agonie si extaz zilele astea si sunt transportata deja in epoca aceea, nu-mi ies din minte pasaje intregi din carte, descrierile Romei si mai ales lucrul in marmura a lui Michelangelo, m-a captivat pur si simplu! Asa ca, desi mi-am pregatit pe noptiera alta carte, cititul nu merge, trebuie sa mai rumeg Agonia si extazul maestrului! Privesc acum cu alti ochi si operele lui...
De vreo doua luni, de cand in casa mea e pace si armonie desi in suflet mai am temeri, imi place acasa, nu-mi mai place sa ies nicaieri...Maine ne-am propus sa iesim totusi, o plimbare ceva, o vizita, am devenit niste huhurezi! Azi a fost o zi superba dimineata, soare si cald, n-as fi iesit din piata, erau arome de pamant si plante acolo, parca eram intr-o gradina. Dupa amiaza s-a innorat, ma tot uitam pe fereastra daca nu ne-a ajuns norul vulcanic, ne-au innebunit astia la televizor cu subiectul asta...Numai catastrofe au prevestit! De aia nu ma uit eu la TV, pacat ca toata ziua e deschis, il ignor eu, dar tot mi se lipesc niste gandacei pe creier.

Si eu am fost placut impresionata de romanul Agonie si Extaz si sigur il voi purta mult timp in minte. Iar daca va incepe sa se stearga, il voi reciti, cu siguranta.
Daca am da crezare la tot ceea ce ne indoctrineaza cei de la TV nu am mai reusi sa traim bucuria vietii. Eu il ignor aproape totala. Foarte putin seara urmaresc si nu chiar in fiecare zi. Mai rarut ca-i mai dragut
Sanatate si multa liniste sufleteasca iti urez!

Fiica lunii, Sunt convinsa ca ai citit cu sufletul aceasta carte, esti o artista in ceea ce faci!

Iar ploua, iar e vreme mohorata...Duminica m-am tinut de cuvant si am iesit la plimbare pe faleza, a fost o vreme minunata, mi-a placut si mi-am incarcat bateriile. De ieri seara vremea s-a racit si ploua mocaneste. Astept soarele, cica o sa-l vedem pe la sfarsitul saptamanii, e bine si atunci!

El insa a fost un artist desavarsit. As fi vrut sa ma regasesc in el, dar imi lipsesc multe. Imi lipseste dedicarea totala, spiritul de sacrificiu, renuntarea.... si altele. Eu incerc sa fac din toate cate un pic si nu fac nimic desavarsit. Ma multumesc cu firmituri mici din fiecare lucru din viata si in felul asta nu voi face nimic stralucitor, complet, nimic nu voi putea duce la desavarsirea absoluta. Din punctul meu de vedere, el a fost un adevarat titan.

Ai dreptate, Fiica lunii! Totusi mie imi plac si firimiturile tale, inclinatia ta spre frumos...Sper sa mai ai ocazia sa lucrezi la ele si dupa ce te muti la tara.

Iar am avut o sambata luuuunga! Rad si eu de mine, cat de monotona e viata mea. Deci, ieri dus la tata, sarbatorit fratiorul care e Gheorghe, azi dupa pranz m-am intors, gatit pentru copii : prajitura buuuna rau, salata beuf, pilaf de gaina,tocanita cu pipote, ciorba si vesnicele snitele. Am avut acum pe seara si musafiri, acum abia astept sa fac o baie si sa ma odihnesc. Nu putui sa sar peste jumatate de ora macar pe calculator, mi-a fost dor de el zilele astea cat n-am avut timp sa-l deschid.
La tara mi-a placut mult de tot! A inflorit liliacul, curtea e plina de narcise si lalele (nota zece pentru cumnata mea care le-a ingrijit!),un soare bland imbia pisicile sa se intinda la soare...Sunt trei , mama si fiicele( una va face pui in curand) si prevad inmultirea lor ca pe o catastrofa. Fratele meu zice ca si asa sunt prea multe trei, asa ca sa nu ma astept sa tina si puii, ii va da cu siguranta. Pana la urma are si el dreptate, dar eu i-as tine pe toti daca as sta acolo!
Tata e binisor, se bucura cand ma vede, noi suntem mai apropiati, cu fratele meu nu prea comunica...Pana la urma, ei se aseamana foarte mult, asa era si tata candva...Numai cu mama si cu noi era maleabil, in rest la fel de intransigent! Conflictul mocneste acolo din pacate, tata se simte singur, dar ar fi nedrept din parte lui sa nu recunoasca grija pe care i-o poarta fratele meu, faptul ca vine aproape zilnic la el...Ca nu sta ca mine la povesti cu el, asta e firea lui si asta ma straduiesc sa-i spun lui si iar ma straduiesc sa-l fac pe fratele meu sa inteleaga ca tata ,acum la varsta lui si fara mama, nu mai este omul de odinioara.Mereu am aceasta discutie cu ei, pe rand si nu reusesc sa-i fac sa accepte schimbarea de situatie. Tata are o fixatie cu frigul, se plange ca-i este frig, i-o fi , dar face focul prea mult, apoi nu mai poate sta in casa de caldura, deschide usa si se vaita ca n-are aer...Fratele meu se supara pe el din pricina asta, are dreptate, cand afara sunt 15-20 de grade nu bagi in soba ca sta iarna.I-am zis sa-l lase in pace, sa faca focul, sa deschida apoi usa, atata timp cat nu stai in camera cu el, asta e!
Greu cu ei !
Cam asta a fost saptamana asta! Sunt bucuroasa ca s-a incalzit si ca nu ma mai dor picioarele decat putin dimineata.

Multumesc Dasca!
Poate tatal tau are probleme cu circulatia periferica? Sa stii ca apar la batranete si dau senzatia de frig.
Eu de mica am avut circuatia periferica deficitara si sa stii ca sunt mai friguroasa din cauza asta. Eu am mainile si picioarele reci si vara iar senzatia de frig persista de multe ori chiar daca in jurul meu e cald si toti zic ca le e cald. La mine in birou daca intra cineva iarna, nu poate sta mult din cauza caldurii

Fiica lunii, ! Sigur are probleme, toti batranii sunt frigurosi.Acum , daca s-a mai incalzit afara, ii este mai bine.

Oau, azi a fost 1 Mai, asa ca, dupa modelul cel vechi, am petrecut un 1 mai muncitoresc de mai mare dragul.Adica am pus de-o scuturatura prin casa, am bucatarit, am mutat haine groase, etc. Am avut si o tentativa de a iesi la promenada, dar m-a lucrat iar piciorul asa ca ne-am intors repede acasa.Acum ma plictisesc, copiii n-au venit azi pe acasa, cel mare e cu prietenii in natura, Ralu la mare cu colegii, noi ca mosnegii !
In ultimul timp am cam lancezit, nu mai am spor la nimic, nu mai am energie, creativitate, nu stiu! Am de lucru dar nu-mi iese...Imi trebuie oleaca de zvac si nu gasesc. Asa ca ma las in dulcea lancezeala si asta-mi da o stare de neimplinire.

Pai cred io ca zvac-ul vine dupa o odihna buna, asa ca savureaza-ti lancezeala cu bucurie . Eu asa incerc sa fac dupa cateva zile de activitate intensa. Adica daca nu e energie, nu e inspiratie, nu e nustiumaice, atunci sa fie lancezeala si sa fie din aia adanca si adevarata, sa nu ma bazaie vreun gand nastrusnic.

Daca zici tu, te cred ca esti fata desteapta!
Am totusi o dilema, daca dureaza prea mult lancezeala, nu e daunator?

Nu e daunator decat daca esti bolnavioara si nu iti dai seama ca trebuie sa mergi la doftor

Nu cred ca-s bolnavioara, nici la doctor nu ma duc, ca sigur imi gasesc aia niste rotite care nu merg cum trebuie, ce vrei, la o anumita vechime se mai gripeaza motorul!
Astazi am iesit olecuta din renumita lancezeala si am facut un material ce nu mai suporta amanare...Cred ca-s proiectata sa lucrez pe baza de stres, in situatii limita! Adevarul e ca in ultimul timp m-a blagostovit pronia cu mai mult timp liber, asta m-a scos din vestitul meu grafic...Daca nu-s obisnuita sa stau, cum stau cum ma blegesc!

Deja m-a bagat in spaime televizorul! Anunta astia micsorarea pensiei cu 15% si a salariilor bugetarilor cu 25 % ! E jale! Sotul e pensionar si eu bugetar...Doamne, oare cum o sa-mi mai tin copchila la scoala? Nici pana acum nu-mi era usor...De acum incolo va greu de tot!

Dasca, nadejdea tot la Domnul este. Sa ai credinta si atunci El iti va da ce ii vei cere.
Sotul meu si cu mine, suntem bugetari. Parintii nostri sunt pensionari, asa ca setul e complet.... Dumnezeu este mare si aude rugile tuturor.

Draga mea, nadejdea ne in Cel de Sus intotdeauana. Pentru situatii ca asta, omul e prea mic... Ma sperie criza pentru ca am fost deseori in situatia de a scutura geanta ca sa comletez banii de paine. Nu vreau sa mai traiesc momente de acestea , numai ca nu sta in puterea mea. Criza va afecta pe toata lumea si vom vedea cum vom depasi cele 6 luni de austeritate pe care ni le propun guvernantii.Bine nu va fi, sper ca vom supravietui... M-am saturat de sloganul asta, eu vreau sa traim, nu sa supravietuim!Pana una, alta...asta e!

Astazi m-am ocupat cu hartiile mele ramase in urma. Ieri m-am intors ieri tarziu de la tata, mai tarziu ca de obicei pentru ca ne-am simtit bine la soare.De dimineata fratele si sotul au gadilat prin livada, au semanat gazon, au prasit staturi de ceapa, cumnata s-a ocupat de niste flori, eu am facut curatenie in camera tatalui meu, apoi am pus masina si am spalat. In jurul pranzului urma sa vina feciorul sa ne ia.Asa a facut, noi am pregatit un gratar, apoi ne-am intins la povesti si am plecat pe la ora 17. Tarziu, pentru ca aveam de pregatit pachetul puicei mele, numai ca m-am descurcat .M-am trezit cu noaptea in cap sa fac geanta, a plecat tat'su la gara , iar eu am ramas pe calculator de la ora 6 dimineata. Si cum cine se scoala de dimineata... am fost harnica si mi-am facut o groaza de chestii amanate. Nu le-am terminat, dar si maine e o zi!

Mi-a disparut cheful de citit...Nu mai am rabdare, cred ca am creierul facut pe partitii , acum s-a trecut la alta! Nu sunt prea sigura care e etapa in care am intrat...Mai urmarim evenimentele si ne lamurim.
In casa mea e in continuare pace si armonie, har Domnului! Stam de vorba mai mult si petrecem mai mult timp impreuna. V. nu mai iese cu amicii, s-a departat de ei, ma mir si ma rog sa nu fie doar o etapa trecatoare. Sper sa fie destul de puternic sa se tina de noua viata. Am promis ca sambata viitoare merg cu el la pescuit. Nu-mi place asta, dar imi iau o carte, un rebus ceva si ma tin de cuvant!

Cam atat pe azi...Sa aveti o supersaptamana! (citez din clasicii hanului )

Partea buna e ca nu esti singura speriata, cam toti suntem in aceeasi oala.
Painea se poate face si in casa, e si mai ieftina, si mai buna si si mai sanatoasa.



Si mie mi-a disparut! Nici aici nu esti singura . Viata e frumoasa si Mai urmarim evenimentele si ne lamurim.



Ma bucur pentru voi! Ce-ar putea sa nu-ti placa la pescuit? stau eu si ma gandesc... pai o zi de relaxare, tot ce trebuie sa faci e sa pregatesti, eventual cu o zi inainte, ceva papa gen picnic si in rest sa te relaxezi, sa savurezi linistea totala, sa asculti vantul prin frunze, sa comunici din priviri numai ce e absolut necesar, sa atzipesti cu o carte in mana, sa tte trezesti de la o raza de soare care te gadila, sau de la o furnica ... eu ador genul asta de relaxare. si mai ales ador sa manac in natura. Abia astept sa povestesti cum a fost!




Multumesc, si tu la fel

Subscriu

Buna ziua dasca

Dasca, etapa asta e cum nu se poate de normala! Stiu asta de la tati meu, care citea pana ii erau ochii inlacrimati si tot nu se putea opri Acu' are 50 de ani si nu stiu daca a citit 2 carti in ultimul juma' de an. Si am vorbit cu el despre asta, si a spus ca acum face o pauza si ca atunci cand o sa fie sa se reapuce iar de citit, o sa simta el asta. Acum se uita mai mult te Tv, da nu se uita la orice, ci la tot felul de documentare si alte chestii

Cat despe pescuit: am fo' si io odata cu fostul sot la pescuit, O DATA si veci pe urma Nu ca nu mi-ar fii placut linistea si natura, a fost super fain dar am stat peste noapte si io cum is cam friguroasa am murit de frig plus ca erau acolo tot felu de insecte care culmea numai la mine veneau si ma terminau nervos! Dar tu sa te duci cu el daca poti, nu numai odata, de mai multe ori, cred ca i-ar face mare placere si l-ar si ajuta! Parerea mea

Ileana, !
La noi a venit vara! Cald si bine, ploi de vara fara veste, insecte cat cuprinde!
M-au napadit insectele, furnici, tantari, niste fluturi care nu par molii si muste! Eu am plase la geamuri si ziceam ca pentru zburatoare sunt protejata...Numai ca n-a fost asa...intr-un colt s-a rupt plasa si pe acolo intrau niste muste.Furnici n-am mai avut de cand a umplut baiatul meu balconul cu zahar sa vina barza! Asa ca azi am dezinsectatcasa, eram sa ma sufoc cu superkiller si am petrecut vreo 4 ore cu omu' prin Real, sa treaca timpul si sa crape insectele.Am si targuit una alta, cu grija sa facem risipa, am si cascat gura cu ochii pe ceas ,n-am mai pierdut timpul asa de mult! Ei bine, am scapat! Fluturi erau un pumn morti sub un superb aranjament cu plante uscate unde aveam si spice de grau , asa ca nu mai fac aranjamente de astea, ca nu-mi plac musafirii ce cresc in ele.Substanta asta cica ramane activa vreo 6-8 saptamani.Sper sa fie asa. Am schimbat si plasa rupta, asa ca am incredere.
Daca maine nu ploua, mergem la pescuit, am stabit.Avem totusi o problema, n-are omu' momeala...Sa se duca maine in zori dupa rame, viemi ceva, la piata, nu?Doar n-o sa caut eu de astea. La Real nu aveau rame... Si daca nu ajungem n-o fi bai ca am cumparat azi scrumbie de la pescaria de alaturi, zicem c-am prins-o noi! Poate nu ploua, desi Busu anunta azi prapad la TV.
Am avut o sapamana plina si am fost tare trista ca iar mi s-a stricat compul si pana i-au dat copiii de cap, am suferit cumplit. Cred c-o sa-l repar la infinit cu criza asta...Speram sa-mi cumpar ceva nou la vara, nu-mi iese insa...Asta sa fie beleaua cea mare!Oricum sper sa-si schimbe curand feciorul laptopul si ma innoiesc eu cumva cu vechitura lui care oricum e mai noua decat primul lor calculator+al doilea, asamblate pentru mine!

Sa stiti ca n-am fost la pescuit!
In week-end a fost furtuna si nu veneau pestii din cauze meteo! Nici n-a fost de iesit din casa...A foast ralu acasa, am sezut cu totii la tacalale, papa bun, spalat mormane de rufe carate de la Bucuresti, invatat pentru examene -ea, facut niscai materiale pentru un proiect educativ, eu. Saptamana asta a fost tot noroasa, a plouat putin , dar norii astia m-au speriat.Negri si amenintatori...Mi-e dor de inceputul acela de vara, de acum cateva zile.
Nimic nou pe frontul de est, toate bune si cu batranetele tot asa, adica mai dor genunchii, mai merem la dentist, ne mai apasa una ,alta... Se apropie vacanta de vara si parca o vreau si parca nu. Ma simt obosita si mi-ar prinde bine odihna, ma gandesc ca ma despart de piticii mei si ca trec si ei si eu in alta etapa, parca as mai ramane in asta...N-a fost chiar rau. Mi-am propus o mie de chestii si nu reusesc sa le fac, cand am dispozitie nu am utilaje, cand am utilaje piere dispozitia si inspiratia. Deh, motive sa ma scuz ca ma apuca ore mici din noapte bibilind la una ,alta... Astazi nu mi-s de loc in forma! Am picat asa intr-o pasa de melancolie. Sa fie de vina norii sau altceva?

Norii

Mdaaaaaaa! Dupa un week-end prelungit, oboseala-odihna, liniste-vanzoleala, ploaie- soare, dus-intors de la tata, trancaneala cu fii-mea, am inceput azi saptamana de lucru. Greu de tot ! Azi noapte am avut insomnie din pricina unei cafele bauta la ore nepotrivite, am motait de pe la 4 dimineta si la 6 eram iar cu ibricul in mana! M-am simtit oarecum bine, m-am luptat cu somnul pe la ora 15, am rezistat eroic , acum abia astep dusul si la somn!
M-am invatat zilele astea cu casa plina, cu ralu, si acum imi tiuie urechile aici. Mi-e din ce in ce mai greu cand pleca matza asta a mea...Acum a stat de vineri pana azi, am petrecut mai tot timpul impreuna, am fost la tata, in vizita la un nepotel, la un suc noi doua...Tura asta n-a avut prieteni in oras, n-a avut cu cine iesi asa ca am avut-o mai mult pentru noi si am rasfatat-o!
Duminica am fost la tara cu totii,copiii voiau sa culeaga capsuni si tocmai plouase peste noapte asa ca au fost nevoiti sa astepte pana dupa pranz cand s-a mai uscat pamantul. Tat-su se ducea cu cizme de cauciuc si venea cu cateva in pumn pentru fiica-sa. Sambata am fost la coafor, apoi am ramas la un suc, iar ieri am vizitat un nepotel mic-mititel, care-i este ei tare drag. Tot ieri am gatit impreuna, ciuperci umplute- noua ei slabiciune si placinta , asta pe langa clasicul gratar de pui+peste si legume mexicane, de data asta.
Sunt cam incoerenta, mi-e somn, asa ca am fugit.

Sunt dezorientata oarecum...Facem greva, nu facem, are rost, nu are ? Parerea mea e cu nu are rost, oricum actualii guvernanti au pierdut respectul tuturor, solutii nu se vad, suntem condamnati sa acceptam curbele de sacrificiu !
Ieri am participat la miting si mi-a venit sa plang...Ma uitam la marea aceea de oameni si-mi venea sa plang de mila lor si a mea. Eh! Avem ce meritam, suntem o natie ce-si merita soarta sau exista vreo scapare din situatia asta ?

In alta ordine de idei, am avut prea mult timp liber zilele astea, am iesit din rigoarea programului strict si iar m-am simtit in aer. Norocul meu ca am reinceput sa citesc, altfel cred ca o luam razna din cauza televizorului. Asa ca l-am ignorat dupa bunul meu obicei ...

Saptamana trecuta am fost la banchetul elevilor mei de cla sa a opta.Doamne! Ce mari s-au facut copiii astia, ce cavaleri si domnisoare elegante m-au intampinat ! Prea se grabesc sa creasca, vor sa fie mari deja...Bietii de ei, ce bine-i sa fii copil ! Le-am adus pozele din clasa I si le-am amintit cum erau. Cate hohote de ras au fost pentru pozele cu stirbi au fost! Am eu o slabiciune, sa-i pozez cand li se schimba dintii, sunt dragalasi foc atunci! Inca o data m-am induiosat ca timpul trece, ei cresc si eu imbatranesc...

Deja ma emotionez ca termin si cu seria asta...Am clasa a patra! Piticii mei au crescut si isi iau zborul de langa mine. Ma doare ca-i pierd, ma mandresc ca au crescut si iute asa, implacabil, timpul isi face treaba lui! Saptamana viitoare mergem in excursia de adio in Neamt. Ieri de ziua copilului le-am luat acadele, uite asa, numai sa-i fac sa se prosteasca! Am facut un concurs de pictura pentru ca vremea nu ne-a permis sa iesim in natura asa cum doream. A plouat toata ziua...

Buna dimineata, va spune un dascal ce abia si-a revenit dupa excursia din Neamt...Cine zice ca ne plimbam doar in excursiile cu copiii, rau gandeste! A fost ok pana la urma, chiar a fost o excursie reusita cu rezervele problemelor administrative pe care copiii nu le-au simtit. Prima problema ne-a facut-o autocarul care s-a stricat intre Varatec si Agapia, pe o panta lina...A iesit fum din el si a doua zi urma sa facem Cheile Bicazului cu el. Am urcat toti intr-un singur autocar si am mers la Casa Creanga, apoi la cazare in tabara. In acest timp...scandal cu agentia de turism la telefon, raspunde tot la telefon parintilor ingrijorati care fusesera sunati de progenituri ca iese fum din autocar, cazeaza pruncii dupa preferinte ( io vreau cu Marina, io nu vreau cu ala in camera, io nu vreau patul de la usa...). Dupa ce i-am impacat oarecum, alta problema...Cum se imbraca ei pentru banchet, raspunde la un milion de intrebari, cum va fi la restaurant, daca pot sa ma machiz, doamnaaaaa, daca mie mi-e somn, ce fac? he, he...Faza cu somnul a fost asa la deruta! Cina festiva si dansul au fost de nota 10, am hotarat sa le dau test la Cetatea Neamtului cu poezia Mama lui Stefan cel Mare, de ciuda pe Puia, ale carui cantece le stiau toti si le ziceau de parca tocmai le pregatisera pentru examen.Eu le-am auzit doar varianta cenzurata , dar nu bag mana-n foc ca n-o stiau si pe cealalta! Pana la ora 23 era hotarata petrecerea, dar ne felicitam ca am reusit sa spargem petrecerea la 24 si ca i-am culcat in vreo trei ore...Asta dupa ce am amenintat ca voi dormi in fiecare camera, ducandu-mi ceva din echipament in fiecare camera; colo pijamaua, colo un tricou, dincolo bluza de trening...Pana am imprastiat eu cazarmamentul personal prin camere, au adormit si pruncii. Mai greu a fost dimineata sa le recuperez...Multumesc fluierului meu ce m-a ajutat sa-i adun de prin toate locurile unde se imprasiau ca potarnichile ( la chei a venit un politist sa-mi spuna sa nu mai fluier, ca ii derutez pe soferii ce-i dirija el spre locurile de parcare. I-am spus ca, sorry, timp de o ora cat sunt cu copiii acolo nu mai fluiera el, eu n-am cum sa-mi adun pruncii altfel!) Multumesc lui Dumnezeu ca ne-am intors sanatosi, ca agentia de turism ne-a trimis in timpul noptii alta masina cu care ne-am continuat drumul in bune conditii si ca, dupa doua zile in care am fost zombi, mi-am revenit si eu dupa oboseala acumulata!

Dimineata cand am scris mai sus eram incantata ca mi-am revenit si acum sunt incantata ca pruncii mai vor inca una, dar repede asa, daca se poate! Nooooo! Pana la vara in august, cand merg cu ei in tabara, sper sa-mi vindec traumele! Adevarul e ca am un stres extraordinar, ca mi-e teama sa nu-i scap din ochi, ca-i bibilesc si uit si de mine...Lor le place, pana la urma-mi place si mie, ca nu ma obliga nimeni sa fac asta, ma gandesc doar la ei, ca familiile nu-i duc in astfel de excursii instructive. Va spuneam ca am prins ciuda pe Puia, pai cum sa nu prind cand astia recitau versurile lui de parca erau in transa, si numai eu stiu cat de greu memoreaza versuri?
Prima zi am avut in program masa la pachet, am facut picnic pe valea Varatecului, la umbra deasa. Au mancat, s-au jucat putin, am vizitat manastirea, apoi mergand catre Agapia s-a intamplat beleaua cu autocarul.Ne-am inghesuit in unul singur, muta doamna bagaje, verifica daca nu si-au uitat ceva, lamureste-i ca mergem putin inghesuiti, apoi va fi ok. Minteam frumos, pentru ca nu stiam cum se va rezolva problema...pana la urma avenit alta masina, v-am spus. Pentru ca am patit-o alta data si am ragusit strigand la ei, acum imi iau fluier in deplasari si ei stiu ca trebuie sa vina imediat ce-l aud. Trebuie sa va spun ca l-am folosit din plin, fiind sfarsit de an scolar, peste tot erau autocare cu scolari si cu greu i-as fi adunat din furnicarul de copii ce luau cu asalt tarabele. La Cetatea Neamtului a fost proba de foc pentru mine, colegele mele, mai greoaie decat mine au refuzat sa urce-asa ca am urcat doar eu si soferii de autocar, care s-au hotarat sa le ajute astfel. Nu stiau sarmanii la ce s-au inhamat...Au luat-o astia la sanatoasa in sus cand s-au vazut fara doamne si au ramas fara aer la 100 de metri. Dupa instructaj: respira-inspira, urca incet, am ajuns sus.Ghidul a fost de milioane, a facut o adevarata lectie de istorie cu ei si ma mandresc cu cunostintele elevilor mei,apoi la coborare, doar pe ai mei i-am putut tine sa nu coboare alergand, ceilalti au pornit-o la vale cu soferii dupa ei. Noroc de saracul fluier, care tipa in disperare si astfel s-au oprit toti la prima curba. Era risc mare sa cada si sa-si rupa picioarele...Cand i-am vazut pe toti intregi, am ridicat slava Domnului ca i-a avut in paza Lui! Cam astea au fost intamplarile...

Dasca ce de peripetii! Mie imi e greu sa inteleg cum aveti curaj sa plecati cu o hoarda de copii neastamparati. Eu n-as indrazni nici cu 5, nu simt ca as avea suficienta autoritate. Dar asta face un dascal bun, sau o dascalita bun

Ei, Felinuto, mama...dintotdeauna excursiile scolare au fost o provocare pentru noi, numai ca si ele fac parte din procesul instuctiv educativ ( de exemplu am obsevat ca unii dintre copii nu stiau sa foloseasca corect tacamurile la masa, asa ca...le-am aratat si cum se taie fripura! ) si daca ne intorcem intregi acasa, zicem ca ne-a pus Dumnezeu mana in cap!

Gata! Am incheiat anul scolar, mi-am luat la revedere de la inca o generatie, m-am incarcat de emotie si de asteptari...Gasca mea nebuna mi-a facut surpriza de a se imbraca cu toca si roba de absolventi de ziceai ca au terminat Oxfordul nu ciclul primar! Dupa premiere, discursuri, imbratisari am ramas singura in clasa asteptandu-l pe fii-miu sa ma ia acasa si m-a apucat plansul. De fata cu ei n-am plans...

Acum o astept pe Ralu acasa, a plecat taica-su si fratele mai mare s-a aduca ,iar eu am gatit papa bun pe o caldura infernala. Am terminat cu bucataria si acum sunt sefa pe tv pana se intorc ei. Doamne, ce caldura e azi!

Ce bine imi este! Ma tem de prea bine...Ma odihnesc, stau cu Ralu la suete nocturne, citesc...
Am fost doua zile la tata .El e ca de obicei, a trebuit sa-l aduc la realitate, e prea mofturos si nu-i multumit de cumnata mea. Cand i-am spus ca ar putea pleca la ei acasa, sa nu mai stea cu el, parca s-a trezit...Tare greu cu batranii astia. Nu-i lipseste nimic dar e tare ciufut, morocanos, irascibil...Ralu, care nu l-a vazut de mult mi-a confirmat ca s-a schimbat mult. Dupa ce termin activitatea la scoala i-am promis ca voi sta cateva zile cu el, numai ca trebuie sa incep o lucrasre la dentist si probabil voi fi tinuta pe loc si de asta. oricum, cateva zile tot voin gasi si pentru asta!
Acum lenevesc, ziceam...Ma asteapta o tona de rufe de calcat si astept o zi racoroasa pentru asta!
Am facut ieri dovlecei pane si inghetata, pentru maine nu stiu ce voi face...E prea cald pentru gatit!
Cum spuneam, savurez zilele astea cu program lejer, cu toti pe langa mine!
Mi-e bine!

De bine ce mi-a fost nici pe aici n-am mai dat!
O saptamana plouata si ploioasa...plouata ca nu m-am simtit in apele mele, mi-am rasucit bioritmul si nu-mi intru in alt ritm! Apoi, copiii astia ai mei au cresut, nu mai tremur pentru rosu in gat sau absente la scoala, au probleme de inima si mama, ca mama, sufera dublu...Incerc sa-i sustin, dar pe mine cine ma sustine? Stiu, fiecare trebuie sa treaca prin asa ceva, pe astea nu le pot lua eu pe umerii mei, numai ca...e dificil!Iubirile si despartirile lor ma afecteaza, normal, si pe mine! Ma rog pentru ei si le sunt aqlaturi, cam asta pot face.
In rest, e bine1 Am o raceala de zile mari, cu ochi lacrimosi si stranuturi de se zaguduie geamurile, dar trece!
Ieri am fost la tata, ploaie si naspa si acolo, m-am bucurat ca i-am cumparat lemne de iarna, acum sta si tata linistit, ca ma cam secase la telefon toata saptamana cu problema asta.Am plecat de acolo dimimeata, am ajuns la timp acasa sa fac fata si la masa de duminica cu familia. eu am facut crema de zahar ars , iar sotul gratarul, salata din rosii si castraveti bio, adusi de la tara.
Deja fac alergie la nori si vad ca iar s-a innorat, desi mai inainte era soare! uf!

Ploua! Ce noutatea! Dunarea s-a umflat, Siretul a luat-o de-andaratelea, satele de pe malul Siretului sunt iar inundate...proaste vesti! Taranii din satul meu erau incantai de ploaie, acolo nu-i pericol de inundatie, numai ca...deja eu cred ca-i prea destul!
Vegetez cu batista la nas, parca s-a mai potolit raceala mea si sper ca maine sa fiu ok.
Am de terminat un material pentru un simpozion si mi-e o leneeeeeeee, de nu se poate! promit ca maine dimineata il fac, azi n-am chef!

Eu zic ca m-am cam obisnuit cu vremea asta capiata. Vine ploaia, e clar: 2-3 saptamini treaba e diluviana, cu inundatii, sinistrati si pesimismul de pe lume. Vine soarele, e clar: 2-3 saptamini de canicula sufocanta, timp in care ma intreb de ce naiba n-am investit nimic in propriul loc de veci. SAMD...

M-am obisnuit ca in scurtele pauze cu vreme buna (cum e azi, innorat, racoros, fara ploaie, o minune) sa trag aer in piept caci stiu ca nu va dura mult. Mai nou, imi pare ca transfer tactica si in... relatiile sociale...

Bine ai venit prin coltul meu, milimetrule!

Cu vremea, ai dreptate, azi a fost de vis, urmeaza cosmarul!Cand vor veni caldurile, ne vom aminti de racoarea de azi!
Cu relatiile sociale ,ce sa zic? daca iei pauza, tragi aer in piept si stii ca nu va dura mult...inseamna ca ai fler !
Pana la urma in toate e bine de luat o pauza, momentele de respiro pot fi edificatoare, odihnitoare si, de ce nu? folosite cu egocentrism.
Eu citesc acum intr-o veselie carti pentru copii! Azi am recitit (a suta oara? nu stiu, dar in urma cu vreo 27 de ani, i-o citeam fiului meu in fiecare seara) "Doctorul Aumadoare"! Observ ca sunt intr-o faza retro...In primavara am recitit cartile adolescentei, acum am dat in mintea copiilor, ceea ce era de asteptat, de altfel!

Vara e timpul in care-mi incarc bateriile, ma odihnesc si fac ceea ce-mi doresc ,sunt mai putin incorsetata de acel"trebuie" ce ma subjuga peste an. Ma simt oarecum "naspa"( ca tot am dat in minte copiilor!) pentru ca mi-am schimbat ritmul de viata.Ma trezesc tot in zori, beau cafeaua pe la 6 singurica in timp ce ma dau pe net, citesc ziare, raspund la mailuri (pentru ca in casa mea se doarme pe rupte: fii-mea pana la 11, tat-su pana la 9, ca e campionat !), apoi umblu "ghinisor" prin casa sa nu le stric somnul, as fi rautacioasa, si eu as dormi daca as putea! Rascolesc biblioteca si scot la iveala vechituri, atat de dragi mie, plec prin piata doar de dragul miresmelor si culorilor...Culmea! Nu caut compania nimanui, nu mi-e dor de stat la o sueta cu 'cucoane", mi-e bine asa! Seara stau eu la barfe cu Ralu, povestim cate-n luna si-n stele...Mi-ajunge asta, deocamdata.
Pentru maine mi-am propus sa fac dulceata de visine, ma mai gandesc daca o fac, pentru ca mai am dulceata de anul trecut.Mi-e dor insa de mirosul ala dulce-acrisor...Am cumparat azi dimineata un kg, asa de bune erau!

Uffff! Criza si-a aratat deja coltii ...Azi am primit banii pe concediu, iulie si august au fost diminuate cu 25%, deci mi-au furat deja o juma' de salariu.Cum ma voi descurca, nu stiu.Nu vreau sa fiu paranoica, numai ca nu stiu ce as mai putea taia, nici inainte nu faceam cine stie ce excese...Nu plecam in concediu, ca nu ne mai permitem, numai ca acum va fi o problema inclusiv drumul pana la tata, ca si ala costa, faptul ca-i mai duc si lui cate ceva...Nici nu vreau sa ma gandesc ca nu-i voi ma da lui Ralu macar bani de-un suc, ca altceva...Faptul ca isi face o lucrare dentara, ne dezechilibreaza deja financiar.Ma imbarbatez spunandu-mi ca am dus-o si alta data rau, ca vom supravietui, numai ca mi s-a facut o mare lehamite ...Imi trebuie putere si luciditate, stiu.

... timpul le rezolva pe toate....

... orice problema are si rezolvarea ei....

Toate cele bune, dascalita!

^mami^ , si multumesc de incurajari!
Stiu ca vom gasi o solutie, ma tem ca se vor degrada multe cu solutia asta...

Dunarea isi face de cap, Galatiul e in stare de asediu, toata lumea e speriata si autoritatile cauta solutii....Daca solutie poate fi indiguirea Dunarii pe 5 km cu saci de nisip...Pacat de munca oamenilor! Orice solutie ar aplica, inundarea controlata va produce disperare, oamenii din valea orasului sunt disperati! Am petrecut ieri cu tema in suflet : se rupe digul pe Siret? Se revarsa Dunarea? Televiziunile m-au disperat, am fost sa vad cu ochii mei...Tristete si disperare!
Daca lipsesc cateva zile de aici, nu va temeti ca m-a luat apa, locuiesc departe de zona de risc, nu stiu sa inot si nu ma duc sa mai vad Dunarea, am vazut-o ieri si m-a speriat, o voi mai revedea cand isi va reintra in matca, cand va fi linistita si ...poetica!
Trist e ca n-ai cum sa faci nimic, nu poti ajuta oamenii aceia, n-au nevoie acum de ajutoare materiale, au nevoie de ajutor de la Dumnezeu!

Plec maine dimineata la tata, pentru o saptamana.Azi am programare la dentist, ma tem si parca nu m-as duce...Ma duc, ca n-am incotro, ca mielul la taiere:de teama durerii si de teama costurilor.Nu stiu cum se intampla, dar cand n-ai cu ce, mereu apar cheltuieli neprevazute!

Cheltuielile neprevazute apar si cand ai cu ce, da' nu le simti la fel ca atunci cand n-ai cu ce Dar daca trebuie dentistul, trebuie, asa ca du-te linistita si spune-le ca nu vrei durere si te vor anestezia si nu vei simti nimic (asta e asa, ca de la fecioara la fecioara, ca si eu eram ingrozita de dentisti, da' am ajuns sa-mi placa sa ma duc la ei )

Imi pare rau s-aud ca Dunarea s-a invartosat iara Dar nu ma pot abtine sa nu ma intreb cum de nu realizeaza autoritatile ca de vreo 5-6 ani incoace sunt inundatii anual si trebuie sa le previna cumva, macar cat de cat!!??!! Trist...

Sper sa ai o saptamana linistita la tatal tau si tin pumnii pentru vizita la dentist

Draga Dascalita, m-am gandit la tine de cand cu ploile si inundatiile dar bine ca nu esti in partea cu riscuri a orasului.
Cu Dunarea nu e de glumit.Eu am iesit o data din casa cu barca pentru ca altceva nu si-a facut de lucru decat sa ne viziteze.Cand m-am mutat aici in orasel m-am gandit ca ce bine , uite Dunarea trece pe langa mine si imi da asa un "miros" de acasa.
Eiii, de unde era sa stiu eu ca trei ani mai tarziu imi va bate la usa ? Si la noi e inca mica nu e ca la Galati .Dar cand se infurie cred ca nu mai conteaza.

Oricum bafta .
Cat despre problemele financiare cred ca le vei rezolva si pe alea incet, incet.Daca am supravietuit eu pe vremuri fara un ban , intr-o tara straina, fara sa cunosc limba, fara familie si ajutor vei supravietui si tu la tine ACASA.

Oiksinella, multumesc pentru gandul ce bun!

Dunarea ne-a lasat in pace, ati citit in presa asta, criza se acutizeaza-vom supravietui, revin caldurile...trecem si peste asta cu ajutorul AC-ului, cotizam in continuare la dentist...

Zilele trec cu viteza luminii, n-am reusit sa am timp pentru mine, as fi mers la Lacul Sarat sa-mi oblojesc genunchii...Ma dor foarte rau, cat am stat la tara am facut mult efort si ma resimt.Saptamana trecuta am fost la tata, voi pleca maine din nou, pentru marti de Sf. Ilie am programat un parastas pentru mama. Tata a devenit ipohondru si egocentrist la nivel extrem... Fratele meu de mult mi se plange de asta, eu chiar credeam ca el este prea dur, ca nu-l intelege...Stiu ca batranetea e o boala in sine, deja e dificil sa-i intram in voie...Am plecat la el ca se simtea singur si-i era rau, cat am stat acolo i-a fost bine, l-am alintat cum am stiut eu mai bine, fratele meu mi-a spus ca rau am facut. Nu mai vrea sa faca nimic pentru el, asteapta sa ne invartim doar in jurul lui desi nu e bolnav la pat. Consider ca trebuie sa se miste mai mult. Abia am plecat de la el (aveam programare la dentist ) si ma suna ca-i este rau, sa ma duc urgent acolo...L-am sunat pe fratele meu, care si asa avea destule probleme cu naveta la Bucuresti unde era internata sotia lui pentru operatie de fibrom, sa se duca sa-l interneze daca-i este asa rau. N-a vrut, nu-i mai era rau, dar nu intelegea eu ce fac acasa daca sunt in vacanta? Uf! Nu vreau sa-l supar, numai ca simt ca-mi pierd rabdarea...Azi dimineata ma suna din nou, nu vreau eu sa merg de azi la el? Ii spun ca pentru azi am programat cumparaturile pentru parastas, ca vin maine, azi il astept pe fii-miu care a fost 2 saptamani in concediu, mi-e dor sa-l vad si voi veni maine cum am promis. S-a suparat... Cat am stat la el am gravitat in jurul lui, i-am facut ce mancare a vrut, i-am facut baie si curat in casa, am spalat rufe de mi s-a acrit...I-am gatit pentru cateva zile ( am plecat joi de acolo) iar azi imi spune ca nu mai are mancare...Nu cred, i-am facut supa, snitele, ghiveci si pilaf,e o alta modalitate de a ma sensibiliza...I-am spus ca are branza in frigider si rosii in gradina, oua proaspete si ca poate sa mai faca si el cate ceva pana vin eu. Va trebui sa am o discutie cu el in sensul asta. Daca nu vrea sa vina sa stea la noi, nimeni nu poate sta permanent cu el acolo!
Iaca ce probleme am eu...

Cred ca cei batrani sunt precum copii- trebuie mereu bagati in seama. Pana la urma toti tanjim dupa atentie si tandrete din partea celor dragi, dar ca adulti " ne bagam mintile in cap" si negam nevoile astea. Tu cred ca stii mai bine decat oricare cum sunt copii . Atat cat poti , rasfata-l . Te pup si sunt sigura ca ai sa gasesti resurse sa treci cu bine de perioada asta dificila .

M-am intors !
De Sf. Ilie am pomenit-o pe mama, am fost la mormant si parca i-am simtit prezenta intre noi... Am vorbit cu ea in gand tot timpul, n-am mai fost asa inlacrimata ca alta data, simteam parca o impacare, o simteam pe ea linistita, nu stiu cum sa explic...Mi-e tare dor de ea, dar zilele astea parca am vazut-o, parca a fost alaturi de noi.Era pe acolo, printre flori si pui, multumita ca toate sunt asa cum le-a lasat...Nu ma impac cu faptul ca n-o visez, dar...cine sunt eu sa cer mai mult decat mi se da?

Dupa o saptamana de stat la tata, munca si caldura cat cuprinde, simt ca in casa mea e raiul! Cred ca fiecare se simte cel mai bine in cuibul sau...
Acolo e frumos, tare frumos ! Curtea si gradina sunt pline de flori si fructe, pasari, pisici...Cu toata canicula intram rar in casa.Sub bolta de vita de vie era racoare si spectacolul dat de cei doi pisoi facea toti banii si toata transpiratia! Inainte de a pleca am pozat livada, florile, pisoii si straturile de legume.Toata frumusetea asta se pastreaza cu enorm de multa munca. Sotul meu a stat numai in gradina sapand, udand, smulgand buruieni.Dupa ce am gatit pentru familie si pentru parastas, am muncit o zi intreaga la curatenia casei ( patru camere plus dependinte), am spalat si am lasat toate in nregula, pentru ca stiu ca asa cum le las, asa le gasesc, cel mult mai prafuite...Deoarece cumnata mea e recent operata, nu mai poate sta acolo si nici nu mai poate face mai nimic. Oricum, frumusetea din curte e meritul ei, a pus flori, a ingrijit gradina, a crescut pui si curcani, a fost extraordinara!
Tata a fost ok cat am stat acolo, am vorbit cu el mult si cred ca a inteles ca nu-l lasam de izbeliste, ca suntem alaturi de el...Teoretic intelege, are momente de egoism, n umai ca e ceva specific acestei varste... Eu il inteleg si pe el, dar il inteleg si pe fratele meu. Sper ca dupa saptamana asta sa fie mai multa pace intre ei, fratele meu sa nu mai puna la suflet toate cuvintele necontrolate ale tatalui, iar tata sa fie mai ponderat...fratele meu nu merita toate astea!

Ce caldura! Imi lacrimeaza ochii iar de la AC, dar fara el e teroare...Sper ca se va mai racori vremea, noptile sunt fierbinti de tot, dormim cu aerul deschis, noroc ca e pe hol si nu bate direct pe noi...
Azi am stat doar in casa, n-am iesit pentru nimic, piata a facut-o sotul, mancare am facut ieri, azi am facut doar o placinta cu branza de vaci cumparata de la tara. Ralu zicea sa nu fac, ca o mancam , io am promis ca fac doar una mica de tot, iar tat-su cerea o tava mare, ca nu ne ajunge ! Ceea ce s-a adeverit, de altfel, au fost si Bogdan cu iubi a lui, au venit si niste musafiri neanuntati, asa ca palcinta s-a terminat inainte de a se raci. Numai bine, zic eu, a disparut tentatia!
Nu m-am simtit confortabil azi, de la caldura si de la inactivitate...Am o gramada mare de rufe de calcat, numai ca nu e momentul pe caldurile astea, am incercat sa citesc si-am adormit cu cartea in mana, fumez mult prea mult... Intr-un cuvant, ma cam plictisesc!

De cateva zile bantui pe niste site-uri cu lucruri facute de mana, margele, bricolaj, chestii de astea si-i extaziata de cate chestii faine vad! le vad, le admir si...cam atat! Am mai furat niste idei pentru la scoala, sa le fac cu cei mici! Ma gandesc ca a fost o perioada in viata mea cand am crosetat, am impletit, am croitorit si am cusut goblen. Fiecare treaba de asta am facut-o cu mare pasiune, cred ca prea mare, ca acuma nu mai am niciun imbold sa mai fac asa ceva. Masina mea de cusut sta in balcon nefolosita, ma gandeam s-o bag in proiectul Felinei, ca e de aia mare, si-mi ocupa loc mult...Nu ma indur, poate mai cos ceva vreodata la ea, desi n-am mai deschis-o de niste ani!In tinerete mi-am cusut singura perdelele, lenjeriile de pat, pijamale pentru copii, am facut sacose din blugi uzati si perne de pus intre ferestrele alea de lemn prin care vajaia vantul...Acum nu mai am asfel de inclinatii, inainte cred ca le faceam si de nevoie, erau vremuri grele cand totul se facea in casa,nu gaseam mai nimic de cumparat. Cred ca si ochii ma impiedica acum sa mai fac asa ceva! Uite, din cauza crizei financiare, n-am mai chemat manichiurista, ne-am ciupilit noi singure, eu cu Ralu ...Ea s-a descurcat, eu mai putin, ca am chiorat! Ma gandesc cu zambet trist ca deocamdata am un stoc considerabil de lenjerii de pat si n-o sa fiu nevoita sa ma apuc sa cos din nou! Eh, ganduri de babet panicos!

Vremea s-a racorit, confortul a reaparut, am reusit sa curat casa de praf ieri si tot ieri m-a salvat barbatul meu de cosmarul rufelor,el le-a calcat , eu le-am pus la locul lor, au mai ramas camasile baiatului spanzurate pe umeras de manerele dulapurilor.Daca s-a restaurat ordinea in casa, mi-am regasit echilibrul ! Azi am umblat mult, dimineata la dentist, apoi la furnizorul de miere de albine pentru provizia pe anul acesta, la scoala in trecere, sa dau buna ziua celor celor ce sunt inca in activitate, la medicul de familie pentru avizul de plecare in tabara...Maine am iar traseu cu Ralu de data asta, sa-si cumpere una alta, ceva maruntisuri.Duminica dimineata plec cu copiii in tabara, in Tara Motilor, sper sa fie ok .Drumul va fi lung, dar trecem noi peste asta, sanatosi sa fim. Adevarul e ca mi-e dor de nebunii mei, abia astept sa-i vad! Am vorbit cu ei la telefon zilele astea si-i simteam si ei ei la fel de dornici sa ne vedem! Abia astept sa-mi cunosc si noua serie,sper sa am noroc de copii buni, macar la fel cu astia ce au terminat acum clas a iV a!
Cam atat pe azi...numai bine sa aveti!

Dom-le , e grav , simt cum ma apuca de-a binelea invidia.Prima data , tu ai un furnizor de miere .Si apoi pleci in tabara in Tara Motilor.

Iar chestia cu noua serie de copii, cred ca imi aduc aminte ca si ultima oara te-ai despartit tot asa de greu de ei cu speranta ca cei noi sa fie la fel de draguti ca si cei care au crescut .Asa-i ca am dreptate ?


Distractie placuta si saluta toti motii din partea mea. Na bine, si pe moate sa le saluti

Ma simt bine asa invidiata de tine, Oiksinella! Mierea o iau direct de la producator, 4kg poliflora (de fan),am profitat ca s-au intors stuparii mei acasa si mi-am facut provizia pentru iarna.Ralu se vindeca de raceala doar cu ceaiuri indulcite cu miere, bea lapte cu miere si scortisoara...Tat-su a facut anul trecut un elixir cu catina si miere, si cica de la ala i-au trecut toate bolile...Ce stii mata? Treaba serioasa! lasand gluma la o parte, nu folosim zahar pentru indulcit ceaiul si m-am invatat sa am tot timpul miere in casa.

In legatura cu tabara din Tara Motilor, e singura noastra iesire din cotidian anul acesta. Il iau si pe sotul meu cu mine, Ralu nu vrea sa mearga, ea are rau de masina si mergem cu autocarul pana acolo...Mergem la Arieseni, o zona frumoasa, pe cate am vizitat-o acum cativa ani si m i-a ramas la inima. Sper sa avem vreme buna si sa fie copiii sanatosi!

In legatura cu clasa I, ai dreptate! Ciclic, din patru in patru ani am astfel de emotii, ma despart greu de cei mari si-i astept cu nerabdare pe cei ici, si da, mereu zic sa fie macar ca cei ce tocmai au plecat la gimnaziu...

Azi omul a fost la pesuit, plecat de la 4 dimineata, a prins cativa chitici pe care m-am oferit sa-i impaiez, dar n-a vrut...Pleaca si maine, aia sper sa poata fi pusi in tigaie...Eu cu Ralu am fost la croitoreasa, avea ea de modificat ceva, apoi s-a lipit de niste sandale, ca are un talent fata asta de a ma tapa de bani, apoi acasa ne-am tratat pielea cu ulei de masline (cica e cea mai tare crema de hidratare pe timp de criza!) si genele cu ulei de ricin...Daca suna cineva la usa, eram unse bine, numai de pus la gratar!

Acum astept sa se dezghete congi, ca iar a uitat cineva usa deschisa si s-a umplut de gheata, cred ca Ralu a fost, dar nu recunoaste...A umblat dupa inghetata aseara, stiu eu!

M-am intors din Tara Motilor, fain frumos si racoare ca-n...rai! Aici ne coacem de numa',detalii pe alta data, acum am intrat doar sa semnalizez ca exist inca...

Bine ai revenit!

Bine v-am regasit!

Tabara mea in Apuseni a fost o reusita, am vizitat pestera Scarisoara si Ursilor, casa lui Avram Iancu ( o minunata colectie de arta populara acolo pe langa reperele istorice ale vietii Iancului), Mina de aur de la Rosia Montana ( nota 10 ghidului, bine pregatit si mai ales spontan si rabdator cu copiii}, muzeul Brukental, la Alba Iulia compexul muzeal al Unirii, pe jos pana la cascada Varciorog ( aici ne-am dat sufletul pe drum dar a fost fain pana la urma), Izbucul Calugar-Bihor, Dealul cu Melci, Castelul de la Fagaras...si ar mai fi, dar nu-mi amintesc acum. Ne-am balacit in Aries, am facut un picnic in apropiere de Vidra de sus, la cascada Pishoaia,unde am intrat cu incaltarile in apa rece deoarece erau pietre taioase, a fost cald si ni s-au uscat mergatoriisi soselele repede asezate pe niste stanci, am cules plante medicinale acolo, ne-au aratat niste tinerei de 80 de ani care si la ce e buna, ca noi nu cunosteam decat cateva...Cazare si masa buna, copii veseli si sanatosi ( cu exceptia unor amigdale inflamate ce au primit tratament), drum luuuung de 12 ore la dus si tot asa la intors-energie la maxim la pustii mei, n-au adormit in autocar desi am ajuns in Galati mult dupa miezul noptii de-mi venea sa le dau somnifere! Vremea a fost excelenta, a plouat putin intr-o dimineata , credeam ca ratam vizita la Scarisoara, dar a iesit repede soarele si a fost OK, am avut un foc de tabara mega-ultra-fantastic, realizat de omul meu si soferul de la autocar, ajutati/incurcati de pustii mei,am fript carnati in tepuse la jarul de la foc, s-au uns si manjit astia mici cu carnatul ala, de le luceau fetele ca la indieni, am cules cu peripetii cate un fund de pahar de afine, dar am cumparat de la culegatorii profesionisti cu 6 lei kg pentru afinata, am avut apa de izvor la discretie, cu greu ii opream pe copiii sa cumpere sucuri, cand apa pura era la doi pasi... Mi-au placut oamenii de acolo, faptul ca n-am vazut gunoaie ca in alte parti, muntii curati si un verde aparte, viu, sanatos.

Am intrat intr-un Galati fierbinte, clocotim pe strazi seara nu alta ( ca mai fugim din casa si noi...)!Am fugit doua zile la tata, cald si acolo, frumusetea aia de gradina se topeste sub arsita verii, nu mai ajuta nici irigatul...Tata era relativ Ok, ca de obicei se bucura ca ma vede si se intristeaza ca plec...I-am gatit, facut curat, spalat, am vorbit...Este nevoit sa stea toata ziua in casa din cauza caldurii, acolo e mai bine ca aici pentru ca e umbra , curtea interioara e acoperita de o bolta de vita-de vie...

Voiam sa merg la Lacul Sarat ieri, dar a fost prea cald si ar fi prima mea iesire la soare, m-as fi ars...Poate mergem maine dimineata tare, azi am musafiri...

Gata darea de seama, cafeluta si tigarusele...La treaba, cucoana!

E atat de cald !!!
Cu toate astea ma simt bine in pielea mea si in cuibul meu, ma felicit pentru AC-ul pe care l-am instalat fara aprobarea omului si care acum sta la "briza" lui fericit...Unii oameni suporta usor canicula si el este unul dintre ei, eu si copiii ne sufocam efectiv pe astfel de vreme!

Din februarie, de cand am avut cumpana aceea care a zgaltait puternic casa mea, lucrurile stau bine, chiar foarte bine si uneori am cosmaruri ca problemele au revenit...Visez si ma trezesc ingrozita.Probabil ca teama asta nu-mi va trece niciodata... Sunt mandra de el si de puterea lui de a se tine departe de tentatii...In tabara toata lumea a laudat minunata palinca ardeleneasca, nici n-a vrut sa auda sa o guste, mie imi tremura inima de teama. La o nunta la care am fost in vara asta, la fel, am mers cu teama de a nu cadea prada ispitei...Nu cred ca ma voi vindeca de teama niciodata, mereu ma rog sa nu recada...Azi noapte am avut un astfel de cosmar!

Asa, ieri a fost zi de gospodarire: am spalat, gatit eu o fripura cu sos, Ralu o salata cu paste si ton. De mancat am mancat pepene si putina salata. E prea cald! Seara, matza mea m-a pupat cu interes pana i-am calcat o rochita, sa iasa la un suc. Imi era groaza sa pun fierul in priza, pana la urma ce nu face mama sa nu transpire fata dupa dush! Ralu trece printr-o despartire de iubi al ei, relatie veche, de 4 ani, cu multe probleme in ultimii 2. Ma bucur ca a luat o decizie, ca a inteles ca iubirea nu presupune atat de multe compromisuri...A vrut si alta data sa rupa acest lant, numai ca n-a avut puterea.Acum, sper ca e suficient de tare...Vad ca nici nu mai este afectata, alta data era neagra de suparare. Ieri a fost cu frate-su la piscina, apoi seara cu colegele de liceu la un suc. S-a intors vesela si ciripitoare...

Spuneam ca motto-ul meu este "simplitate'? As vrea eu! E asa de complicat sa fie simplu...Macar acum nu ma mai gandesc la bani...ca i-am cam terminat .Am cotizat la dentist eu si Ralu la greu!

Buna, dascalita.

Te inteleg perfect. Aceeasi teama o am si eu!! As vrea sa scap de ea, dar nu stiu cum... Dar, las` ca va veni "ploaia" si pe strada noastra!!