Fac intens exercitii de singuratate...Chiar daca am inceput activitatea, n-am mai avut bucuria aceea de alta data de a ma intalni cu colegele...Nu am reusit sa ma integrez in discutiile libere, neprofesionale...Am devenit ursuza ? Caut sa stau mai mult singura, m-am refugiat in clasa mea si...n-am prea avut spor la lucru. Nici acasa nu e mai bine. Ralu a plecat pentru o saptamana , sotul e toata ziua la lucru iar seara are tv-ul cu enshpe posturi sportive, baiatul e ocupat cu ale lui si trece ca rapidul pe acasa...Sambata si duminica merg la Bucuresti la o conferinta...Poate acolo ma descatusez si ies din starea asta.Sper! maine dau o fuga la tata, pentru ca nu pot merge in w.e. ma simt vinovata caci el ma asteapta...Of!

M-am intors aseara dela Bucuresti si sunt inca sub efectul intalnirilor minunate avute cu colegi si prieteni pe care nu i-am vazut de mult...Am avut o experienta soc, cazata fiind in Regie ...M-a uimit populatia pestrita de acolo, multimea teraselor, galagia si faptul ca acolo nu e diferenta intre zi si noapte...Singurele momente cand era liniste era dimineata! Doamne! Nu mi-am inchipuit asa o harmalaie si inca n-a inceput anul universitar!
Astazi mi-am propus sa dorm, sa recuperez orele in care n-am putut pune geana pe geana in campusul studentesc dar nu mi-a iesit...Bafta mea!

Incet , incet incep sa-mi revin...Nu mi se mai inneaca ochii in lacrimi atat de des, ma gandesc mereu ca maicutei mele ii e bine acolo unde e daca niciodata nu mi-a aparut in vis...Sper ca a ramas ingerul meu pazitor! Mi-e tare dor dar acum inteleg ca pentru ea a fost mai bine sa plece. Inca ii vad chipul si ii aud glasul si mi se pune un nod in gat cand ma gandesc la ea...
Cum spuneam incep sa-mi revin, am inceput activitatea si incerc sa reiau viata de acolo de unde am lasat-o la inceputul verii. Cu poticneli si lacrimi sterse pe furis sa nu ma vada copiii mei, cu cate o lumina aprinsa de sufletul mamei mele, cu sfarsitul de saptamana petrecut alaturi de tata...si cu nodul ala in gat ca n-o mai gasesc la poarta, asa cum o gaseam cand stia ca vin acasa. De trei ori am trecut in ultimele 10 zile cu trenul spre sau de la Bucuresti prin satul meu si pe langa cimitir...Culmea, locul ei se vede asa de clar,numai pe ea n-o zaresc! Macar in vis, Doamne, te rog!
Cum spuneam, cu ochii in lacrimi incerc sa-mi revin...

Iubita, nu iti scriu acum pentru ca nu stiu ce-as putea spune sa te linistesc putin... Insa te citesc si-ti simt durerea si ma rog sa-ti fie mai bine... Eu doar la gandul ca la un moment dat as pierde-o pe mama ma inec in lacrimi, dar cand s-a intampla n-am sa mai fiu om o vreme - de aceea ma gandesc ca nimic din ce as zice nu te-ar alina... Dar tare as vrea sa fie ceva

Esti in gandurile mele zilnic - daca asta te ajuta cu ceva

Afro, multumesc.
Incerc sa depasesc momentul, aseara eram tare tulburata...

E normal sa fii tulburata... Daca n-ai fii - atunci mi-as face griji

Nu stiu cati oameni se bucura ca se termina vacanta...Sunt printre fericitii ce merg la lucru cu bucurie si abia astept ziua de maine! Sunt nerabdatoare sa ma intalnesc cu piticii mei, pe cei care n-au fost cu mine in tabara nu i-am vazut de asta vara! Cred ca au mai crescut si n-o sa ne ajunga maine timpul sa povestim una alta de cand nu ne-am vazut!
Ziua de maine are o semnificatie aparte pentru mine, rotunjesc anii si nu-i simt grei deoarece in sufletul meu am alta varsta...

In dimineata aceasta am inaugurat cafeluta cu picioarele inghetate... Vremea s-a racit brusc, ieri m-am intors de la tatal meu si m-a prins asa o vreme rea acolo, un vant asa de puternic ca era sa ma dea jos din picioare cat am asteptat autobuzul pe marginea soselei! Cei mai slabi de constitutie ar fi ajuns in sant fara discutie! Iote ce rima mi-a iesit!! Tata era ceva mai bine, a inceput sa se descurce cat de cat, imi place ca-si mai gateste si are grija de el.
Mi-a parut rau ca vremea a fost asa de rece si n-am putut sa ma bucur de frumusetea gradinii...Am cules pe fuga cateva mere si piersici si mi-am promis ca saptamana ce vine voi sta mai mult prin raiul livezii noastre.Panait, batranul nostru caine , se bucura copilareste cand ma vede, isi arata dintii parca ar rade! Desi are dureri reumatice la picioare a facut cateva ture de bucurie si si-a asteptat recompensa ca un catelus desi el este un adevarat mosulet.

Gata cu cafeluta in fata compului, ma duc sa gatesc si pentru cei de acasa ! Voi face o friptura la cuptor , o ciorba de vita si o prajitura.Asta mi-am propus, sa vedem cat se realizeaza!

si aici s-a racit atat de brusc ca nici n-am apucat sa-mi scot pulovarele de pe unde sunt...

La multi ani si numai bucurii pe cararea vietii tale!

contraste

La multi ani iubita dascalita! Si sa dea domnu' sa ai pace in suflet si liniste! Si multa sanatate si multe zile frumoase (plus tot ce-ti mai doresti tu )

La multi ani!

Va multumesc pentru urarile in avans, dragele mele!
Sa dea Dumnezeu numai bine la toata lumea!

Alintata de Lucky primeste un pup pe nasuc!

La multi ani fericiti, dasca! Ziua de 15 septembrie sa-ti aduca mereu numai bucurii, sanatate si copiii destepti si cuminti!

Click aici!

Multumesc, Sere!
Sper ca urarile sa ti se intoarca inmiit!

da deci eu mereu am fost suparata pe aia de la care o am pe Lucky de ce ii ziceau Luzi stii, de la Luzifer. Am zis ca i se face o nedreptate ingerasului. Noaa si de cateva zile am vazut ca nu e bine. Manca dar facea pipica pe langa toileta, dormea mult in alta camera, nu se juca, nu se urca pe pervaz. Gata, zic, la doctor. Noaa si io ma bazam pe faptul c-am mai fost la dr. si ea o fost foarte cuminte, jur! De data asta insa o inceput sa faca ochii maari de tot, sa sasaie urat de tot si n- mai vrut a sta. Doua asistente si-o pus manusi de protectie ca dadea sa muste, sa zgarie, sa sara-n cap la doctora. Cu manusile o tinut-o sa-i poata face injectie. Eu n-as fi crezut vreodata ca poate scoate sunete asa de puternice. Si cum facea! O mama mia!!! Nici in filmele de groaza nu vezi asa ceva!! S- auzit sigur in tot cartierul! Dintr-o data parca o avut 8 picioare cu 1000 de gheare si cinci guri si sute de dinti ascutiti...
Mai mergem peste trei saptamani si o zis doctoritza ca s-o sun inainte sa-si poata lua ramas bun ded la familie )
Acuma e bine. Aseara o facut scandal ca ii era foame dar n-o avut voie sa manance pana astazi. Azi i-am fiert carne de pui si de aia mananca. Acuma e ok, o dormit azi noapte la locul ei - adica exact in mijlocul patului meu, deja s-o urcat pe pervaz sa se uite la tlevizor - adica la oamenii care trec, cine cand vine ce masina are etc... O vad deja ca e mai vioaie si nici nu mai are febra
DAR deja ma apuca emotiile cand ma gandesc la urmatoarea vizita la veterinar Nici pentru examenul de joi nu am asa emotii

a da si eu acuma ma distrez dar ieri plangeam cu cinspe randuri de lacrimi. Nici nu m-am putut uita la ea um se schimonosea ca m-am gandit ca niciodata n-o sa ma mai pot dragali cu ea dac-o vad asa Cand am ajuns acasa o iest din transportor si gata, parca nimic n-o fost, se mieuna ingereste

Stiu ce spui, am avut parte si eu de asfel de scene...Pana la urma ce a zis vetul?
Avea febra? Poate atunci cand se simt rau reactioneaza asa... Catitza mea era tare blanda la vet, cand i se faceau injectii/vaccinuri. A reactionat asa violent doar atunci cand era bolnava...Cine stie ce e in sufletelele lor si nu ne pot spune...

La Multi Ani fericiti si din partea mea, dascalita, iar copiii sa-ti aduca numai bucurie!

veta a zis ca e ceva virusel la stomacel, i-o dat cele trei injectii si o zis c-a fi bine. Acuma i-am pasat piept de pui fiert si de aia mananca azi.

Multumesc, Andra!

Nu-mi intru in ritm... nici la scoala nici acasa! Poate vremea asta mi-a suflat toata energia, nu stiu ce sa zic!
La scoala ora e prea scurta sau piticii mei sunt amortitibn(sau poate doamna e...) ca nu reusesc sa termin ce am de facut, neam! Acasa nu se prea clarifica unele chestiuni, care e treaba cui, ca eu nu le mai pot face pe toate ca am cam imbatranit si mi-au ruginit incheieturile! Pana acum mai recuperam in week-end dar acum astea sunt aproape in totalitate ale tatalui meu...Pana la urma o sa gasesc eu calea sa pun pe linia de plutire pe toate!

Acum, cand am de facut niste hartoage pentru scoala scartaie imprimanta...nu mai vrea si pace! Of!

Buna dimineata!
Cafea, picioare reci, dimineata devreme si...singura! Macar un pisoi sa mi se cuibareasca pe picioare de-as avea! Ralu a plecat la Bucuresti si inima mi s-a strans asa, de bucurie si de tristete...Simt ca nu se mai intoarce acasa decat in vacante...Toata saptamana am facut bagaje, am facut planuri si mi-am tinut oftaturile pentru mine...Puii mei au parasit cuibul!

Am venit aseara de la tata, ma dor toate cele, am facut un tur de forta ca sa termin ce aveam de facut si sa fiu azi acasa, am multe hartoage ramase restanta si 1 oct e termen limita de predare...El era ceva mai bine, singuratatea e cea care-l macina si ma asteapta ca un copil...Cu mine se simte mai in largul lui, noi am avut o relatie speciala mereu, chiar daca fratele meu se duce mult mai des pe la el, fiindu-i si mai aproape ei nu prea stau de vorba...Nu-i pot reprosa asta, el rezolva toate problemele casei de la tara si nu prea are timp de stat la povesti. Mi-am dat seama de asta vineri dupa amiaza cand afara era cam rece si tata nu putea sta in curte iar eu voiam sa ma apuc imediat ce am ajuns de treaba.Mi-a spus sa le las pe maine, sa stau cu el in casa, ca si asa sta singur tot timpul...Asa am facut, am povestit despre una alta, despre ale lui si ale mele si invariabil, am ajuns sa discutam despre mama...Ce mult ne lipseste tuturor!
I-am gatit, am pus muraturi, am spalat ...La el e oleaca de santier in casa, se va face soba noua din camera in care sta, am pus pe cineva sa varuiasa acolo daca tot a daramat fratele meu soba cea veche care scotea fum...Spre seara a venit fiul meu cu iubi a lui sa ma ia de acolo, am facut un gratar, am baut must si au mai stat ei de vorba pana mi-am adunat si eu muraturi si gutui din gradina.Am plecat tarziu, pe la ora 21 si cand am ajuns acasa m-a lovit linistea din casa mea...Sotul meu e la via lui la cules, nu l-am putut insoti dar si-a luat niste ajutoare, e cu fratele lui si cumnata, Ralu a plecat, pisica nu mai am...

Am avut o saptamana infernala, dupa scoala mai fac niste chestii suplimentare pentru bani, un fel de after school cu niste loaze care-mi secatuiesc energia, pana ma obisnuiesc cu ei imi este cam greu...Ideea e ca si acasa am avut de lucru, conseve ,ca de, e timpul lor si ai mei copii sunt incantati sa aiba zacusca, compot, gem si alte alea! Pana seara tarziu ma cocaream cu astea! Si saptamana asta se anunta la fel de incarcata asa ca azi ma ocup de completare dosarului cu hartoage pentru scoala.O parte le-am facut printre picaturi dar mai am...

Despre pisici...La tara, pe langa pisica noasta galbena a mai aparut una gri asta vara. Numai ca nu putea sa se apropie de mancare ca o scuipa "stapana" curtii .Venea saracuta pe acoperisul bucatariei si de acolo miorlaia dupa mancare...Toata vara i-am dat sa pape acolo, pe acoperis ! Era slaba ca vai de ea, cu blanita urata si plina de zgarieturi! L-am rugat pe tata sa o hraneasca in continuare acolo, sigur nu avea stapani ca altfel nu venea ea mereu la noi. De data asta am gasit-o pe sub masa din curte, tata a reusit s-o convinga sa coboare de pe acoperis, galbena noastra o mai scuipa dar incet , incet se vor invata una cu alta... Acum arata mai bine, s-a mai implinit, prefera crantanelele cu peste, galbena le prefera pe cele cu pui... Tata le hraneste pe rand, intai pe stapana casei, apoi pe venetica .Asa ca ieri toata ziua s-a alintat printre noi, se freca de picioarele mele si mieuna de placere cand o mangaiam! Galbena, geloasa foc, venea imediat si ea, scuipa intrusa si-i lua locul la mangaiat. Batranul Panait le mai imprastie cateodata si le mananca granulele dintr-o lipaiala!

io cred ca aia gri vrea s-o iei acasa dar nu stie cum sa-ti spuna

Lucky e inc bolnavioara, are febra mare, maine mergem la analize...mananca si face toate cele, in afara de jucat. cand nu mananca doarme si cand pun mana pe ea arde...

Imi pare rau sa aflu ca Lucky nu s-a restabilit...Poate analizele va lamuresc asupra cauzei bolii. of, stiu ca esti cu inima cat un purice, o sa fie bine pana la urma, ai sa vezi!
Cea gri nu cred ca poate sta la bloc...Ei nu-i ajung pomii si acoperisurile de haladuit, ce sa faca in apartament? Inca n-a aparut pisicuta mea, va apare ea la un moment dat!

De azi Catita nu mai e singura, Lucky s-a dus la ea sa se joace impreuna in raiul pisicutzelor...

Vaaai, nu pot sa cred!
Imi pare extrem de rau si-ti inteleg suferinta...Era asa de dragalasa!
Cuvintele nu-si mai au rostul...

Imi pare asa rau, Sushi...

Toata ziua am fost azi cu Lucky in gand...ma obisnuisem sa stiu ca exista undeva in lumea asta, ii cautam pozele pe culi si citeam ce pozne mai face...Gaseam o asemanare intre ea si pisica mea! Acum nici ea nu mai este, Carmen e trista, mie mi se umezesc ochii stiind ca cineva plange dupa ghemul ala plin de iubire!

mi-am calcat pe inima si am strans lucrusoarele ei, le-am spalat, le-am pus bine pentru urmatoarea pisicutza care o sa vina in noiembrie cand ma intorc din Portugalia. Tipa de la care am pe Lucky vine si ea aici si mergem impreuna sa cautam o surioara de-a lui Luchinella la adapost. O sa iau tot una adulta ca ele au sanse mai mici sa fie adoptate... e si un risc ca astea mai batrane se pot imbolnavi mai repede dar asta e...
Lucky avea 2 toilette cu capac si usa rabatabila, 2 copacei de scarmanat, nenumarate vase pentru mancare, liniste, pace... acuma cand s-ar fi putut bucura de ele...
N-am crezut c-a asa scurta ne-a fi viata impreuna... pisica inginerului arhitect de la noi o trait 25 de ani zice el, colega-mea zice ca minte dar ma rog, motanul colegei mele a trait 18 ani...
Tare as rea ca pisicutza urmatoare sa aiba caracterul Luchinelei... o sa vedem...

Carmen, stiu ca treci prin clipe grele, le-am trait si eu si te inteleg...Sper ca viitoarea ta pisica va fi la fel de dragalasa si iubareata ca Lucky !
Oricum, gandidu-ma tot timpul la ea si la faptul ca ele sunt acum impreuna, le-am visat. Stateau pe pervazul unei ferestre cu muscate si ma priveau...Eu eram intr-o excursie intr-un sat de munte... era o iarna de aia ca-n filmele cu Santa Claus si cautam gazduire, eram infrigurata si deodata le-am vazut! Am stiut ca ele sunt, le-am recunoscut si voiam sa intru in casa aceea...Ele emanau pace si se uitau asa amuzate la mine, pisichere, nu stiu cum sa zic! Ideea e ca m-am trezit inainte de a intra in casa aceea ...Visul l-am avut acum la somnul de amiaza...N-am mai dormit de un secol la amiaza si azi, dupa ce-am bucatarit am hotarat sa ma lenevesc un pic, mai ales ca incepuse si ploaia!

Ieri am prins omul liber de alta sarcini si l-am bagat in priza, pus gogosari, muraturi, curatenie in bucatarie si terase, ideea e ca pana pe seara am robotit amandoi. Azi am gatit peste la cuptor, o ciorba de pui si crema de zahar ars...Bogdan n-a venit la masa azi ca a fost la fratele meu la o pastrama asa ca...sa vedem cine papa mancarea! Cu Ralu vorbesc zilnic, e in proces de acomodare, deocamdata nu s-a incadrat in buget , nu mai are bani, dar promite sa se redreseze...Marti pune mama pachet la tren si alimenteaza cardul! N-am avut timp sa-mi fie dor de ea pana azi...Azi am simtit ca-mi lipseste dar am sa ma invat eu si cu asta...
Incep o noua saptamana de munca, am inceput sa ma reacomodez cu ritmul alert, ideea e ca am toata ziua pusa in grafic si ca nu pot iesi din el...Ma deranjeaza vremea instabila, am racit, tusesc urat de tot si-mi curge nasul, ma dor toate incheieturile de femeie batrana...Of!

Care e chichirezul cu betisoarele parfumate ? Mi-am aprins unul si nu-mi prea place...Inhalez eu destul fum de tiutun, la ce-mi mai trebe alt fum? Macar de ar elimina mirosul de tigara...

Da, da... exact Nici mie nu-mi plac betisoarele alea de nici o culoare... ma ia durerea de cap de la miros. Incearca mai bine o lampa din aia de aromoterapie in care pui apa si cateva picaturi de ulei parfumat. Alea merita

cu betisoarele alea nu-s nici eu prietena, mi se intoarce stomacul de la ele...
am lumanari parfumate, acuma le poci folosi daca nu e printesa sa-si bage mustatile in ele...

E o chestie ciudata ...cand era Ralu acasa ne bateam pe comp si acum ca-s singura stapana pe el nu-l deschid pana seara tarziu, ca-mi gasesc altceva de lucru...Mereu am cate ceva de facut, ziua nu-mi ajunge si ma gandesc serios sa-mi reorganizez prioritatile, sa ma pun pe mine pe locul intai! Nu stiu cand si cum trec zilele...oricum datorita vremii zilele acestea au fost urate, am fost mereu infrigurata, mereu pe fuga, mereu cu ochii pe ceas!
Mi-e dor de Ralu, nebuna mea care-mi intorcea casa pe dos, e prea multa liniste in casa, prea multa ordine...acum zic ca am noroc ca-s ocupata toata ziua, ce m-as face sa ma invart fara rost prin casa asta arhiplina pana mai ieri si atat de goala acum...Culmea e ca nu pot dormi, ma trezesc cu noaptea in cap! Azi la 5 jumate mi-am facut cafea si am venit in sufragerie sa citesc ziare pe net...Acum sunt obosita dar mai stau, poate o sa dorm mai bine noaptea asta!

Azi am avut vreme si lumina potrivita (ca a fost o zi insorita )sa studiez/bibilesc florile de pe terasa...Saracele de ele, le-am negljat toata vara si erau pline de paraziti, un fel de paianjen....
Le-am tratat cu mospilan si vreau sa vad ce se mai intampala...Violetele erau cel mai grav afectate...

Am fost de vineri dupa amiaza pana sambata seara la tata, am vrut sa vin duminica casa sa mai am timp si pentru mine...incerc sa-mi pun in aplicare planul, sa ma pun si pe mine in fruntea listei de prioritati! Asa ca, i-am lasat sotului sarcina pietei si gatitului de sambata Si-a indeplinit sarcinile, asa ca zi am fost in program mai lejer. Am facut o prajitura, am stat la masa cu copilul cel mare si iubi a lui, am facut o vizita...
Asa, am uitat sa spun ca mi-am cumparat singura flori, niste crizanteme care-mi fac ochi dulci de cateva zile , ca sa-i dau peste nas mosului meu care nu-mi mai aduce flori ! Sunt superbe, albe, mari si parfumate ! Le asezasem in vaza si ma mandream cu ele ironizandu-mi berbantul si cand a venit feciorul cu draga lui, mi-au adus exact aceleasi flori! Iote cine ma iubeste pe mine, zic eu impricinatului rusinat ! Cred ca a invatat lectia si nu ma mai sare din schema de acuma...

M-a suparat cineva azi la scoala si vad ca n-am inca intelepciunea sa ma detasez...Toata ziua mi-a fugit gandul la rautatea aleia... Ma roade ca nu i-am raspuns! Ma nedumereste comportamentul unor oameni cu tamplele carunte...Copilarii! Dar nu-mi trece!

Bună dimineaţa, doamna!

Multumesc , Data'q , pentru gandul bun!


Mi-a trecut supararea de ieri, noaptea i-a sters urmele asa ca azi am simtit ca a fost o zi frumoasa de toamna...Frunze ruginii, soare bland, o ora a mea sub niste castani ce au vrut sa ma invete minte sa nu mai pun toate la suflet! Mi-a aterizat o castana in crestet tocmai cand ma gandeam ca, vai de capul meu, cate am eu de facut, ca nu mai pot, ca alea, alea! Atunci mi-am dat seama ca eu gestionez ce fac si ca de mine depinde sa ma bucur de frumusetea acestei zile! Dupa pauza asta si castana incasata mi-am incarcat bateriile si pana seara nu m-am mai vaitat!

Maine vine Ralu acasa!!! Asa mi-e dor de ea... Dupa scoala ma apuc de bucatarit, sa-i fac cate ceva din ce-i place!

Mi-a venit fata acasa si m-am invartit toata ziua in jurul ei, nu stiam ce sa-i mai fac! Mi-a fost asa de dor, am vazut ca si ei i-a fost la fel de mult. A fost asa mai calina, mai deschisa, mi-a povestit cate-n luna si-n stele! Acum a iesit sa se-ntalneasca cu niste colege ...I-am facut papica buna, o placinta cu mere care mi-a trezit amintiri durereroase...Biata mama, in vremea cand stateam la camin imi facea mereu placinta cu mere, era preferata mea...Am facut placinta aia cu lacrimi in ochi, cu gandul la ea si la drumurile pe care le facea saptamanal in primul an de liceu la Galati...Mereu ma gandesc la ea si mi-o amintesc asa cum era pe la 50 de ani, varsta mea de acum...Era frumoasa si buna! E in mintea mea si ii aud glasul, nu m-a parasit... numai ca eu n-o mai pot imbratisa, pot numai sa vorbesc cu ea in gand.
Ma gandesc sa ma las de jurnalul asta, mereu mi-as varsa aici lacrimile si parca nu mai vreau asta...

dascalita :

1. de jurnal nu ai motive sa te lasi, pentru ca e singura "oglinda" in care te uiti si nu te vezi "deformata" .

2. cate ori iti citesc jurnalul imi aduc aminte de mamica mea...cat de mult mi-as dori sa fie acasa si sa-mi trimita pachete cu mancare gatita de ea: placinte, salata si absolut orice...

3. ti-a trezit placinta cu mere amintiri dureroase, dar si frumoase in acelasi timp...dureroase pentru ca sunt doar amintiri, oricum mama ta traieste in inima si mintea ta, mama e o amintire eterna...nimeni nu o poate inlocui, dar sunt sigura ca ai o familie minunata in care iti gasesti alinarea....

4.
Sunt sigura ca ai mostenit-o...pari a fi o persoana gingasa si sensibila...

5. imi cer scuze ca iti zic "tu"...sa nu crezi ca e lipsa de respect si scuze daca mi-am permis prea multe sa zic...

nOtHiNg_SwEeT, nu ai de ce-ti cere scuze, cu tuesti mai aproape de cel cu care coversezi on line!
Poate ai dreptate cand zici ca nu trebuie sa ma las de jurnal, sunt atrasa ca un magnet de el, ori de cate ori ma apropii de comp...Si, da, aici pot spune tot ce nu pot spune face to face!

Dasca, sa nu te prind ca te lasi De-aia exista 'jurnalul' asta, sa ai unde-ti varsa lacrimile fara sa-ti fie teama ca ii impovarezi sau intristezi sau indispui pe cei din jur. Dupa cum ai vazut, mie mi se repeta constant ca sunt PATETICA si tot nu ma las! Cui nu-i place sa nu citeasca... Noi, ceilalti, suntem alaturi de tine si chiar ne intereseaza ce mai faci

Sere!

Frisoane, febra, raceala...As vrea sa stau in paaaaaat!

io n-a frisoane, nici febra tot as sta in pat ca mi asa de lene si-si si rupta de oboseala... noa dar ne cheama datoria ca altfel am indoi arcurile la pat

Dasca, mergi la medicul de familie si baga o saptamana concediu de boala. Mama tot asa e... oricat ar fi de bolnava merge la scoala. Si serios, chiar meritati sa va mai si odihniti. Chiar nu pica acoperisul ala peste scoala daca cateva zile nu sunteti acolo

Vacanta placuta!

Sere, multumesc pentru grija! Bineinteles ca am dus pe picioare raceala si nu m-am indurat sa iau concediu medical... Am luat vacanta si azi e prima zi de relaxare. Duminica am facut o dusa si o venita de la Bucuresti, am fost la Ralu, dus papica +haine groase, mangaiat copilu' care are probleme de adaptare si de suflet, iubirea e o "treaba" foarte mare, ca sa parafrazez pe Tanta si Costel de pe vremuri... Puiul meu da piept cu viata , sper sa nu iasa ciufulit din lupta asta, oricum o stiu o puternica si sper ca va gasi drumul cel bun. Am fost la ea si am asigurat-o ca-i sunt alaturi dar a crescut si va trebui sa invete sa zboare...
In ziua mea de relaxare m-am batut cu RDS-ul care mi-a facut niste incurcaturi cu contractul, n-am semnal pe telefonul lor de cteva luni, de vineri mi-au taiat si netul...mai era un pic si-i dadeam in judecata. Netul s-a rezolvat, astept sa vad ce fac cu telefonul...
Azi m-am apucat si de citit pentru sesiune, in vacanta asta macar doua manuale sa dau gata, m-am apucat de psihologia comunicarii. O iau maine la tzara, voi citi alaturi de tata care oricum adoarme de la ora 19...Deci marti si miercuri stau cu tata, de joi sunt acasa ca mai am de rezolvat niste incurcaturi birocratice...Uite asa, trece saptamana mea de relaxare!!!

abia astept sa termini studiile! ma inscriu deja pe lista de asteptari la clienti. orice e cu psihologie si asa ceva imi trebe

Ok, draga mea! Pana atunci insa...mai am de invatat!

Ieri si azi, niste superbe zile de sfarsit de toamna...Dupa valul de negura de dimineata n-ai fi crezut ca soarele va mangaia asa de bland, ca frunzele vor pica asa de molatec la pamant si ca noaptea va veni asa de repede...Extreme...

Am asa o viata plina de "de toate'...Bune, rele, griji, bucurii...Azi l-am avut pe fiul meu la sedinta de suflet...Ajunge el asa sa simta nevoia sa vorbeasca cu mine, sa se asigure ca-l ascult...Nu inceteaza sa se minuneze ca stiu si inteleg tot ce i se intampla, ca el a incercat sa nu ma mai incarce cu ale lui si eu totusi stiu ce traieste...Sunt ceva probleme la lucru, de aici apare o agitatie si o nerabdare fireasca, iar comunicarea are de suferit din cauza asta... Simte ca niste asteptari i-au fost inselate, ca iubi a lui nu-l intelege...Probabil ca i-a prins bine ca s-a descarcat, sper ca s-a si limpezit si n-o sa mai ia lucrurile asa in tragic.

Ralu, pe de alta parte a avut balul bobocilor si mi-a teminat minutele Orange povestindu-mi ce fain a fost...Acum cica vrea sa lucre, ca are prea mult timp liber si vrea sa faca ceva part time. As fi vrut ca anul asta sa se tina numai de scoala...Oricum, sper ca se mai gandeste!

\Dupa cele doua zile petrecute cu tata, am ramas cu gandul acolo...Nu mi-a prea placut de el, n-a fost prea comunicativ, el cu mine vorbea mult, acum i-am scos cuvintele cu clestele...Nu-i era prea bine, face prea mare caldura in casa si se moleseste... Ma tem ca singuratatea asta il termina.Parca as vrea sa vina mai repede o iarna grea sa-l pot aduce la mine...Altfel nu-l pot urni din casa lui.Ma gandesc uneori ca nici aici nu-i va fi prea bine, niciodata n-a plecat din casa lui si nu cred ca poate sta linistit stiind ca acolo nu mai este nimeni. Plange mereu, ii este dor de mama...Si mie mi-e dor mereu, neincetat, dar dorul lui e altfel, sfasietor...