Foarte buna interventia lui Sikorski in Consiliul European din aceasta seara in legatura cu criza financiara si adevarata ruleta ruseasca, asa cum a caracterizat piata financiara europeana.

Mizez pe succesul planului de salvare franco-german, avand in vedere ca destramarea euro ar avea consecinte dramatice asupra zonelor periferice ale UE.

Iti ofer 10 ha teren agricol oriunde vrei tu in Romania. Tu cultivi cartofii, mie imi dai 100 t cartofi pe ha anual indiferent de nivelul productiei realizate (10% e rezonabil, nu?), tu pastrezi restul productiei si te ocupi integral. Astfel eu voi castiga 1.000 t pe an, iar tu 9.000 t de cartofi pe an.
Daca cultivi doua soiuri recomandate de mine:
- iti asigur vanzarea integrala si incasarea totala a banilor pe cartofii tai imediat dupa recoltare, analiza, livrare;
- primesti 'semintele' si banii pentru realizarea plantarii fara sa platesti initial ceva, aceste cheltuieli se deduc din recolta obtinuta.

Cine plateste daca nu se realizeaza minim 1000 t (cat trebuie sa-mi dai mie anual) + echivalentul semintelor si banilor primiti pentru 10 ha si penalizarile pentru acesti bani?

Nu e concludent etalonul, action. La o cultura reala ai nevoie de drumuri de acces, distanta optima intre randuri, etc., chestii care erodeaza din tonele alea pe hectar.

Bunicul meu scotea productiii de 10-15 tone la jumatate de ha cartofi. Si asta cu tratamentele standard contra daunatorilor.

Nu neaparat - poate sa si stagneze productia, nu trebuie neaparat sa creasca... Si o companie mare poate absorbi si scaderi temporare. Nu este necesara cresterea permanenta a vanzarilor, daca ti-ai atins limita de productie, nu ai unde sa mai cresti. O fabrica care produce cuie, de ex., are capacitatea de a vinde intr-un an nu stiu cate sute de mii de cuie; daca le vinde pe toate, e foarte bine; nu are unde sa isi mai creasca vanzarile decat daca se mai deschide o fabrica, o linie de lucru samd. Dar cresterea permanenta a vanzarilor nu este neaparat necesara


Bineinteles - insa caderi ale cererii cu 50% care sa se petreaca intr-un timp atat de scurt nu cred ca se vor produce. Daca cererea scade, scade lent si nu cu acest procent, astfel incat "socul" este absorbit, compania se poate reorienta catre alt gen de produse care sa aiba cautare... In general, gigantii nu prea dau faliment, cazurile in care se intampla asa ceva sunt rare. Cu cat sunt mai mari, cu atat companiile au posibilitati mai mari de cercetare, de inovatie, de marketing, de sondare a pietei si de identificare a tendintelor ei.

Tu zici ca este mai eficienta o productie mica decat una de masa. Uite, vorbea de cuie: este mai eficient sa produci cate 10-20 de cuie cand ai vreo nevoie, sau este mai eficient sa produci cateva sute de mii? Eficienta raportata la tot ce inseamna "cost": materii prime, energie, ore de lucru, cercetare samd.


Daca... Eu nu cred intr-o recesiune de asemenea durata. Daca ar exista o asemenea recesiune totul ar trebui regandit, insa cred ca si intr-un asemenea caz companiile mari, cu resurse materiale, umane, de inteligenta, cu departamente de cercetare samd vor fi cele care vor pierde cel mai putin. Mult mai putin decat individualii care inevitabil ar avea costuri mult mai mari/produs, care nu ar beneficia de avantajul calitatii (daca tot cumpar mai putin si mai rar, macar sa cumpar ceva bun care sa ma tina)...


Cu toate astea, fermele exploatate "industrial" in vest scot productii la hectar mult mai bune decat cele in care se ara cu plugul tras de boi... Oare de ce?


Cultiva macar un hectar-doua in sistemul asta si dupa aceea vorbim... Ce spui tu este un soi de "experiment in laborator". Dar nu cred ca poti face asta pe suprafete mari.

Amuzanta productia de 1000 t la ha a lui action. Daca mai traia saracu ceasca il decora erou al muncii.

Daca mai traia Ceausescu il punea sa faca 3000 de tone la hectar, ca unde se poate face 1000 se pot face si 3000 de tone. Cred ca teoretic se poate, se pune samnta de cartofi in straturi, un strat la 50 cm in pamant pentru prima mie de tone, se acopera cu pamant si se pune alta samanta pentru alta mie de tone apoi ultimul strat alta mie de tone asa am iesi din creza cu ajutorul cartofului stratificat.

Imi pare rau ca intrerup acest derapaj (monumental) de la subiect cu anuntul preluat din media, potrivit caruia criza intra intr-o faza noua...
Pentru prima data sunt luate in calcul miscari sociale de amploare...asa ca nu imi este deloc greu sa nu fiu un pic profet:

I Predict A Riot....de la Kaiser Chiefs


watch?v=hamKl-su8PE

"A riot is better than a revolution ..." M.G.M

Please don't riot!

Informatii tot mai sumbre despre situatia economica a anului viitor.
Tot fraierii vor plati oalele sparte.

Firma mea lucreaza pentru mai multe alte firme de constructii. Ele au externalizat catre mine unele servicii.
Sunt firme mari si cu cifre impresionante...De cateva zile sunt invitat cand la una, cand la alta...pentru serbarea de sfarsit de an.
Din discursurile de bilant am aflat cu stupoare ca anul in curs a fost peste tot mai bun ca precedentul si chiar mai bun ca ultimi doi.

Asta in ciuda faptului ca toate societatile pentru care lucrez au avut disponibilizari importante si reduceri masive de cheltuieli

Informatii tot mai sumbre despre situatia economica a anului viitor.
Tot fraierii vor plati oalele sparte.

Firma mea lucreaza pentru mai multe alte firme de constructii. Ele au externalizat catre mine unele servicii.
Sunt firme mari si cu cifre impresionante...De cateva zile sunt invitat cand la una, cand la alta...pentru serbarea de sfarsit de an.
Din discursurile de bilant am aflat cu stupoare ca anul in curs a fost peste tot mai bun ca precedentul si chiar mai bun ca ultimi doi.

Asta in ciuda faptului ca toate societatile pentru care lucrez au avut disponibilizari importante si reduceri masive de cheltuieli

Ai pierdut ideea pe drum, si tu si freeman şi restul care s-au lasat indusi in oroare. Apropos freeman, ai citat gresit. Ceea ce am spus eu era:


Şi am dat exemplul acesta tocmai pentru a sustine ideea ca o intreprindere mica poate fi mult mai eficienta decat una mare. Evident ca o chestie de genul asta nu se poate face nici pe 10 ha, nici macar pe 1 ha, nici pe 1000 de mp. Deja daca vrei sa faci ceva de genul acesta pe 100 mp s-ar putea sa ai mari probleme de logistica si probleme cu daunatori si alte cele. Dar pe 1, 2 poate chiar 10 mp asa ceva este foarte eficient. Iar volumul de munca e infim. Maxim 10 sau 15 ore de munca. Evident, nu socotim partea de constructie, aia este echivalentul investitiei si o faci o data. Pe urma tot ce ai de facut este sa adaugi pamant/paie/fan/frunze si sa recoltezi cartofii. Oricine poate face asta, inclusiv in balcon, in saci de plastic, doar ca in balcon, mai trebuie sa ii si uzi. Afara ii uda ploaia, tu n-ai grija.
Dacă stai sa te gândesti, 100 kg de cartofi cu un pret mediu de 2 lei pe kg, pe care ii cumperi in reprize de cate 5 kg, iti mananca mai mult timp. 10 ore numai ca sa mergi pana la piata/magazin sa ii iei, asta presupunand ca ai piata aproape si iti ia doar 30 minute sa te duci si sa te intorci si sa ii si cumperi. Iar ca sa faci banii aia, iti ia cam tot 10 ore de munca, daca ai un salariu de 5000 lei pe luna.
Repet, aici era vorba de eficienta micilor initiative comparativ cu afacerile mari. Aşa cum spuneai si tu Cucu Mucu, in cazul intreprinderilor mari, apar tot felul de alte probleme de logistica si alte lucruri de genul acesta si asta le face sa fie mai putin eficiente. Buna observatia.


Pe termen scurt (pana intr-un an) da, pe termen lung nu.


Nu stiu, nu vreau sa ma bag in chestii tehnice. Ideea era de logistica şi alte lucruri de genul acesta. Daca e sa comparam, putem compara spre exemplu o uzina de produs cuie, de la minereu la produsul finit care produce 1 milion de cuie pe zi si o cooperativa mica ce debiteaza cuie din sarma si are capacitatea de productie de 1000 de cuie pe zi si poate foarte bine sa faca si altceva decât cuie, pentru ca nu are o linie de productie sofisticata. Ar putea spre exemplu sa si reconditioneze cuie folosite. Daca pretul la minereu creste, uzina are probleme, dar cooperativa face mai departe cuie din te miri ce. Iar daca nu se mai cer cuie ci pioneze sau ace cu gamalie, face ace cu gamalie. Cooperativa are desfacere locala, nu are nevoie de reclama, nici de transport, nici de alte lucruri de genul acesta, oamenii vin si cumpara de acolo. Cooperativa produce dupa nevoi, nu face stocuri mari, nici de marfa, nici de materiale, deci are costuri minime de stocare. Cooperativa poate lucra la comanda. Nu e constransa de anumite standarde. Cooperativa lucreaza cu cash, nu prea are treaba cu bancile. Cooperativa poate face inclusiv barter, daca sistemul monetar se prabuseste. O mare parte din banii pe care ii dai pe cuiele cumparate de la cooperativa se intorc tot in comunitate, pentru ca salariatii sau asociatii din cooperativa vor cumpara tot din comunitatea locala.
Productia mare de cuie este eficienta atata timp cat poti sa mentii o productie la 70-80% din capacitatea uzinei. Daca productia scade din diverse motive (probleme la provizionare sau scaderea cererii de cuie) atunci eficienta scade. Daca nivelul scazut al productiei se mentine vreme indelungata, atunci uzina este nevoita sa concedieze oameni pentru a reduce costurile. Daca concediaza oamenii scade si mai mult consumul, pentru ca oamenii nu mai au venituri. Si productia tot scade si tot scade. Chiar si treptat. Dupa concedieri urmeaza externalizarea unor servicii, poate chiar desfiintarea/instrainarea unor capacitati de productie si tot asa.
Si ca sa fie clar, nu zic ca e mai eficienta o productie mica fata de una mare in orice situatie, ci numai in situatii de recesiune, atunci cand consumul scade in cascada.


Nu stiu cum vezi tu calitatea, dar din experienta mea, produsele de masa sau de serie mare, au calitatea scazuta si sunt mai proaste decat cele facute de un mester priceput. Produsele de masa sunt facute sa se strice dupa ce le trece termenul de garantie, ca sa mergi sa iti cumperi altele. Produsele facute manual sau in ateliere mici sunt mult mai de calitate. Evident, vorbesc despre cele facute de meseriasi.


Pentru ca in fermele exploatate industrial se baga mai multe resurse si mai multa energie.
In realitate eficienta energetica fermelor exploatate industrial este mult mai mica decat a celor cu plug, iar eficienta fermelor care ara cu plugul tras de boi este mai mica decat a gradinilor individuale. Eficienta energetica insemnand raportul intre numarul de calorii pe care il scoti raportat la numarul de calorii pe care il bagi. Conform unor calcule. In cazul fermelor industriale eficienta energetica este pe undeva pe la 1/8 (adica se consuma 8 calorii pentru a produce 1 calorie), in cazul fermelor cu plug tras de boi este pe la 1/1, iar in cazul gradinilor individuale mici sau al fermelor naturale, eficienta este supraunitara. Sura: Masanobu Fukuoka - The Natural Way of Farming.
Fermele industriale aveau eficienta economica mai mare. Pentru ca energia pe care o bagau in productie este ieftina (petrol ieftin). Acum eficienta economica a fermelor industriale este cel putin egala cu a fermelor care ara cu plugul cu boi, doar ca acestea din urma sunt cvasi inexistente. Iar egalitatea nu se datoreaza faptului ca au crescut in eficienta fermele cu plugul tras de boi ci pentru ca le-a scazut eficienta fermelor industriale. Iar aceasta scadere a eficientei o suportam noi toti prin taxele pe care le platim pentru ca acele ferme sa primeasca subventii de la stat. Ar fi mult mai eficient acum sa isi creasca fiecare macar o parte din mancarea de care are nevoie. Si catre asta ne indreptam. Sa vezi atunci falimente.


Evident ca nu poti face asta pe suprafete mari.
Deci mai mic = mai eficient,
q. e. d.

Eu stiu?

Criza de acum a inceput de mai multa vreme decat de-un an. Si scaderea continua pe multe piete, nu mi se pare ca gigantii sunt afectati mai rau decat investitorii mici. As spune ca dimpotriva.


Bine, in uzina nu intra minereu, intra sarma - care este produsa la alta uzina. Dar si asa putem face cateva comparatii


Daca pretul la minereu creste, creste pretul cuielor atat pentru unul cat si pentru altul. Insa gigantul are posibilitatea de a aduce minereu ieftin din Brazilia de pilda; daca da o comanda pentru multe tone, costul transportului se amortizeaza mai usor. Daca vrea cooperativa sa faca acelasi lucru, costurile transportului sunt usturatoare.
In plus, gigantul poate investi mai mult in cercetare si inovatie: are un proces tehnologic care presupune mult mai putine resurse si energie / cui produs, ceea ce ii permite sa faca niste cuie mai ieftine. Foloseste masini specializate care produc doar cuie si nu unelte universale cu care sa poate produce orice, deci cuiele vor fi mai aproape de standarde decat ale producatorului mic, ale carui produse nu pot iesi la fel de standardizate (ma rog, la cuie poate nu ar fi neaparat o problema majora, dar in cazul altor produse poate fi mult mai necesar sa fie cat mai asemanatoare unele cu altele ca sa se imbine perfect). Ai mult mai putine rebuturi si pierderi tehnologice (adica acele resturi de material care raman dupa prelucrare, cum sunt aschiile).

Am facut o facultate tehnica si dupa absolvire, inainte de a ajunge in publicitate, am vazut cum este si cu productia: consumi mult mai putin din resurse materiale, energie si timp de munca raportat la unitatea de produs daca faci productia in serie cat mai mare.


Bine, dar asta nu-i un argument neaparat: toti banii pe care ii dai cumparand un produs se intorc la comunitate, depinde la care comunitate ne referim. Daca vei cumpara un produs local, se intorc la cei de langa tine; daca iei unul romanesc, se intorc in Romania; daca vei cumpara un produs american, vor ajunge in America - insa la randul lor americanii vor cumpara produse facute de tine ori de cineva din apropiere si banii lor vor ajunge aici... Deci schimbul de marfuri oricum este benefic pentru toata lumea. Societatea prospera (material, dar nu numai, sa luam in calcul si transferul ideilor, inovatiilor, al descoperirilor stiintifice) prin schimburi intre colturi cat mai indepartate ale lumii. Intrand in contact unii cu altii, invatand de la unii si de la altii, dandu-le lor si ce avem noi bun si luand de la ei ceea ce au mai bun decat noi, prosperam cu totii. De ce sa fim exclusivisti si sa ne izolam de restul lumii?


Concedierea este una dintre variante, nu si singura si in fond nici nu este cea mai tragica, mobilitatea fortei de munca exista si este un avantaj: cei concediati de la fabrica de cuie se pot angaja la fabrica de pioneze, daca a crescut cererea de pioneze... Asa ca nu este neaparat ca scaderea cererii de cuie sa duca la scaderea cererii de orice produs.
Da, o productie mare este eficienta daca poate fi mentinuta pe un termen relativ lung. Aici intervine capacitatea antreprenorilor de a anticipa evolutiile ulterioare ale economiei, ale cererii si ofertei. Intotdeauna deciziile managerilor sunt sub-optime, asta este clar. Indiferent de marimea companiei. Uneori capacitatea de productie este sub-dimensionata, alteori este supra-apreciata, nu poti sa nimeresti intodeuna optimul oricate calcule ai face...


Mea culpa, intelesesem ca vrei sa spui ca este mai eficient in principiu sa produci la scara mica.

Nu anticipez o scadere in cascada pe o perioada atat de indelungata - am convingerea ca economia mondiala se va redresa mai repede.


Bine, asa poti spune si invers: produsele facute automat sunt mult mai de calitate. Evident, vorbesc despre cele facute de companii serioase.

Calitate inseamna, pentru un produs, modul in care iti satisface asteptarile. Asadar este o notiune subiectiva si nu as insista prea mult pe acest subiect. Evident, de la caz la caz putem aprecia ca are o calitate mai mare un produs al unei fabrici mari si in alt caz unul produs de un atelier. Dar daca tot vorbeam de cuie - am zis si mai sus, exista o sanse mult mai mare ca cele produse de o fabrica mare sa corespunda STAS-ului decat cele produse de un atelier. Astea dim urma or sa iasa care mai mare, care mai mic, care mai gros, care mai subtire... Evident, la cuie poate nu conteaza foarte tare, insa daca ai face chestii mai complexe, poate sa devina important.


Nu pot sa ma pronunt in legatura cu aceste calcule pentru ca nu le-am vazut inca. Ce ai ca date de intrare? Ar trebui sa fie:

1. Consumul de energie
2. Consumul de resurse materiale altele decat energia
3. Timpul investit pentru a lucra

Deci un indicator ceva mai complex in care sa intre atat consumul de resurse cat si numarul de ore munca x oameni care lucreaza in acel sistem...


Am dubii ca majoritatea celor din mediu urban vor face asta... Personal vad acest lucru ca pe un regres, daca s-ar intampla...


Nu rezulta implicatia

Daca nu poti face lucru A decat in conditiile X si nu in conditiile Y, nu rezulta ca lucrul in conditiile X este mai eficient in general; este mai eficient pentru A, nu si pentru B...

Da, dar conteaza si cine arde caloriile alea si la ce pret!

O exploatatie agricola care sa nu se limiteze doar la consumul fermierului are nevoie de utilaje. Asa ca, daca iti adaugi si amortizarile uneltelor si utilajelor la costul caloriilor, iesi mult mai bine la exploatatii mai mari.


In Anglia, la un hectar de grau se scot recolte intre 8 si 11 tone, in timp ce in granarul Europei cand se scot 3 t e an bun. Numai ca acolo exploatatiile sub 100 de ha sunt exceptii.

Depinde mult ce anume cultivi, părerea mea. Unele culturi nu sunt deloc eficiente pe suprafeţe mici, de pildă cerealele. Dar nu este eficient de pildă să cultivi roşii pe suprafeţe mari. Cred că fiecare tip de cultură are o suprafaţă optimă pe care dă randamentul maxim însă contează mult şi adecvarea zonei, tipul de sol, altitudinea, condiţiile meteo etc. Nu vei putea niciodată avea la o fermă mică de familie toate produsele necesare. Spre exemplu, pentru vopsele sau combustibil se foloseşte uleiul de rapiţă. Câţi litri de rapiţă poţi obţine pe 1ha nu ştiu, dar cred că ar fi ineficient să o cultivi, având în vedere că trebuie să-ţi asiguri mai întâi produsele de bază pentru alimentaţie şi pentru animalele din fermă. Totuşi e un produs esenţial pentru industrie. Cine o să mai planteze rapiţă dacă toate fermele mici se gândesc la subzistenţa proprie?

Ai dreptate, dar e altfel cand ai irigatie prin picurare non-stop si gratis.
Oricum eu banuiesc ca mai e vorba si de altceva:

redenumiti topicul in "cornu' abundentei". aveti mare grija sa nu il citeasca si nastase....

Pe bune ca nu vorbesc din amintiri!

Am zis ca ai dreptate, oriunde cauti gasesti media de >8t/ha in UK la grau.
Am zis doar ca sunt altele conditiile la ei, la banalele/obisnuitele precipitatii ma refeream .

Pe langa alea, mai au si irigatii si dau pamantului ce are nevoie, conform testelor de sol (sunt curios cati producatori fac teste de sol la noi, desi sunt foarte ieftine) :fosfati, azotati, nitrati, etc.

nu se fura ca in codru' mioritic.

Mai spera cineva de pe acest topic ca exista o solutie pentru uniunea monetara europeana? Eu cred ca UE va ramane, in cel mai fericit caz, doar o uniune politico-militara, existe diferente prea mari intre tarile, popoarele, etniile, care compun aceasta uniune pentru a crea un stat asemanator USA. Am ceva euroi in cont si in aceste zile ma gandesc sa-i transform in dolari USA, franci elvetieni sau aur, groapa am sapat-o din vara am cumparat ceva orez, zahar, conserve cu termen de expirare in 2014 etc. Astept cu interes anul 2012. Singurul regret este ca nu am de unde sa cumpar ceva arme, munitie, pentru a respecta sintagma "... supravietuieste cine poate..

Da.

Da? si care ar fi solutia in care tu speri?

Dolarii USA nu-s mai buni, pentru că tiparniţa americană poate fi "turată" oricând. Mai degrabă învesteşte în ceva durabil şi care nu-şi pierde valoarea. E greu de ghicit viitorul, din acelaşi motiv n-are rost să te iei după previziunile sumbre care însoţesc anul 2012. Gândeşte-te că va fi un an ca oricare altul, în care vei trăi, munci şi consuma la fel ca în oricare alt an. Cred că cel mai important e să fii sănătos şi să ai ce lucra şi ce pune pe masă. În rest, suntem prea bătrâni să mai mergem la război... cred.

Patria nu tine cont de varsta. Nu trebuie sa mergi la razboi, vine razboiul la tine.

Cand o trece senila de tanc peste rasardurile lui action i se va duce asimptotic catre zero productia.

Da...va fi o regretabila si irecuperabila pierdere.
Pana la senila insa, vor veni in numar mare sacalii: rromii se vor alerta, inspectorii de la primarie, agentii de la sanepid, fiscul, politia comunitara, politia politie, garzile patriotice, detasamentele de pioneieri, agentiile non guvermanetale, fundatiile non profit, soimii patriei...etc.

Nu se pune problema chiar asa, nu va "muri" nimeni. Panica nu serveste nimanui. Se are in calcul o restructurare eficienta a resurselor planetei, iar rezultatul analizelor duce la o micsorare demografica proportionala cu consumul actual pentru echilibrare. Bineanteles ca exista, concomitent cu accelerarea crizei mondiale, si efectul dezinformarii progresive si anume asa zisele teorii ale conspiratiilor. Dar cum este si numele, o teorie nu poate sa actioneze decat in registrul probabilitatii si nu al posibilitatii. Daca ar fi fost denumirea fenomenului cu separatie intre "teorie" si "conspiratie", am fi fost in registrul posibilitatii. Nu are rost si nici timp sa va preocupati cu zvonuri ce origineaza din "teoriile conspiratiei". Restructurarea mondiala are deja loc in domenii precum economic, social, politic, militar. Incepem sa intelegem mai bine rolul umanitatii in marea schema a lucrurilor si doar pentru ca ar exista un motor catalizator de evenimente acest lucru nu inseamna automat ca este ceva negativ, doar pentru ca nu intelegem sursa sau ca acest motor nu este supus publicitatii.
Va urez tuturor un Nou An plin de belsug, inimile voastre sa se umple de bucurie si de liniste, iar viata de impliniri alaturi de cei dragi! La Multi Ani !

aoleo colapsu e deja aici

Tocmai de-aia e mai bine să dăruieşti decât să vinzi. Tocmai de-aia e mai bine să împarţi surplusul decât să îl acumulezi. Tocmai de-aia e mai bine să ai prieteni decât să ai duşmani. Tocmai de-aia e mai bine să fi respectat pentru ceea ce eşti decât pentru ceea ce ai. Tocmai de aceea e mai bine să fi utilizator sau prestator de servicii decât să fi proprietar. Tocmai de aceea e mai bine să primeze relatiile interumane bazate pe încredere, iubire, înţelegere, grijă, etc., decât cele reci bazate pe relaţii comerciale, juridice, politice, etc. Tocmai de aceea e mai bună cooperarea decât competiţia. Tocmai de aceea este mai bun compromisul decât conflictul.

Orice organizaţie este formată din oameni. Până şi şoferul de tanc e om. Sunt convins că oricare dintre ei ar prefera să îşi strângă în braţe persoana iubită, să doarmă, să mănânce şi să facă orice altceva decât să intre într-un conflict sau să facă rău altor oameni.

Probabil ca pentru 99% dintre ei este adevarat ceea ce spui tu. Ce te faci insa cu restul...

Iubirea, intelegerea, cooperarea nu exclud relatiile comerciale, juridice, politice. Pot cooexista foarte bine impreuna. In plus, competitia este inevitabila: de 2,5 milioane de ani de cand au aparut primii hominizi (ori de ce nu chiar dinainte) am evoluat atat prin cooperare cat si prin competitie. La fel, cele doua nu se exclud: cooperezi cu membrii familiei, grupului, tribului si concurezi cu alti indivizi, cu alte grupuri, cu alte familii sau triburi. Ne sunt inscrise in sange de la nastere si una, si alta, si cooperarea, si competitia. Ambele fac parte in aceeasi masura din firea umana si nu le poti dezradacina nici pe una, nici pe alta. Daca urmaresti jocul copiilor (am avut ocazia sa vad la joaca niste copii suficient de mici incat sa nu fie influentati de adulti in sensul asta - printre care si al meu) poti vedea ca in mod spontan apar ideea de proprietate (jucaria "mea" pe care nu vreau sa o dau altcuiva, chiar daca parintii insista ca este "frumos" sa imprumuti jucariile), ierarhia (in grup apar "lideri" si "subordonati"), cooperarea ("hai sa ne jucam impreuna") si competitia ba chiar si lupta.

Mai tarziu intram in tot felul de competitii care fac parte din procesul de maturizare: cine are bicicleta cea mai nu stiu cum, cine are un calculator mai performant ori mai stiu eu ce... De multe ori in ciuda parintilor care descurajeaza astfel de competitii, se manifesta din plin in adolescenta ori in preadolescenta. Apoi, competitia dintre baieti pentru a intra in gratiile unei anume domnisoare (ori invers, competitia dintre fete pentru a intra in atentia baschetbalistului clasei). Samd...

Ca sa merg si mai departe: uite, cat a fost competitie intre SUA si URSS in domeniul cercetarii spatiului cosmic, a aparut si primul satelit, a fost trimis om in spatiu, a fost trimis om pe luna, s-au conceput statia spatiala ori telescopul orbital, s-a inventat naveta spatiala samd. De cand coopereaza, nu s-a mai facut nimic notabil in directia asta: programele existente au fost in parte continuate, in parte incheiate. Or, destinul nostru trebuie sa fie colonizarea spatiului, nu intoarcerea la agricultura de subzistenta...

De acord insa vezi tu ultima data cand au intrat unii cu tancurile prin rasadurile romanicii au preferat sa colectioneze ceasuri si sa stranga in brate ceva persoane de sex feminin (preferabil cat mai multe).

Viata bate filmul.

Actionmedia, o sa comentez aici cateva idei din articolul tau de aici

Cu toate acestea există multi oameni care sunt reticenti când aud această idee de a dărui, de a da de la ei fără să primească o recompensă imediată, fără să socotească sau să ţină o evidenţă clară cât au dat, cui au dat şi cât li s-ar cuveni pentru aceste fapte. Cum să dea ei ceva gratis? Cum să renunte la privilegiul de a-si impune propria vointa celorlalti?

Foarte multi oameni daruiesc fara sa primeasca o recompensa imediata. Nu ma refer doar la cadourile de sarbatori ori de zile de nastere - sunt multi cei care doneaza in scopuri umanitare diverse sume de bani, produse ori chiar sange. Si nu o fac pentru rasplata. Sunt putini cei care incearca (si mai putini cei care reusesc) sa isi impuna vointa asupra celorlalti

O parte din ei sunt cheltuiti pentru a instrui (a se citi spăla pe creier) si echipa oameni care să omoare alţi oameni în războaie stupide

Daca ma gandesc la Romania, nu stiu care dintre razboaiele la care a participat a fost stupid. In cele mai multe a intrat fara voie; in cele in care a intrat benevol, a facut-o cu scopuri pe care eu unul le aprob.

O altă parte sunt folosiţi pentru a construi drumuri, poduri, monumente şi alte edificii menite să susţină ceea ce numim stat, o entitate care din când în când trimite nişte oameni bine "instruiţi" ca să omoare alti oameni poate la fel de bine "instruiţi".

Aici comiti o greseala de logica

Faptul ca entitatea X face lucrul Y care te deranjeaza nu inseamna automat ca tot ce face entitatea X este gresit. Nu rezulta nicaieri vreo legatura cauzala ori de alt fel intre drumuri si poduri si instruirea soldatilor. Admitand, de dragul argumentului, ca instruirea soldatilor nu este necesara (chiar admitand ca este un lucru mai mult decat nenecesar, ceva rau in sine), nu rezulta ca banii cheltuiti pentru drumuri ori poduri sunt cheltuiti inutil. Intre cele doua chestiuni nu exista o corelatie.

Cei bogaţi şi puternici au nevoie de oameni care să fie amărâţi sau de cei care trăiesc pe spinarea altora, au nevoie de exemple negative, de grupuri infractionale care să stârnească teama si indignarea oamenilor obisnuiti. Au nevoie de toate astea pentru a mentine un aparat de coercitie si punitie menit să controleze toti oamenii.

Cu ideea asta nu sunt de acord - cei bogati si puternici au nevoie de oameni prosperi care sa poata cumpara produsele si serviciile pe care ei le furnizeaza. De oameni multumiti care sa ii realeaga pe politicienii de la putere. De oameni cu burta plina, pentru ca burtile goale se revolta, nu cele pline. Cu cat sunt mai multi oameni prosperi si multumiti, cu atat ai nevoie de mai putina forta de coercitie. Una este insa dorinta, alta este capacitatea de a atinge acest deziderat. Chiar si cei bogati si puternici sunt de multe ori incompetenti, comit greseli, se incred uneori prea mult in forta si in bogatia lor.

Patronul tău tocmai şi-a luat o maşină nouă? De 50000 euroi? Pleacă în concediu în Tahiti sau in Dubai? I-a luat amantei sale o blană? Ghici cine a plătit pentru ele? Exact Moş Crăciun, adică tu!

Au platit de fapt cei care au cumparat bunurile sau serviciile furnizate de firma patronului unde esti angajat.

Tu, când ai semnat contractul de muncă, ai acceptat să îi donezi o mare parte din munca ta patronului, doar pentru că el are puterea

Si el, cand a semnat contractul, a acceptat sa imi dea ocazia de a valorifica priceperea, compententele, forta de munca pe care o am, de a intreprinde o activitate care imi ofera recompensa. A acceptat sa imi puna la dispozitie materiale, unelete, mijloace de productie ori chiar cunostinte (adica m-a instruit) care imi permit sa desfasor o activitate de pe urma careia imi pot asigura existenta. Un patron fara angajati nu are nicio putere. Cele doua puteri (angajatorul si angajatii) se controleaza reciproc: un angajator necorespunzator nu va gasi pe piata muncii acei specialisti de care are nevoie pentru a cumpara masina ori blana amantei (de ce ar fi ceva blamabil o amanta este alta poveste), pentru ca cei mai buni oameni se vor orienta catre concurenta, iar pe acel patron il asteapta in final falimentul

Problema este că în acest moment nu tu hotărăşti cine beneficiază de darurile tale. Eşti un Moş Crăciun fără voie. Alţii hotărăsc pentru cine, unde ajunge surplusul tău de energie.

De cate ori votezi, cel putin teoretic te pronunti asupra modului in care sunt gestionate "darurile tale". Poti alege pe cel care vrea un buget mai mare pentru sanatate ori pe cel care vrea un buget mai mare pentru aparare, de pilda. Deci un anume control tot ai.

Fireste, nu poti avea un control absolut - insa suntem fiinte sociale, "condamnate" sa traiasca in grup; cum ar fi ca o albina intr-un stup ori o furnica intr-un musuroi sa decida singura cat lucreaza pentru ea si cat pentru comunitate? Nu stiu.

Intr-o astfel de economie cum s-ar construi, de pilda, un drum intre Iasi si Timisoara? Sau nu ar fi nevoie de asa ceva pentru ca nimeni nu ar mai calatori decat pe distante foarte scurte? De gari ori aeroporturi nu mai vorbesc...

Abis, daca te-ai rezuma la o explicatie, n-ar fi asa de obositior sa citim ceva.
Gândeste-te ca noi mai citim si pe altundeva si mai scriim prin www.
Spune ce ai de spus scurt si la obiect, cred ca ar fi mai bine asa

Ii iubim si pe ei, ca si ei sunt oameni. Oricum, fără sprijinul macar a unei parti din cei 99%, nu pot face nimic.
Iata ce zice Charles Eisenstein, în acest videoclip: Revolution is Love


De acord! Numai ca relatiile comerciale, juridice şi politice, exclud de multe ori iubirea, intelegerea, cooperarea şi increderea in/cu/fata de unii oameni. Iar daca exista iubire, intelegere, cooperare si incredere, de cele mai multe ori relatiile comerciale, juridice si politice nu isi mai au rostul.



100% de acord cu tine.



Si aici sunt de acord. Doar cu mentiunea ca prin ochii copiilor lumea se vede un pic altfel. Iar ceea ce noi numim proprietate, pentru ei este doar ceva cu utiitate imediata. E jucaria mea pentru ca acum vreau sa ma joc cu ea. E jucaria mea pana cand descoper ca e mai interesant daca ma joc cu tine. E jucaria mea pana descopra o jucarie si mai interesanta. E jucaria mea pana imi ceri voie sa te joci si tu cu ea.
Uite doua articole care abordeaza tangential tema asta, eu subscriu la ce se spune acolo:
Copiii invata imitandu-i pe parinti
Dreptul copilului de a spune nu


Si aici sunt de acord, doar ca dupa o anumita varsta deja e destul de greu sa precizezi unde se termina conditionarea genetica si unde incepe conditionarea culturala. Banuiesc ca esti de acord ca exista si o conditionare culturala pentru manifestarea spiritului competitiv. Aceeasi conditionare culturala poate actiona si de partea cealalta, pentru a stimula cooperarea. Mai ales daca tot mai multi oameni inteleg efectul sinergic al cooperarii.
Uite ce zice Richard Dawkins: Nice guys finish first
Pana la urma depinde doar cum joci dilema prizonierului si mai depinde si câti indivizi sunt care joaca pro cooperare.


Nu am prea multe date despre aceasta problema si chiar nu am nici timp, nici chef sa caut. Dar de ce esti asa de sigur de cauzalitatea asta? De ce nu ar fi invers? Adica competitia dintre a consumat atat de multe resurse incat fiecare pas inainte devenea de 2 ori mai costisitor decat precedentul, iar in final au decis sa coopereze nu de dragul cooperarii ci pentru ca ar fi fost mult prea scump sa cerceteze pe cont propriu. De unde stii ca daca ar fi continuat competitia, rezultatele in privinta programelor spatiale ar fi fost mai bune?
In prezent citesc cartea lui Charles Eisenstein: The Ascent of Humanity se poate citi online dar exista si un format pdf pentru cine vrea sa o printeze. Atentie insa ca are vreo 600 pagini, folositi cu incredere optiunea booklet printing si printati fata verso.
Deocamdata sunt doar la primul capitol, iar acolo omul vorbeste de o incetinire a "cuceririlor" stiintifice şi tehnologice cam in toate domeniile, nu doar in programul spatial. Iar de cele mai multe ori motivul este costul mereu in crestere a urmatorului pas.
Citind cartea constat ca am ajuns si eu aproximativ la aceleasi concluzii ca si el. Si tot mai evident mi se pare faptul ca economia si civilizatia in general nu poate creste la infinit. Ba mai mult, ca se apropie sau ca deja se află intr-un colaps. Şi ca e nevoie de o schimbare de paradigma, de o adaptare, daca vrem sa supravietuim. Altfel, vom ajunge doar o alta civilizatie disparuta sau (mai rau) o alta specie disparuta.

OK!
Ma bucur că l-ai citit.
Dă-mi voie sa nu comentez comentariile tale.
Ai si tu dreptatea ta si imi dau seama ca ai inteles doar partial demersul meu.

Ideea era nu sa inlocuiesti economia pe bani cu o economia bazata pe cadouri ci sa practici in paralel cu economia pe bani o economie bazata pe cadouri, sa reinvii comunitatea. Treptat si natural, daca economia bazata pe cadori se va dovedi mai buna in noile conditii, va inlocui economia bazata pe bani.

Conceptul e oricum mult prea vast pentru a fi discutat intr-un singur articol sau in cateva postari. Si vorba unora ne apuca durerea de cap.


Problema e tocmai faptul ca nu mai suntem intr-o comunitate. Suntem fiecare pentru el. Banii depresonalizeaza pe oricine, rupe relatiile. Oamenii devin anonimi si inlocuibili. Iar in acest caz cel mai comod este sa joci "dezertarea" nu "cooperarea". Adica sa te alegi mereu cu mai putin si sa dai mereu mai mult de la tine.
Stiu ca ai niste obiectii clare in ceea ce priveste ideile acestea si sper ca postarea dinainte raspunde macar la o parte din ele precum si la o parte din comentariile facute pe marginea articolului citat.


Daca o astfel de economie ar fi inteleasca si adoptata de toata lumea sau de o foarte mare parte din oameni si ar exista nevoia de a construi un drum intre Iasi si Timisoara, nu vad nicio problema ca unii oameni care se pricep la asa ceva, sa isi daruiasca benevol o parte din timpul si priceperea lor pentru a construi acel drum. Asa cum altii si vor darui din tipul si pricepera lor pentru crea sau oferi altceva. Tu de ce vezi o problema in asta?

De iubit, ii iubim noi (sau nu), intrebarea este ce facem cu ei daca le place sa faca rau... Cum ne protejam de ei?


Voie pe care ti-o acord sau nu. Mai degraba nu decat da. Cel putin asta am vezut eu la fetita mea. Apropo, interesante articolele. Multmesc!


Bineinteles ca exista si o conditionare culturala. Insa - am fost amandoi de acord - atat cooperarea cat si competitia sunt comportamente firesti. Eu nu pledez impotriva cooperarii, ci doar impotriva excluderii competitiei. Atat cooperarea cat si competitia sunt utile si fac parte din fiinta noastra; nu putem exclude nici una, nici alta. Asta este esenta demersului meu.


Nu stiu, pot doar sa imi dau cu parerea. Observ insa ca cu cat au cooperat mai mult, cu atat proiectele s-au imputinat: in 1969 omul a ajuns pe Luna, dupa 1975 nu a mai ajuns (si imi este greu sa cred ca ar costa acum cu mult mai mult o asemenea expeditie); Hubble iese din uz si nu-l inlocuieste nimic; programul spatial cu navete ajunge la sfarsit si iarasi nu se intrevede nimic in schimb. Deci programele existente la un moment dat sunt pur si simplu abandonate. Cum sa nu ma gandesc ca, poate, competitia dintre marile puteri i-a stimulat mai mult?


O civilizatie disparuta, foarte posibil. In decursul timpului am trecut (ca omenire) prin tot felul de suisuri si coborasuri. Evul Mediu a insemnat o astfel de cadere, cand civilizatia s-a prabusit pe fondul ascensiunii barbarismului si crestinismului: tot ce a insemnat Antichitatea (cultura, stiinta, filosofie, medicina, educatie) a cazut in uitare, orasele s-au depopulat, bibliotecile, scolile, baile publice au fost arse ori distruse. Nu este singura astfel de perioada - a existat in Grecia un ev intunecat care a urmat disparitiei civilizatiei miceniene (grecii ori romanii mai tarziu chiar faceau turism la ruinele din Micene), au existat si altele. Marile civilizatii ale Mesopotamiei, Asiriei, Babilonului, Egiptului au disparut in neant, locul marilor orase a fost luat de ruine. Nimic nu exclude posibilitatea ca si civilizatia noastra sa intre in colaps pentru cateva sute de ani. Numai ca vedem diferit calea de rezolvare: tu iti imaginezi o intoarcere la relatiile paleolitice, eu imi imaginez trecerea la nivelul urmator, cand vom abandona poate Pamantul in favoarea altor lumi.


Pentru ca intr-o lume in care fiecare isi procura singur hrana, mobila, hainele samd nu mai face nimeni drumuri.

Si pentru ca nimeni nu are motiv sa se instruiasca in stiinta construirii drumurilor; nimeni nu are chef sa fabrice asfalt (cat de pasionant poate sa fie lucrul asta?) ori sa puna terasamente.

Era pe vremuri in satele romanesti un obicei ca, atunci cand un cuplu tanar se casatorea si primea lotul de teren pt casa, aproape tot satul se aduna sa ii ajute in ridicarea ei pro bono. Astfel, in cateva zile casa era gata.

iar la nunta venea fiecare cu ceva util, o galeata, o gaina vie, o patura, o lingura, din astea. cand se gata nunta, era si gospodaria mirilor gata de pornit.

Daca fac rau din placere atunci inseamna ca sunt cazuri patologice si ar trebui investigati si tratati de psihiatri. Dar eu nu cred ca 1% din populatie face rau din pura placere
Daca fac rau din motive ce nu tin de psihic ci de cojunctura, solutia ar fi eliminarea motivelor si oferirea unei sanse de a-si reprara greseala, eventual alaturi de un indrumator.
Daca e recidivist, probabil ca solutia ar fi o forma de izolare sau supravegere.


De acord cu tine, nu potem exclude nici una nici alta. Dar eu nu am spus sa excludem competitia. Vorbeam doar despre o schimbare a ponderii pe care o au in viata noastra. In momentul de fata competitia are o pondere foarte mare si ne mananca resursele. Adica deja nu mai concuram intre noi doar ca simpli indivizi, folosim in aceasta competitie resurse materiale si chiar umane pentru a ne atinge scopurile. Si in final nimeni nu castiga, toata lumea pierde.
Ideea era sa dam o sansa si cooperarii sa vedem ce poate aduce bun.


Dar si eu imi imaginez o trecere la nivelul urmator. Chiar daca tie iti seamana a intoarcere la relatiile paleolitice. Nici macar nu am apucat sa vorbesc prea mult despre ceea ce imi imaginez eu si deja i-ai pus etichete.
Problema cu abandonarea Pamantului (de ce sa il abandonam?) in favoarea altor lumi este aceea ca nu rezolva problema. Chiar daca mai gasim sa zicem inca 3 planete pamant si gasim solutiile tehnice si resursele de a le coloniza si de a face tranzit de resurse intre ele. Ce se intampla când le vom epuiza si pe acelea? Mai cautam inca 9 planete? Si pe urma inca 27? Tine cont ca ritmul de crestere ar fi tot mai accelerat. Probabil, la un moent dat ar trebui sa colonizam o planeta in fiecare an. Ti se pare fezabil un astfel de plan? Eu nu il vad realizabil in niciun fel.


Cred ca vorbim in paralel. Si nu prea ne intelegem. De fapt cred ca tu intelegi altceva decât incerc eu sa spun. Acum nu iti procuri singur hrana, mobila, hainele etc? Muncesti, faci bani si ti le procuri singur, nu ti le face nimeni cadou. Decat daca esti norocos sau intretinut.
Daca vrei sa spui "ca in cazul in care isi produce fiecare ce are nevoie nu se pot construi drumuri" atunci iti dau dreptate. Doar ca eu nu am spus asa ceva. Nu am spus ca trebuie sa ne producem singuri toate cele necesare.

Intrebarea logica in acest caz este daca oamenii au nevoie sau nu de un drum intre Timisoara si Iasi. Daca au nevoie atunci il vor construi. Ce i-ar impiedica sa o faca?


Hai sa reformulez eu obiectia ta.
Daca toata lumea ar face ce vrea atunci nu s-ar gasi nimeni sa fabrice asfalt pentru ca e neplacut sa fabrici asfalt. Corect?
In cazul asta e nevoie de o motivatie. Iar motivatia nu e nevoie sa vina neaparat din bani. De exemplu in evul mediu sau in antichitate, multi voinici plecau la oaste, nu pentru bani ci pentru faima. Pentru ca erau bine vazuti in comunitate, pentru ca erau mai seducatori, etc.
Dar motivatia nu e singura solutie sau nu ar fi o solutie singulara. Pot exista mai multe solutii complementare. Poate fi schimbata si tehnologia si modul de lucru. Solutii se gasesc, daca ai incredere ca la un moment dat oamenii vor fi suficient de ingeniosi si creativi incat sa gaseasca solutii pentru a popula alte planete, nu vad de ce te-ai impotmoli la o chestie mult mai simpla, cum ar fi constructia de drumuri fara sacrificii prea mari.
In final oricum acele drumuri exista, tehnologiile exista, utilajele exista. Nu ar porni nimeni de la zero.



Deci se poate!

Am trait sa vad un asemenea obicei, claca, o casa construita de rude sau cunostinte, materialele erau cumparate de propietar dar mana de lucru era depusa de clacasi in 7-10 zile casa era gata. Cate alte obicee bune s-au pierdut fiind inlocuite cu altele fie introduse de comunism fie de capitalism. Am speranta ca poate undeva in aceasta tara se mai pastreaza CLACA, un obicei care dadea un sens comunitatii.

Inseamna ca te-am inteles eu gresit si in cazul asta imi cer scuze. Din mesajele tale asa am inteles, ca vrei o societate in care competitia sa nu mai existe, ci doar cooperarea.

Inca o data, scuze pentru neintelegere.

Poti sa-mi dai mai multe detalii despre rolul competitiei in acea societate pe care ti-o imaginezi (si banuiesc ca nu te referi exclusiv la competitii sportive )?


Nu stiu daca este asa. Eu nu ma simt in competitie cu nimeni, nu muncesc si nu fac nimic in viata reala pentru a ma lua la intrecere cu cineva. Nu intentionez sa imi construiesc o casa ca sa fiu mai nu stiu cum decat altcineva, ci doar ca sa imi fac o viata mai usoara ori mai placuta; conduc o masina (de fabricatie romaneasca) nu pentru ca as fi in competitie cu cineva pe tema auto (nu e cazul, la ce masina am...), ci pentru ca mi se pare utila, din calculele pe care le-am facut asa mi-a iesit cu plus; chiar nu vad nicio competitie in care sa fiu angrenat in acest moment si care, in plus, sa fie si mare consumatoare de resurse... Am fost in competitie cand m-am angajat, dar acolo m-am "luptat" cu altii in cunostinte si in interviuri, deci nu am consumat resurse; am fost mai demult in competitie cu altii pentru vreo domnisoara draguta, dar iarasi asta nu a consumat resurse... Am mai participat la competitii de bridge, de baschet, de Warcraft 2, dar astea nu se pun.

Chiar nu stiu despre ce competitii vorbim acum.


Dupa 15 pangini?

Pai vorbeste cat mai mult, poate o sa ma convingi - te asigur ca te urmaresc cu toata atentia.


De ce nu?

Omenirea ar putea coloniza cat mai multe lumi, in viitor.

In 1964, astronomul rus Nikolai Kardashev a propus comunitatii stiintifice o scara a civilizatiilor care masoara nivelul avansului tehnologic al societatii in functie de consumul total de energie si de modul de exploatare al acesteia.
Aceasta scara cuprinde trei niveluri de civilizatie:

- tipul I (civilizatia planetara): civilizatia celor care exploateaza resursele energetice ale propriei planete
- tipul II (civilizatia sistemului solar): civilizatia celor care exploateaza resursele energetice ale stelei centrale a propriului sistemul solar
- tipul III (civilizatia galactica): civilizatia celor care exploateaza resursele energetice ale intregii galaxii din care fac parte

Ulterior la aceasta scara au mai fost adaugate de catre alti astronomi inca doua tipuri de civilizatie:

- tipul IV (civilizatia Universului): civilizatia celor care exploateaza resursele energetice din afara galaxiei, inclusiv a gaurilor negre si a materiei intunecate, aceasta fiind o civilizatie de nivel III extinsa la resursele intregului Univers
- tipul V "Q continuum sau God-like": civilizatia celor care manipuleaza spatiul, timpul, viata, moartea, energia si materia

Civilizatia globala actuala este de tip 0 spre I.

Nu m-as ingrijora cu privire la ritmul cresterii - cu cat societatile sunt mai prospere, cu atat rata natalitatii este mai mica: sporul de populatie planetar este gasit, in cea mai mare parte, in statele subdezvoltate (ceea ce duce la alte motive de ingrijorare). Deci societatile prospere au tendinta de a se stabiliza cumva.


Scuze, dar asa am retinut: ca parerea ta este ca mult mai eficient ar fi ca fiecare sa isi produca singur mancarea pe care o consuma. Ca orice productie este mult mai eficienta daca se face la scara cat mai mica (ceea ce inseamna ca maximul de eficienta este atins cand isi produce fiecare singur tot ce are nevoie).


Iar raspunsul logic este ca nu toate necesitatile sunt satisfacute: asta nu inseamna ca ele nu exista, ci ca pur si simplu nu au gasit inca solutii pentru ele. Ideea ca "daca este nevoie de X oamenii vor gasi o solutie sa faca X" pur si simplu nu se verifica.


Poate, dar si mai multi erau luati cu arcanul.

Pamantul pe termen lung, este o planeta instabila, ca toate planetele supuse legilor universale. Ideal ar fi sa folosim resursele planetelor, dar sa locuim in statii cosmice sau nave galactice. Eu cred ca singura sansa a speciei umane, pentru a supravietui pe termen lung, este sa paraseasca Terra cat mai repede cu putinta. Pamantul este tributar unei ciclicitati solare, galactice, s-a intamplat cumva ca civilizatia actuala sa se dezvolte in intervalul dintre aceste cicluri, posibil un interval de acalmie. Nu stim ce va urma, insa avem destule informatii din trecut ca sa ne gandim la ceea ce este mia rau, vulcani gigantici, explozii solare devastatoare, impacturi cu asteroizi, marea glaciatiune sau un pamant inecat de ape sunt doar cateva stari prin care pamantul a mai trecut dar specia umana, civilizatia umana nu. Trebuie sa ne folosim de cea mai mare putere a noastra, creierul, pentru a scapa din aceasta capcana statica supusa vitregiilor naturii, daca este nevoie trebuie sa epuizam zeci de planete pentru a supravietui.

Uite, de data asta sunt de acord cu tine. Omenirea concentrata pe o singura planeta este vulnerabila, daca ar ocupa 9 sau 27 de planete ar fi mai in siguranta: o catastrofa planetara (de ex impactul cu un meteorit gigant ori celelalte exemple pe care le-ai dat) nu ar extermina omenirea, ar avea sansa de a continua in alta parte. Ar exista supravietuitori.

De fapt te referi la emisiunea Extreme Makeover, nu la satele romanesti prietene. Din nefericire la romani gradul de civilizatie este devansat cu mult de gradul de indiferenta. Cred ca ai vazut alta emisiune, infatisand alte sate, din alta tara, probabil din Chile.
Intamplator cunosc traditia populara in acest caz. In gospodaria "X" era casa mare, in denumirea exacta casa parinteasca, urmata, daca se intentiona o casatorie si daca familia era instarita (nu orice familie), sa se construiasca din partea socrilor mari o casa de dimensiuni mai mici pentru insuratei. La nunta satenii obisnuiau de regula sa isi arate respectul familiei tinerilor prin daruri de nunta, evident constand in bunuri ce proveneau din activitatile clasice rurale.

Ce surpriza..Nasa tocmai a anuntat ca are nevoie de voluntari pentru teste in spatiul extra-terestru, in speta sa studieze comportamentul uman in conditii de zero gravitatie. Tu te poti numi Laika 2 si vezi pe propria piele ce inseamna sa stai doar in spatiu. Cei care doresc sa se bucure de conditiile naturale ale sederii pe Pamant sa ridice o mana in sus. Cei care vor sa fie supusi la experimente sociale, God speed!

Interesant nume mi-ai gasit, cum ti-a venit ideea asta? Probabil cunosti un experiment social care a dus la descoperirea Americii, experiment care nu a fost nici primul nici ultimul ci doar cel mai cunoscut si comentat, probabil ca prima calatorie a lui homo sapiens spre Marte va fi la fel de cunoscuta ca si aselenizarea doar ca la un moment dat unii ar dori sa nu se mai intoarca pe Terra. Acu nu stiu daca cei care vor alege sa ramana acolo vor fi din specia lui Laika sau din specia ta, insa cu siguranta vor face alegerea potrivita.

Da bineînteles, hai sa ne ducem spre Marte ca sa gasim Sahara, Gobi, Namib, Atacama si altele

Putem sa ne ducem si pe Luna, important este sa intelegem ca Terra nu mai reprezinta un loc sigur pentru specia noastra. Daca vrem sa nu impartasim soarta dinozaurilor trebuie sa plecam spre alte planete, trebuie sa incepem sa consideram planetele sistemului nostru solar ca niste continente ale Pamantului catre care este posibil si trebuie sa ne indreptam.

Si ce vrei pe alte planete fara atmosfere si apa? În loc sa ne uitam de-a noastra ne uitam prin ani lumina sau cum?
As vrea si eu sa stiu cum e o calatorie prin ani lumina.
Eu n-as vrea sa o fac, ca daca te învârtesti cu viteza aia, te lovesti de niste planete mai rau decât le vezi.