Scrieri, ganduri, amintiri din viata Adinei in cadrul acestui nou Jurnal.

Lectura placuta!

Let's roll!

Avand in vedere ca am anuntat prea tarziu ca o sa scriu doar eu aci, retrag asta si poate comenta oricine. Deci sunteti bine veniti.

Vineri seara, inceput de weekend, cum ii place romanului sa spuna de cand a dat de internet si de engleza. Beau un ceai, ca alte lichide n-am prin casa, si lancezesc in fata computerului, cu Radio guerrilla in urechi. Mi-am adus aminte ca zilele astea o colega a primit o instiintare-comunicare-somatie-sau-cum-pusca-mea-i-o-zice cum ca va fi amendata daca nu publica un soi de rectificare la un articol in care scrisese tigan si nu rrom. Hartie venita de la nu stiu ce institutia lu’ peste, care cu astfel de monitorizari se ocupa. E si asta un job, se pare...
Si de atunci tot stau si ma minunez de paradoxurile din tara asta. Si nu reusesc sa inteleg cum, de exemplu, statul nu poate interveni in cazul unui prunc abandonat de mama-sa si crescut de bunici intr-o cusca, da’ un ziarist primeste amenda pentru ca a scris tigan si nu rrom. Oricat m-as da cu capul de pereti, nu pot sa inteleg genul asta de ipocrizie. Dar cui ii pasa? Ne rostogolim haotic, crezand ca inaintam, cand de fapt ne miscam intr-un cerc vicios. Din care n-o sa ne scoata nici un milion de alegeri masluite, nici populismul lui Basescu, nici aroganta lui Nastase, nici faimoasa integrare, nici tiganii cu personalitate deveniti rromi. Balcanici pan’ la moarte...

Misto muzica la Guerrilla. Ma duc sa caut ceva dulce prin bucatarie.

In legatura cu cupilu' in cusca parerea mea e diferita dar nu scriu aici sa nu stric bunatate de jurnal...

Poti sa ai orice parere, dar sintagma 'copil in cusca' ar trebui sa dea de gandit.

Iar e sambata dimineata, adica inca o sambata dimineata in care la ora 9 si un pic eu sunt in fata computerului, in loc sa fiu inca in lumea viselor. De ce? De data asta nu pentru ca mi s-ar fi pus pe chef piticii de pe creier, ci pentru ca mi-a dat desteptarea privighetoarea aia colorata care imi urla pe sub geam: fiaaaaareeee veeeechi, fiareeee veeechi luaaaaam! Cum s-a dus zapada, cum a revenit ea. Daca asta e pretul care trebuie platit ca sa scap de iarna, mai ca imi vine sa zic ca nu vreau. Da' mai am vreo 2-3 saptamani si scap.
Zau ca nu inteleg de ce se incapataneaza sa faca rondul urland dupa fiare vechi prin patratul asta de blocuri, de mai bine de un an jumate. Am si vazut-o de cateva ori, cand ieseam dimineata spre job. Cocotata intr-o caruta (fara coviltir) trasa de o martoaga, cu niste puradei care alearga pe langa ea si cu un consort la fel de colorat, dar care isi menajeaza corzile vocale, urla mai mult ea. Or fi o familie moderna, ea a cerut cel putin egalitate in drepturi cu barbatul, asa ca or fi facut transfer de responsabilitati.
Ma gandeam intr-o zi, cand tot asa imi daduse desteptarea, ce ar zice un european (sic!) venit in vizita p'aci prin Militari (da, suna ca dracu', stiu) daca i-ar vedea si i-ar auzi p'astia. Ar crede ca-i vreun carnaval. Sau totusi s-ar prinde din prima si ar zice 'aaaa, astia sunt faimosii tigani', 'daaa, aia care fura la voi de prin buzunare, ca la noi nu prea mai au ce'.

Hmmm, ajunge, ca m-oi pomeni acuzata ca am deschis jurnalul asta ca sa hulesc tiganii! Merit chiar si o amenda. Aia de la discriminare nu vaneaza si pe internet cuvantul asta oare?

Sambata, fiind unica mea zi libera, leneveam cu telecomanda in mana si vanam chestii lejere. Asa am dat pe tvr peste un reportaj-interviu cu Delia Budeanu. Nu stiu cati dintre voi si-o mai aduc aminte, era una dintre tipele care prezentau stirile pe vremea impuscatului. Si m-a surprins intr-un mod placut, pentru ca si-a pastrat aerul distins, de femeie educata si stilata. Pentru ca vorbeste degajat despre vremurile alea, nu pozeaza in martir, nu se dezice de perioada aia, cum fac multi altii...
Si nu m-am putut abtine sa nu fac o comparatie cu fufele care au ajuns acum 'pe sticla', care nu sunt decat o imagine colorata si fardata, fara pic de personalitate. Si daca ma gandesc bine, nu imi vine in minte nici un personaj de pe la posturile tv de azi care sa ma impresioneze prea mult. Ma rog, cu mici exceptii. Toti sunt mult prea comerciali si apropiati de 'cultura' americana, adica imagine stridenta, galagie si atat.
Sa nu se inteleaga gresit, nu regret perioada lu' ceasca si nici oamenii lui. Ba chiar revazand-o pe Budeanu dupa atatia ani, m-au coplesit unele amintiri sinistre, despre cat de putina informatie aveam, cat de indobitociti eram samd. In acelasi timp, insa, m-a incercat un usor gust amar cand am realizat cat de superficiali am devenit.

Da, ea este una.

Astia de la connex cred ca s-au inscris la vreun concurs de genul cele mai cretine mesaje trimise propriilor clienti. Mai deunazi primesc urmatorul sms: "dorim sa-ti oferim mereu cea mai buna experienta. de aceea magazinele connex vodafone mosilor si unirii bucuresti vor fi inchise timp de o luna pentru amenajare." Prima data am zis ca l-oi fi citit io gresit si l-am mai citit o data. Degeaba, il vedeam la fel. Mai, sa fie, mi-am zis, astia fie au simtul umorului, fie l-au angajat pe bula la serviciul clienti!
Nu mult inainte de asta, si-au stresat abonatii cu alt sms inteligent, care zicea ceva de genul fii primul care isi ia bilet la depeche mode, ceva cu VIP bla bla, pusca mea, nu mai stiu exact, ca ala nu il mai am, l-am sters. Pe langa faptul ca nu puteai sa iti iei primul bilet la amintitul concert daca n-aveai bani, poate nici nu te interesa depeche mode.
Acu' astept cu maxim interes mesajele de 1 aprilie!

Aseara pe la stiri, nu mai stiu exact pe ce post, vazui cum domnul Paunescu (Adrian, ca sa nu existe confuzii) dormea de zor in Senat. Nuuu, nu e nimic nou, doar am mai vazut pe atatia parlamentari romani care fac asta! Da' cu ocazia asta ma gandeam ca ar fi momentul sa-si propuna (nu au facut demult asta, cred ca de la faza cu pensiile) niste imbunatatiri ale conditiilor la locul de munca. Ca e tare greu sa dormi in fotoliu, zau! Ca urmare, io as sugera sa modifice radical decorul de la Senat si Camera DeRutatilor, in sensul ca: scaunele-fotoliile sa fie rabatabile, sa poata atipi oamenii aia mai confortabil, ca doar merita; sedintele sa se tina cu o lumina difuza, ca ce somn e ala cu lumina aprinsa batand in ochi?? poate ar fi nevoie chiar sa aiba fiecare langa el o lampa de birou, sa o poata aprinde cand se trezeste, sa vada sa citeasca ziarele, ca proiectele pe care le voteaza oricum nu le citesc; intre fotolii sa fie spatiu de o masuta-noptiera sau asa ceva, unde sa isi tina amintitele ziare, ochelarii, cafeaua, telefonul mobil, pilulele de inima, ulcer samd; pe intervalul ala dintre fotolii sa se plimbe din cand in cand o tanti imbracata sexos, care sa le vanda popcoarne si sa le improspateze cafeaua; pe spatele fotoliilor sa fie televizoare din alea mici, unde sa vada si ochii lor un meci, o telenovela, stirile (poate asa afla ce se voteaza), cine se mai cearta pe la Diaconescu tv, ce perle mai spune Tariceanu...

Vorba alora de la Guerrilla: Kafka, frate!

L-am văzut şi eu pe Păunescu (dormind... la Relaiteateatv)! Am rămas interzisă cu cât spor sforăia, cred că se cutremurau scaunele! Cel mai urât mi s-a părut gestul colegilor: niciunul nu s-a dus să-i deranjeze somnul adânc şi indecent din sala plină de oameni ai muncii! Măcar să-l trimită-ntr-un pat mai comod (deşi la cât de pătruns de vise părea, cred că şi fotoliile de acolo-s tare îmbietoare la nani!). Nu ştiu dacă la fel de comode ca atitudinea lor de a se simţi ca acasă când vin să dezbată soarta ţării!
La Otv a fost o adevărată luptă de guerilă! Alde Mărculescu se ţigănea-n direct c-o fostă angajată - Pleşea! Per total zilele româneşti se-mpart în: zile tragice (mor oameni tineri în accidente stupide!) şi zile ironic de tragice (era să zic vesele, dar seamănă prea mult cu cimitirul vesel din Săpânţa) când românii-şi pun zoaiele la uscat în pline mass-media! Este aşa, un fel de corcitură de moarte definitivă cu una cvasimuribundă unde fiecare-şi duce crucea cum poate!
Românisme? Nimic mai original cu traiul nostru , cel de toate zilele şi de toate basmele!

Mostra de comunicat de presa si, implicit, de legislatie CLARA de la noi. E calda, proaspat primita:

"Contractul de asigurare se încheie în forma scrisa si va cuprinde (conform Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, modificata si completata prin: Ordonanta de Urgenta nr. 61/2005 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.562 din 30 iunie 2005), aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.283/2005 (Monitorul Oficial, Partea I, nr.897 din 07 octombrie 2005); Legea nr. 172/2004 (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 473 din 26 mai 2004)."

Românisme? Ce ziceţi de faza asta? Azi-dimineaţă la toate intersecţiile semaforizate şi unde semafoarele funcţionau bine-mersi erau câte doi poliţişti plantaţi să-ncurce circulaţia! La singura intersecţie unde nu funcţiona semaforul - aţi ghicit - niciun poliţist! Tipic!

Daaa, se lucreaza la greu cu texte d'astea, le gasesti chiar prin diverse legi, ordonante samd. De asta, cand ai nevoie sa cauti vreo prevedere legala, mai bine te duci si te spanzuri, ca tot aia e!

Iar asta, cum spuneam, e fragment dintr-un comunicat de presa primit de la Protectia Consumatorului, cand le-am cerut ceva. Nu ca ar fi prima data, dar...

[Fac o paranteza... oare un gand bun trimis din cand in cand tuturor celor care sufera pe lumea asta, care sufera cu adevarat, ajuta la ceva?
Am vazut un film care mi-a adus aminte de diverse si m-a intristat...
Cat suntem de norocosi, unii dintre noi, nici nu ne dam seama.]

Asadar, cum iar se tot vorbeste ca vin ploile si inundatiile, autoritatili au scos de la naftalina ideea lansata de Videanu anul trecut, cum ca in Bucuresti e de vina oamenii, ca folosesc prea multa apa. Si apa ajunge in canalizare si fiind prea multa n-are loc acolo si cum n-are loc da pe dinafara si uite asa se explica indundarea strazilor din capitala noastra mult iubita.
E, azi dimineata, la Radio Guerrila, Dobro si Craioveanu si-au adus aminte de de asta si au difuzat un soi de... farsa. L-au sunat ei pe unul care s-a dovedit a fi cetatean exemplar, demn de alianta pe care a votat-o, si a iesit un dialog de genul urmator (reproducerea e aproximativa, mesajul e important):

- De la Ministerul Mediului suntem, pentru ca va trebui sa deversam niste litri patrati de apa la dumneavoastra in pivnita, ca vin indundatiile, sa va goliti pivnita.
- Da.
- Si sa nu mai faceti dus si sa nu folositi toaleta!
- Da.
- De ce tot spuneti da??!!
- Pai va ascultam, da' de ce strigati la mine, ca nici nu v-ati prezentat??
- Zoe Dumitrescu Dusulenga sunt! Pai tu nu intelegi ca e problema de dezastru national??! Deci, ce trebuie sa faci? repeta!
- Sa golesc tot ce e in pivnita... pe care n-o am...
- Si atunci de ce zici da???
- Pai...
- Asa, mai departe.
- Sa nu fac dus, sa nu merg la toaleta...
- Si unde o sa faci?
- Nu stiu, vad io...
- Cum nu stii, unde faci de obicei?
- Pai la toaleta, unde?!
- Tu nu auzi ca nu mai ai voie??
- Si io unde sa fac, in punga???!!! Cum adica sa ma tin? Pana duminica???



Concluzie: romanul e la fel de cretin ca si cretinii pe care ii alege. E in stare de orice 'sacrificii', doar sa isi faca astia treaba. Sa nu mai poata spune ca romanul nu e un cetatean model. De data asta, model de inapoiere mintala.

[Azi ma duc sa imi iau ramas bun de la Bucuresti si de la tot ce a insemnat el. E al doilea loc (oras) de care fug... Oare cand o sa-mi gasesc linistea?

... cine-ti saruta genele-n somn
si cine-i acolo cand ingerii dorm?]

muahhhahahahaaahaha....to a better place that she will call HOME!

Mai zilele trecute o rroma ( bine zic ? ) plina de aur ma roaga sa-i completez un formular la banca. De ce ? nu stia si anume a scrie. L-am completat cu gandul aiurea la corturile lor care strabateau curat si cinstit candva lumea. Acum astepta bani din Germania. Atat.

Unde acasa la tine?

N-am avut net. Acu am.

Difi, bine ai revenit. Vezi ca ma stabilesc la TM, poate reusim sa ne vedem in cele din urma.

Coco, pai cine te opreste sa pleci din Buc?

Pai te vaitai asa cu foc!

Da, mai, stiu ca nu e usor sa te muti de ici-colo.

Draga Nefe, sigur ne vom vedea, abia astept.

Adica la 4 ani (parca ) iti dicteaza ea?

Sa o cresti in Bucuresti... are avantaje si dezavantaje. Foarte usor presupun ca nu ti-e.

Da' o poza cu micuta terorista nu vedem?

Acuşica, dar să nu vă îndoaie cu chipul ei de înger...



Dumnezeu cu mila! Sper să ne-ndrume paşii cum este mai bine! Şi aici şi acasă la mine ( ) tot soarta are ultimul cuvânt!

Sa-ti traiasca, e frumusica foc!

Săru'mâna, Nefe, la toată lumea şi toată lumea să trăiască!

In ultimele zile s-au intamplat atatea romanisme ca nu am mai tinut pasul cu ele...

Si unele lucruri s-au precipitat si m-au obosit.

Asta e, zarurile au fost aruncate...

Ori intorci privirea, ori dai cu piatra......si drumu-i lung....

Da, Difi, drumul e lung...

Nu-mi plac despartirile, de orice fel ar fi. Azi cand am plecat de la birou m-am intristat. Sunt atatia oameni care tin la noi si habar n-avem...
La naiba, am zis ca nu mai scriu chestii personale!
Dar iar urasc unele zile in singuratate. Si sunt obosita, mai am de lucru si imi da tarcoale o depresie...

Orice despatire e trista!Curaj,Nefe ca o sa treci si peste asta!Sper ca la TM iti vei gasi locul si te vei simti cu adevarat acasa!
o speranta eGzista poate nu te mai trezeste nimeni din somnul cel mai dulce strigand dupa fiare vechi!

Buna Nefe. Pe cand sosirea la Tm. ? Ca bine ere de veneai in Arad....

Heeei, diseara candva ajung. Sau la noapte, inca nu stiu exact.

Dupa cateva ore de somn si cafeaua buna pe care o beau acum mi-am revenit. Mare dreptate avea cine spunea ca noaptea e un sfetnic bun...

, azi sint in pana de cuvinte .

Ai ajuns la 7000 cu numarul mesajelor, nefertiti, felicitari ! Inaintea lui Mihai. Ar trebui sa-ti dea premiu pentru asta, "Premiul 7000" s-ar putea numi.

Mult succes in Timisoara am trecut sa iti urez ! Daca tot te-am prins intr-o pasa buna.