samanta, draga aburelius este.. inceputul nasterii. adunatura de caractere, de gene, de posibilitati de a fi intr-un corpuscul care asteapta sa explodeze in lumea asta. in alta ordine de idei, samanta este mijlocul de a consuma mai usor un film. sau este o forma de hrana deva mai la indemana decat o strachina de ciorba ori o farfurie cu pilaf.

Pai am avea doua sensuri. Una romantica si un practica. Sa incep cu cea practica. As zice ca pereche unui pantof este un alt pantof pentru piciorul opus...perechea unui ciorap este un alt ciorap de aceasi culoare si amrime cu celalalt, revenind la pantofi, acum realizez ca si in sensul romantic, pereche cuiva nu e numai acea persoana care are aceleasi convingeri si caracteristici cu aceasta ci poate fi, asa ca mine si genicon, doua persoane care se completeaza una pe alta. Eu sunt pantoful drept el este pantoful stang, suntem excat pe dos, dar totusi o pereche de nedespartit, chiar daca avem aceasi "culoare" si aceasi "marime" asta pentru a ne distinge, legatura maxima dintre noi este ca noi ne completam unul pe altul. Ma rog...am afectat intr-un fel sensul romantic prin asemanarea lui cu cel practic. Eu cu genicon suntem o pereche deoarece si pentru ca el este celalalt pantof? hmmm....

Va multumesc!!!

Cu mult drag

Personal pot pretinde...

Deci... o analiza pertinenta nu poate fi facuta aici din simplul motiv ca lipsa de spatiu este destul de mare, si ne cam impotmolim, dupa ce imi expun parerea, in niste ciudatenii de dezbateri inutile care ar pierde sensul acestui joc. Totusi, intrebarea este intrebare si voi incerca sa ii raspund cu seriozitatea ce ma caracterizeaza inca de cand am inceput eu sa fiu membru al hanului.
In primul rand, imi place sa consider ca muzica este ceva unic, ceva ce fiecare persoana simte intr-un mod diferit. De aceea consider ca intrebarea este mult prea vaga, sau raspunsul meu ar putea fi total nesatisfacator, avand in vedere ca este vorba despre parerea personala a unui tanar care nu a studiat, nu va studia si nu va avea niciodata legaturi foarte stranse cu muzica. Decat poate faptul ca sunt moderator al hanului tocmai la sectiunea muzica. Asta s-a intamplat insa mai mult din cauza pasiunii mele pentru muzica, de orice gen ar fi ea, si mai putin datorita unor solide cunostiinte pe care le-as putea dobandi, sa zicem, la conservator. Ideea este insa ca ne cam departam de subiect.
Cred ca cineva care cauta cu consecventa chestii clare care consta cateodata chiar chestii conspirative cumulate cand cainele cu creierul cret chelalaie chitarist, carambolul creat consta in.... muzica?!?
In nici un caz asa ceva nu este posibil.
Deci... daca este sa o luam de la origini.... muzica a existat inca dinainte de inventarea (sau descoperirea) limbajului articulat, chestie care poate fi foarte usor dovedita prin faptul ca omul primitiv nu era altceva decat un vanator si un culegator inrait. Deci, vanator fiind, exista posibiliatatea ca el sa gaseasca la un moment dat o prada pe care sa nu o poata invinge de unul singur. Dar nu avea limbaj articulat, si astfel nu avea cum sa isi anunte prietenii/rudele/tribul. Asa ca incepea sa cante. Si ei veneau, omorau bestia imensa si se bucurau. Deci... ce era pentru un primitiv muzica? O unealta.
Aceasta unealta, consider eu, in timp a devenit ceva mult mai important. Sa zicem ca urmarim in continuare perioada in care Roma era gata-gata sa devina o tara-glob. Atunci se stie ca au avut loc unele dintre cele mai importante si uriase orgii. Regii erau innebuniti dupa femei, subalterni, barbati, animale... dupa aproape orice fiinta care respira. Si poate nu numai. In acea perioada, insa, studiile istorice arata ca singurele persoane care scapau invariabil de perversiunile si toate toanele regilor nebuni nu erau altii decat muzicantii. Nu cei din Bremen, pentru ca asta inca nu aparuse atunci. Dar ne abatem de la subiect. Deci... poate ca va intrebati care sunt motivele pentru care muzicantii erau singurii care scapau? Pentru ca ei erau cei care dadeau ritmul petrecerilor - origiilor - si fara ei nimic nu ar mai fi avut farmec... si, cine stie, poate ca regelui nu i se mai ridica de nici un fel cheful pentru asemenea activitati. Deci, in acea perioada, muzica era afrodisiacul momentului.
Si timpul a trecut, pentru ca asta face el de obicei si, fara sa o lungesc prea mult, s-a ajuns si in vremurile noastre. Vremuri in care s-a uitat de primele doua raspunsuri la intrebarea "ce este muzica" si s-a trecut la ceva mai nou. Beaturi alerte, zbenguiala cat cuprinde, fete si baieti care se onduleaza reciproc unii pe altii, intr-un cuvant - dezmat total. Poate suna identic cu ceea ce se intampla in Roma antica, insa nu este deloc asa. De ce?
Pentru ca astazi,muzica este TOTUL! Poate fi considerata unjoc, poate fi considerata unealta de relaxare, poate fi considerata afrodisiac, prieten de nadejde, poate fi cea care modifica perceptia oamenilor despre viata, poate fi orice doresti tu sa fie - poate sa fie chiar si un sport, avand in vedere ca exista atatea competitii de dans - care rezulta tot din muzica, nu? Deci, propunerea mea ar fi sa treceti la muzica (bine-nteles, ca sport) daca practicati sah Recomandarea mea ar fi muzica clasica... poate Mozart, poate Orff, poate Bach....

Mult as vrea sa-ti vad eu ochisorii n'ai-b'ai...Ai tai...Ai altora...Si sa stii ca vin cu carnetelul: sa va notez la toti culoarea ochilor, inaltimea, greutatea (din ochi ), culoarea parului...Totul...Uite cum imi starnesti tu curiozitatea!...Si iar mai dau o raita prin Pozele Forumistilor...

PS: Am prostul (oare? ) obicei de a ma "hranii" cu detalii...

In functie de lungimea biroului putem spune ca un birou cu patru picioare are mai mult de patru picioare daca luam in considerare ca este foarte posibil ca pe biroul ala sa se danseze. Acum depinde cine danseaza...poate fi numarul de picioare par sau impar, in caz ca e vreun olog care se simte foarte bine si a baut mai mult, va fi ajutat sa se suie si el pe birou. In alta ordine de idei, ca sa-ti dau un raspuns mai clar, daca luam un birou cu 4 picioare de marime normala, e posibil ca fetele sa se ia la bataie si sa cada de pe el, deci el va ramane un birou cu patru picioare de lemn sau de metal in functie de designul in care se afla biroul, dar de obicei fiecare fata are biroul ei si deci: 4 picioare de lemn + 2 picioare de om (in cazul in care luam o situatie normala) = 6 picioare. In cazul in care camera in care se afla biroul ramane goala pentru ca petrecerea s-a terminat, atunci biroul va ramane cu cele 4 picioare. E bine? Sper ca va distrati si voi la fel de bine ca noi...

Pese: Parca v-ar fi frica sa puneti intrebari Hai, curaj!

hmm.. daca intrebarea ar fi fost "ce sunt florile" l-as fi putut cita pe Nichita Stanescu : "florile sunt gainat de zana" si gata... dar intrebarea asteapta clar un raspuns mai serios.
"floarea" este o abstractitazare, un cuvant din limba romana folosit pentru a recrea fictiv esenta imaginara a tuturor florilor din univers cunoscute sau necunoscute, vizibile si invizibile, mirosite sau nemirosite...
floare este ca o cutie pe care fiecare o umple conform trairilor prezente: unii isi aduc aminte de orele de asteptare ale iubitei, altii de greselile trecute si iertate, altii de spini sau de palme, altii sunt fascinati de parfum...
as putea aduce aici marturiile tuturor indragostitilor ce au daruit flori parfumate cu iubire sau marturiile vinovatilor ce au daruit flori parfumate cu uitare si regrete (uneori sincere) dar spatiul nu-mi permite.
"floarea" este un mesaj nu neaparat logic, dar in mod sigur foarte personal..

pai dupa facultati, draga aburelius. deoarece, respectiv, un pat cu patru picioare atunci cand este inca in fabrica nu are nici un picior, deoarece picioarele inca nu sunt montate. (copac) dupa ce iese din fabrica, patul cu patru picioare are un numar de picioare variabil functie de perspective. daca pui patul cu picioarele in sus, la o simpla numaratoare va reiesi ca patul cu patru picioare ale patru picioare. daca ai baut mai mult decat te tine obisnuinta, dupa ce te-ai intins pe jos, ca nu l-ai nimerit, patul cu patru picioare va avea cu insistenta opt picioare si nimeni nu va putea contesta asta, oricat de mult si-ar dori. iar daca stai in pat, cu iubitul sau iubita, si nu numeri stelele, pe care oricum nu le vezi, atunci chia nu mai are nici o importanta cate picioare are patul cu patru picioare. te-ai lamurit acum?

se întâmplă lucruri bizare. cu siguranţă ca s-a chefuit peste măsură în camera aceea închisă
să vă mai lăsam timp să vă treziţi

hmm.. daca intrebarea ar fi fost "ce sunt florile" l-as fi putut cita pe Nichita Stanescu : "florile sunt gainat de zana" si gata... dar intrebarea asteapta clar un raspuns mai serios. Totul...Uite cum imi starnesti tu curiozitatea!...Si timpul a trecut, pentru ca asta face el de obicei si, fara sa o lungesc prea mult, s-a ajuns si in vremurile noastre, proprie pentru prima propunere prerogativa prin prezentarea de patru picioare daca luam in considerare ca este foarte posibil ca pe biroul ala sa se danseze, este ca o cutie pe care fiecare o umple conform trairilor prezente: unii isi aduc aminte de orele de asteptare ale iubitei, altii de greselile trecute si iertate, altii de spini sau de palme, altii sunt fascinati de parfum... ca am si ceas la calculator, in dreapta jos...ma rog
n'ai-b'ai, sincer, nu stiu la ce ora dar Pot presupune, precum Proust, prin prisma paginilor prezentate . avand in vedere ca este miercuri si nu e vreo sarbatoare legala, pornesc de la presupunerea ca sa aiba destul timp pentru micul-dejun si restul treburilor aferente trezitului de dimineata. Privind precizarile pe partea precedenta pot potrivi Petalele - patru portocalii, pistruiate dupa facultati, draga aburelius. deoarece, respectiv, si nimeni nu va putea contesta asta, oricat de mult si-ar dori, aceasta unealta, consider eu, in timp a devenit ceva mult mai important. Sa zicem ca urmarim in continuare perioada in care Roma era gata-gata sa devina o tara-glob. Atunci se stie ca, pentru ca astazi,muzica este TOTUL, poate fi considerata afrodisiac, prieten de nadejde, poate fi cea care modifica perceptia oamenilor despre viata, poate fi orice doresti tu sa fie - poate sa fie chiar si un sport, avand in vedere ca exista atatea competitii de dans,
Am prostul (oare? ) obicei de a ma "hranii" cu detalii... . un pat cu patru picioare, (care va avea cu insistenta opt picioare), marturiile tuturor indragostitilor ce au daruit flori parfumate, vreun olog care se simte foarte bine si a baut mai mult, ochisorii lui n'ai-b'ai...Ai tai...Ai altora, Vremuri in care s-a uitat de primele doua raspunsuri la intrebarea "ce este muzica", importante si uriase orgii, femei, subalterni, barbati, animale, un vanator si un culegator inrait, limbajul articulat ... Deci... daca este sa o luam de la origini....in nici un caz asa ceva nu este posibil.
Deci... o analiza pertinenta nu poate fi facuta aici din simplul motiv ca lipsa de spatiu este destul de mare, si ne cam impotmolim, dupa ce imi expun parerea, in niste ciudatenii de dezbateri inutile care ar pierde sensul acestui joc. Totusi, intrebarea este intrebare si voi incerca sa ii raspund cu seriozitatea ce ma caracterizeaza inca de cand am inceput eu sa fiu membru al hanului.
insa
Personal pot pretinde ca !

peseu: uff, iarasi listez o mie de pagini si n-am sa dorm 10 nopti confruntand kilometri de raspunsuri. abureliuuuuuuus, unde esti, prin ce raspunsuri navighezi ca nu te mai vaaaaaaad
peseupeseu: oameni buni, ajutor! aburelius la apa a a a a a
peseupeseupeseu: daca n-as fi ametita de cap deja ultima remarca mi s-ar parea de-a dreptul amuzanta

intrebarea ta, dragul meu, imi trezeste ciudate apatii, mai ales daca plecam de la premisa ca am fo olimpica la fizica in clasa a noua.. dar a trecut timpul si a trecut si fizica pe langa capul meu, si dupa o spalatura neuronala cu diverse formule chimice, care au generat rezultate bune la concursurile inter-scolare, m-am apucat de alte trasnai. dar, sigur ca pot sa revin la intrebarea ta si sa iti raspund, in ciuda apatiei pe care ti-am explicat-o in prealabil, ca probabil, pentruc el care cunoaste magia cifrelor, formulelor, teoremelor, axiomelor si lemelor probabil ca se poate ce ai spus tu acolo, ca eu oricum n-am priceput nimic, iti spun.

In momentul de fata nu prea am cum sa raspund la ambele intrebari adresate-mi (sunt la servici si am putin timp liber).

Dragul meu aburelius, examenul poate fi considerat de catre unii o inventie aberanta, a carei unic scop este de a stresa inutil elevii/studentii/oamenii in general. Idea de baza a examenului nu este una rea, trebuie sa recunosc acest lucru, este un test care vrea sa probeze nivelul de cunostinte al unui grup de persoane.
Realitatea este insa alta, cel putin in unele cazuri... Evident ca ma refer acum la cei care cumpara aceste examene, la cei care le vand fara pic de respect fata de aceia care chiar au pierdut noptile pentru a invata materia respectiva.
Dar am pornit de la o idee si am ajuns la alta.
Examenul nu este un macchiavellism, nu pentru toata lumea, sunt si omuleti care nu au nici o problema in a fi testati. Poate te intrebi de ce? Sunt si aici mai multe sub-cazuri: cei care chiar invata pe rupte, cei care invata asa si asa, dar ori sunt optimisti pana la limita inconstientei, ori au fituici, cei care se bazeaza exclusiv pe copiat si cei care isi aranjeaza respectivul examen.
Parerea mea despre examen: un rau necesar (dar nu chiar mereu).

P.S. nu stiu de ce, dar mi-a venit in minte sloganul ala din campania electorala, "daca iese bombo mergem in Congo", chiar, oare acolo se dau examene? Sau in Trinidad-Tobago?

Clopotul este un obiect metalic în formă de pară, deschis în partea de jos şi prevăzut în interior cu o limbă mobilă, care, lovindu-se de pereţii obiectului, produce sunete caracteristice...

Siiigur!!...Iti spun eu ce este un clopot!....Este chemare, este daruire...La inceput a fost "proiectat" ca sinonim pentru priten, dar apoi a devenit mai mult...A devenit o necesitate, o preocupare, si de ce nu (in anumite momente) o obsesie...Mai ales cand un anumit clopot (cel facut din gresie) este implicat...

Ce-ar fi Pamantul fara natura, cerul fara stele, parintii fara copii, Fantasee fara povesti, Clopotarul fara clopote? Ce-ar fi un gol fara vidul din el?

Ce-ar fi pensia fara amintiri, concediul fara planuri, facultatea fara sesiune, scoala fara prima dragoste, copilaria fara cei 7 ani de acasa?

PS: Vreo 15-20 de minute nici nu stiam cum sa incep...

Zau asa, am niste sefi atat de draguti, incat am terminat treaba si am cateva minute la dispozitie (iar si din nou... sa tot faci servici asa )
Draga n'ai-b'ai, eu chiar cred ca fotoliul ala al tau s-ar putea sa aiba taman 4 picioare (ale lui), dar, daca stai tu in el, va avea 6, daca stai tu si inca o persoana => 8 picioare si tot asa (intelegi mecanismul, nu?)
Cel mai rau imi pare acum ca se poate ca cineva, citind raspunsul meu, sa presupuna ca m-am inspirat de cel dat de catre Kitty... Eh... asta e, la o adica, nu?

In birou avem, pe langa scaunele de la birouri, si un fotoliu maaaare, fotoliu care, cel putin in momentul de fata imi cam face cu ochiul...

Totusi, eu nu inteleg de ce nu se fac fotolii cu 3 picioare, adica eu chiar cred ca ar fi mult mai stabile si totusi mi-a trecut prin minte ca oricum picioarele fotoliilor sunt mici de tot si nici pe departe la fel de subriti ca cele ale scaunelor.

Poate va lamuresc mai bine Dea sau Data'q...

Poate patru picioare poate patruzecisipatru (precum patul). Problema pusa poate parea putin prea personala. Primesc! Desi nu imi sta in fire sa ma uit dupa picioarele unor obiecte precum dulapul (daramite sa le numar).. am sa incerc sa dau un raspuns cat mai exact. Bineinteles, nu ma voi lasa derutata de felul in care ai formulat intreabrea.. nu e musai ca un dulap cu patru picioare sa aiba patru picioare. Mai ales daca dulapul respectiv a fost fabricat in Romania.. este foarte posibil sa apara pe parcurs erori de fabricatie (vorba bancului: Intrebare: cine taie morcovii in 3? Raspuns: masina romaneasca de taiat morcovii in 4). Revenind la dulap.. o posibila varianta de raspuns ar fi: are atatea picioare cate incap. sau: nu are picioare (poate initial a avut, dar daca cumparatorul s-a gandit ca nu-i incape dulapul in casa? ee? e? in cazul asta in mod sigur i le-a taiat .. sau: (ah! era sa zic ca dulapul are patru picioare.. dar raspunsul asta ar fi de-a dreptul banal) M-am hotarat! Raspund asa: are atatea picioare cate ii sunt necesare la mers.. cuuum? dulapul nu merge? nici asa... mai rar?

Logic ar fi sa aiba chiar 4...(Asta fiindca am luni examen la logica ....)

Dar eu spun ca logica nu mai are ce cauta in viata noastra...E doar o teorie ce nu-si mai gaseste rostul in viata noastra imprevizibila...Si daca tot ma luai de imprevizibilitate (mama, cati de "i" poate sa aiba un cuvant ) atunci tre' sa vorbesc si de rezistenta mesei....Cati oameni pot rezista pe o masa fara ca aceasta sa se rupa?Un numar de n persoane, de preferat cat cu volumul si masa cat mai mici...

Raspunsul: O masa are (2+n*2) picioare, unde n e nr de persoane care danseaza pe masa...Oameni fara un picior dansand pe masa eu inca n-am vazut...

Edit: Acum daca stau sa ma gandesc am omis eventuale animale si pasari ce ar putea fi pe masa in timpul dansului...De exemplu o pisica sau un soricel pot aparea la un moment dat pe masa....Iar daca ma gandesc la cele trecute in nefiinta: un pui fript, un curcan, un mistret.....De obicei la mancaruri cu carne se mananca mai mult picioarele, nu?
Hai ca va las'...

Totul este relativ, exact asa cum zicea si marele Einstein. De aici ideea de "genicon are burta" este si ea automat realtiva, nu? Asta ziceam doar asa, ca stiu cu siguranta ca imi citeste cineva mesajele, si... poate reuseste sa treaca cu vederea peste acest defect al meu. De fapt, luand in considerare afirmatia de mai sus care ii apartine lui Einstein (sau nu o fi Einstein? ) probabil ca nici nu am burta. Dar ma indepartez de intrebare si de raspunsul pe care imi doresc sa il dau din tot sufletul.
Inca de cand eram mic copil lumea ma stia ca o persoana curioasa. E drept, nu stiau ce se ascunde in spatele acestei curiozitati, mascata prin intrebari de genul: "Ce e aia frectie la picior de lemn?", "Da' cum face barza copii?", "Da' daca ar fi sa am un frate, cum s-ar intampla chestia asta?", "De ce se zice ca persoanele afro-americane au rezultate bune la alergari pentru ca au trei picioare?", "Cum adica au trei picioare?" si faze de genul asta. Deci, de aici, se poate deduce ca pe langa multe altele, una dintre oPsesiile mele a devenit "piciorul". Sau, dupa caz, picioarele. Insa aici doar de la mese, scaune si alte bazaconii. Tocmai asta este motivul pentru care intrebarea ta m-a bucurat nespus, n'ai'bai.
Iar acesta fiind unul dintre hobbiurile mele (numaratul picioarelor, pozitionarea lor in spatiu, stabilirea conectivitatii intre picioarele de stejar cu cele de fag, precum si cele de salcie cu cele de nuc) sunt convins ca iti voi da un raspuns cel putin satisfacator. Deci... daca este sa privim scaunul cu pricina, desi teoretic acesta are 4 picioare, pentru ca este un scaun cu patru picioare, putem sa realizam cu stupoare (sau nu) ca, de fapt, este vorba de scaunul cu patru picioare fara nici un picior. Probabil ca acum jumatate din cei care citesc afirmatia mea de mai sus incep sa isi faca cruci, cealalta jumatate cascand plictisita. Insa... cu parere de rau, tin sa va anunt ca am dreptate. Iar raspunsul la inevitabila intrebare "Cum asa?" (pe care bine-nteles ca nu o poti pune, pentru ca suntem la conventie) ar suna in felul urmator:
1. Te uiti de la o distanta de 3 metri de scaun, fix in centrul de greutate (daca nu poti sa il calculezi, ne intalnim si o fac eu)
2. Descri cu privirea un cerc a carui raza sa fie sezutul scaunului
3. Rotesti privirea de trei ori in sensul acelor de ceasornic.
4. Te opresti si realizezi cu stupoare ca de fapt nu tu roteai privirea, ci, de fapt, scaunul insusi se rotea in jurul centrului de greutate.
5. Si astfel dezlegi misterul, doar dintr-o privire - scaunul care are patru picioare, de fapt (practic sau teoretic) nu are nici un picior, pentru ca are roti. Deci, este un scaun cu rotile.
Asta se poate realiza insa numai dupa un control medical amanuntit la oftalmologie, pentru ca datele se pot schimba semnificativ daca te uiti chioras.

Aoleu! Asta este o intrebare la care oricat de mult mi-as dori sa raspund sincer, nu pot pentru ca sa o fac din simplul motiv ca este incredibil de vaga. Si ar mai fi un motiv simplu - chiar nu am nici cea mai mica idee.
In primul rand afirm ca este vaga nu pentru ca sa ma dau eu ca marele jmeker care poate sau nu poate sa inteleaga ceva... de fapt, nu stiu daca asta se poate numi jmekeraeala, pentru ca sa fac aceasta afirmatie eronata fiind nevoie ca sa zic mai bine ca de fapt sunt eu mai incuiat la minte. Ma rog... nici eu nu prea am mai inteles ceea ce am vrut sa exprim prin fraza anterioara
Revenind, insa, la ambiguitatea intrebari si la motivele pentru care nu pot pentru ca sa dau un raspuns exact. Este vorba despre nota 10 pe care o ofera profesorii elevilor sau studentilor ca rasplata pentru cunostintele lor vaste in domeniul pe care il predau? Daca da, atunci aici este buba - din pacate, pentru ca sa raspund intr-o astfel de situatiune, ar trebui ca cel putin o data in viata mea de elev sau student sa ma fi aflat intr-o situatie similara cu cea descrisa anterior. Insa asa ceva nu s-a intamplat, drept urmare pot doar sa presupun ca este de o frecventa foarte inalta... infinit de inalta, daca nu poate fi atinsa de toata lumea, nu? Repet: asta este doar o propunere, fiindca in realitate nu mi s-a intamplat!
Cea de-a doua interpretare pe care i-o pot da acestei intrebari este cea legata de muzica. Aici, insa, am mai precizat o data ca nu ma pricep, nu am studii calificate si nici experiente in domeniu. Deci, din nou m-as afla intr-o cumplita incapacitate de a raspunde corect, in ciuda incercarilor mele. Dar, daca este sa presupun, la fel ca si in cazul primei interpretari, si raspunsul sa nu fie considerat de prost gust, sunt gata sa o fac cu cea mai mare placere.
Deci, daca intrebarea se refera la nota muzicala 10 (probabil un fel de do-sol bemol, nu stiu), sa zicem ca ma duc la opera pentru a afla cel mai bine, pentru ca acolo cu siguranta vor fi prezente toate notele, chiar daca ele nici nu exista in realitate. Repet - presupunem ca ma duc la opera, asta nu s-a intamplat pana acum . Deci, m-am dus la opera, am vazut-o pe tanti care a inceput sa se invarta pe acolo, sa cante pe toate frecventele. Am stat, am analizat totul si... ce credeti ca am realizat? La un moment dat, tanti ia o gura de aer si, imediat dupa aceea, pentru doar o fractiune de secunda, se aude un sunet ca acela din reclama la timisoreana produs de cei care nu consuma timisoareana. Si atunci am realizat ca pentru o perioada si mai scurta, cuprinsa intre momentul in care ia aer si cel in care scoate acel sunet... ea de fapt mai scoate un sunet, imperceptibil insa, dar pe care un om cu privire agera ca a mea il surprinde fara mari probleme. Acela sunet este nota 10, care, in aceasta situatie, ar rezulta ca este de o frecventa foarte joasa. Insa, asa cum am zis si la inceput, aceasta nu este decat o presupunere... nimic din tot ce am zis aici nu s-a intamplat cu adevarat.

Initial am crezut ca estu un typo - si nu era vorba de "bruna" ci "vreuna" Pffff... na ca m-am dat de gol! Si pentru a nu mai fi acuzati ca dam raspunsuri prea lungi, desi imi este extraordinar de greu, voi incerca sa imi limitez deja limitatul vocabular si sa formulez unul cat mai scurt si cuprinzator. Initial am vrut sa raspund "nu" si atat, dar mi-am dat seama mai apoi ca nu se poate, ca deh... e conventie Ma rog... trecand peste asta direct la subiect nu pot decat sa fac o marturisire care probabil nu este tocmai potrivita cu acest subforum dar, treaca de la mine.
Deci... cand prin crengi s-ascunde luna si ma cuprinde starea euforica de somnolenta, si incep sa visez, si incep sa visez bruna care-mi face visul dulce, chiar daca atunci, pe moment, nu o pot gasi, nu incep sa imi fac cruce in nici un caz pentru ca stiu ca in cel mai scurt timp o voi gasi. Sau regasi, sau cum vreti voi sa ii ziceti. Pentru ca... am gasit-o deja, si ea nu e decat una...

Peseu: Si sper ca si eu sunt doar unu.

gasim. intotdeauna gasim. chiar dca uneori mi se pare ca linistea nu are sa mi se intoarca niciodata, cred ca nu dupa singuratate si dupa iubire mi-e sufletul bolnav.

O-ntrebare hotomana
Parca vad ca-i o capcana
Dar nu vreau sa aberez.
Pe contur o sa mizez.

ps. nu, n-am vazut filmul Boys don't cry..

nu-i asta regula draga n'ai-b'ai

succes in continuare. aveti sanse s-o ghiciti.

merci mult Dea, mai am o mana de neuroni pe baricade, sper sa nu ma faca de rusine
uh, mi-ati dat niste emotii neraspunzandu-mi imediat la intrebare ... credeam ca am descoperit conventia si nu-mi spuneti numai ca sa mai aveti placerea de a mai raspunde inca o data fiecare
bine atunci, ma mai gandesc

p.s edit

n'ai-b'ai, ce intrebare la sentiment.. e foarte greu de spus care e cea mai draga. intotdeauna m-am ferit de superlative relative cand a fost vorba de lucrurile/ oamenii din viata mea; mi s-au intamplat multe lucruri frumoase, multe povesti de iubire, multe indragosteli care ma fericeau intr-o secunda cat pentur o viata; si apoi.. cate realizari. primul pas pe scena, primul metru facut pe doua roti, prima iesire pe sticla, prima stire citita. cu toate astea vreau sa cred ca cea mai draga amintire e inca inaintea mea.