Versiune completa:Creationism Versus Evolutionism
Pagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72
| QUOTE ("Catalin") |
Bun, deci, de ce este existenta lor ingaduita de Dumnezeu? |
Genetica nu poate oferi un raspuns. Genetica se ocupa cu observatii complete, nu cu probleme de ordin moral.
| QUOTE ("Catalin") |
Specia se descurca foarte bine de ceind a adus-o omul... de fapt, animalele din Australia sunt amenintate de cele aduse de oameni acum citeva secole, |
Variata unei specii se produce datorita unor cauze interne, insa selectia se face pe considerente externe. Poti izola un grup pe un anumit continent, si atunci el se va diversifica pe un spatiu mic. Il poti extinde, si atunci el se va adapta sau nu. Insa o specie va ramane totusi o specie, adica fluxul de gene nu va fi posibil decat in cadrul aceleiasi specii.
Creationismul si fixismul sunt curente diferite. Fixismul sustine ca rasele unei specii sunt independente, in timp ce creationismul adopta din start variatia in cadrul speciei. In fapt evolutionismul si creationismul se afla in acord: o specie poate prezenta nenumarate variante diverse, adaptabile sau nu mediului. Ceea ce sustine insa evolutionismul ar fi virajul unei specii in alta. Faptul ca specia pisicii poate extermina specii native nu e o problema evolutionista. Evolutionismul apare atunci cand in cadrul speciei pisicii intalnim brusc un exemplar cu un organ impropriu. Atunci se presupune ca acel exemplar anunta o noua specie. E vorba de celebrul mit al verigilor de legatura, presupusii hibrizi (reptila-pasare sau omul-maimuta).
| QUOTE |
Genetica nu poate oferi un raspuns. Genetica se ocupa cu observatii complete, nu cu probleme de ordin moral |
Dar eu n-am intrebat genetica, am intrebat religia! Ma rog, daca vrei putem sa acceptam ca nu poti da deocamdata un raspuns la aceasta intrebare.
| QUOTE |
Faptul ca specia pisicii poate extermina specii native nu e o problema evolutionista. Evolutionismul apare atunci cand in cadrul speciei pisicii intalnim brusc un exemplar cu un organ impropriu. Atunci se presupune ca acel exemplar anunta o noua specie. E vorba de celebrul mit al verigilor de legatura, presupusii hibrizi (reptila-pasare sau omul-maimuta). |
Figaro, esti complet pe linga! Eu te intreb de ce nu a pus creatorul pisici si in Australia si tu-mi vorbesti de verigi lipsa! Daca vrei putem sa acceptam ca nu poti raspunde nici la aceasta intrebare si sa trecem mai departe, deja cred ca unii incep sa se plictiseasca.
Aa, eu propun sa facem o lista cu intrebari la care evolutionismul nu poate raspunde in momentul acesta, respectiv intrebari la care creationismul nu poate raspunde in momentul acesta. Esti de acord?
Nu e rea ideea.
| QUOTE ("Catalin") |
Eu te intreb de ce nu a pus creatorul pisici si in Australia si tu-mi vorbesti de verigi lipsa! |
Creatorul nu "a pus" nimic. Treaba asta cu locul si specia e infantila. Cand o fabrica de automobile scoate pe piata automobile de teren nu inseamna ca acele automobile sunt plasate direct in Sahara. Specia are mobilitate geografica. Evident ca daca un continent se izoleaza specia respectiva nu il va popula.
Nu vad insa ce legatura are cu evolutia. Speciile variaza doar intern, nu si intre ele. Nu poti incrucisa un elefant cu o pisica. Variabilitatea speciei si selectia naturala sunt acceptate atat de creationism cat si de evolutionism. Insa speciile sunt fixe, si nu permit schimburi de gene.
Evolutionismul sustine ca accidente genetice in intervale de milioane de ani pot produce hibrizi care se vor separa in specii diferite.
Figaro, iarta-ma ca intervin iar, dar reciteste-ti mesajele si ai sa iti dai seama cat de penibile sunt. Vorbesti de parca ai copilarit cu creatorul.. stii tot ce a facut si cum a facut. Am inteles ca ai alte convingeri si o anumita orientare religioasa dar asta nu-ti da dreptul sa ne explici noua cum a facut si ce a facut acel Dzeu invocat de tine. plus ca-ti scade mult din credibilitate 
| QUOTE |
Creatorul nu "a pus" nimic |
Interesant... dar ce-a facut daca n-a "pus" nimic?
| QUOTE |
Evident ca daca un continent se izoleaza specia respectiva nu il va popula. |
Este evident, intr-adevar, dar doar pentru cei care accepta ca acel continent s-a izolat inainte de aparitia pisicilor pe lume. Ori, daca ar fi sa dam crezare creationismului, toate animalele au aparut simultan deci nu inteleg de ce in Australia sa existe animale care nu exista in alte parti si sa nu existe animale care exista in alte parti. Ori n-ar exista deloc, ori ar exista aceleasi specii... si mai scuteste-ma de analogiile cu automobilele, ti-am spus deja de ce nu sunt corecte!
Deci Figaro, care este varianta care o sustii tu? fii mai clar! au aparut pisicile odata cu marsupialele? daca da, de ce nu sunt si in Australia? daca nu, atunci cum au aparut?
Marky, postarile mele se refera la genetica. Daca te uiti intr-un manual de genetica nu vei vedea notiunea de Creator.
Discutia pe care o port amendeaza evolutionismul din punct de vedere al legilor geneticii, nu din punct de vedere al implicatiilor teologice. Evolutionismul este imposibil din punct de vedere genetic. Speciile nu pot permite circulatia genelor. In concluzie aparitia unor hibrizi din care apar specii noi e o fictiune.
Discutia pe care o port amendeaza evolutionismul din punct de vedere al legilor geneticii, nu din punct de vedere al implicatiilor teologice. Evolutionismul este imposibil din punct de vedere genetic. Speciile nu pot permite circulatia genelor. In concluzie aparitia unor hibrizi din care apar specii noi e o fictiune.
| QUOTE |
Marky, postarile mele se refera la genetica. Daca te uiti intr-un manual de genetica nu vei vedea notiunea de Creator. |
Figaro, vorbesti in non-sensuri... spui ca vorbesti din maunale de genetica, ca acolo nu se vorbeste despre creator si totusi tu vorbesti tot timpul despre creator. Hotaraste-te!
| QUOTE |
Evolutionismul este imposibil din punct de vedere genetic. Speciile nu pot permite circulatia genelor. In concluzie aparitia unor hibrizi din care apar specii noi e o fictiune. |
Mai sa fie! si atunci cum iti explici ca 95% dintre biologii de azi (intelegi tu? oameni care chiar se pricep, nu ca tine!) sunt de alta parere? daca lucrurile sunt atit de evidente pe cit ai vrea tu sa para, cum de tocmai geneticienii sunt, in mare masura, adversarii creationismului?
| QUOTE ("Catalin") |
Deci Figaro, care este varianta care o sustii tu? fii mai clar! au aparut pisicile odata cu marsupialele? daca da, de ce nu sunt si in Australia? daca nu, atunci cum au aparut? |
Cred ca asta tine mai mult de zoologie decat de genetica. Genetica se ocupa strict cu microuniversul, nu cu macrouniversul.
Speciile nu au aparut simultan. Originea lor constituie insa baza teoriei evolutioniste cat si a celei creationiste. Evolutionismul pune in discutie o supa primordiala, care a emis o singura celula. Celula s-a diversificat si transformat continuu. Creationsimul pune in discutie aparitia unor organisme deja complexe, care au suferit variatii diverse. Astfel unele specii au erupt brusc, altele au stat in stand by.
Evolutionismul propune insa mutatii de milioane de ani, in care o specie vireaza in alta. Acest proces pare logic, insa legile geneticii nu permit schimburi de informatie in afara speciilor.
Cele doua teorii seaman cu exemplul fabricarii masinilor: un model este proiectat in 1985 si altul in 2003. Evolutionismul sustine insa ca modelul din 1985 s-a metamorfozat in cel din 2003, adica s-a inchis intr-un cocon, s-a transformat si a erupt alta masina. Sigur, putem vorbi de o evolutie "virtuala", in sensul ca modelul din 2003 cuprinde experienta celui din 1985, insa e vorba in mod clar de doua automobile diferite, nu de mutatia unui automobil spre altul. Ceea ce nu inteleg insa evolutionistii esta ca atat modelul din 1985 cat si cel din 2003 sunt tot automobile, nu dirijabile sau aeronave. Automobilele sunt automobile, avioanele sunt avioane. Speciile sunt fixe. Diverse, dar fixe.
| QUOTE |
| Evolutionismul propune insa mutatii de milioane de ani, in care o specie vireaza in alta. Acest proces pare logic, insa legile geneticii nu permit schimburi de informatie in afara speciilor. |
Pe ce te bazezi? sper ca esti constient ca, la ora actuala, o majoritate covirsitoare a celor care se pricep la genetica nu sunt de acord cu tine.
| QUOTE |
| Creationsimul pune in discutie aparitia unor organisme deja complexe, care au suferit variatii diverse. Astfel unele specii au erupt brusc, altele au stat in stand by. |
Nu stiu ce inseamna stand by. Te rog sa traduci!
| QUOTE ("Catalin") |
Pe ce te bazezi? |
Pe legile geneticii.
Catalin, genetica nu discuta punctul de origine. Speculatiile cu supa primordiala nu se afla in genetica. Sunt ipoteze, nu certitudini. Genetica se bazeaza pe experimente reale, nu pe presupuneri. G. Mendel, pionierul geneticii, nu a speculat, ci a experimentat, si apoi a desprins legile in cauza. Insa treaba cu supa nu l-a preocupat.
Atat creationismul cat si evolutionismul au punctul lor de speculatie. Ambele teorii folosesc o paleta larga de discipline: genetica, zoologie, biologie, geologie etc. Atat evolutia unei specii in alta cat si fenomenul de stand by sunt speculatii, nu certitudini. Evolutionismul presupune existenta fenomenului de tranzitie de la o specie la alta, in timp ce creationismul presupune fenomenul de stand by. Verificarea se poate face prin disciplinele existente. Genetica infirma teoria evolutionista. Teoria creationista nu este nici infirmata, dar nici confirmata. Prin genetica poti demonstra ca o specie are un mecanism de puritate, care nu permite hibrizi interspecii, insa nu poti descrie cum a aparut viata si ce anume s-a intamplat in perioada de originie. Genetica nu e o poveste, ci un sistem bazat pe observatii.
| QUOTE |
| Evolutionismul presupune existenta fenomenului de tranzitie de la o specie la alta, in timp ce creationismul presupune fenomenul de stand by. |
Creationismul mai invoca pe deasupra si existenta unui creator, care deocamdata nu-i decat in capul tau. Si asta anuleaza tot.
| QUOTE (Figaro @ Sep 10 2003, 01:44 PM) |
| Evolutionismul este imposibil din punct de vedere genetic. |
Cam la asta poate fi redusa parerea lui Figaro despre viata. Interesant, foarte interesant ...
Si apropo de cei ce rādeau de lasatul a x maimute sa tasteze ca sa reproduca īn final operele lui Shakespeare.
Luati Sfinxul din Bucegi (ca tot a mai fost amintit). Daca te īntorci īn timp, cānd Pamāntul era o masa de magma topita, si afirmi ca oricāt ar bate vreodata vāntul, tot n-ar reusi sa reproduca pe o stānca un chip uman, al Creatorului, cazi īn aceeasi capcana.
Ce sanse existau la origini, ca dintr-o diferenta de presiune si/sau de temperatura, īn contact cu niste carbonati amestecati cu silicati, sa iasa un chip uman ? Cine calculeaza rapid probabilitatea ?
| QUOTE |
Pe legile geneticii. |
Enunta-le, te rog! Dar ai grija sa le enunti pe cele acceptate de cei 95% care sunt adeptii evolutionismului!
Te-am rugat sa explici ce inseamna fenomen stand by. N-am mai auzit de asa ceva pina acum.
| QUOTE |
Daca te īntorci īn timp, cānd Pamāntul era o masa de magma topita, si afirmi ca oricāt ar bate vreodata vāntul, tot n-ar reusi sa reproduca pe o stānca un chip uman, al Creatorului, cazi īn aceeasi capcana. |
A, pai nu-i nici o problema! Pamintul n-a fost niciodata asa! Pamintul a fost creat odata cu Adam si Eva si era un paradis la inceput! Povestea asta cu Pamintul ca masa de magma topita este un mit, nu trebuie luata in serios de niste sceptici ca noi, nu?
| QUOTE (Figaro @ Sep 10 2003, 02:15 PM) |
| Prin genetica poti demonstra ca o specie are un mecanism de puritate, care nu permite hibrizi interspecii |
Atunci catirul ce este?
Exceptia care confirma regula?
Mi_, Sfinxul din Bucegi e materie anorganica, in timp ce o specie inseamna totusi materie organica. Tu speculezi, eu incerc sa descriu fenomene concrete, din care se desprind legi concrete. Genetica nu se ocupa cu Sfinxul, ci cu materia organica, cu viul.
Georg Mendel nu a speculat, ci a experimentat si a calculat posibilitatile de recombinare si segregare genetica.
Legea puritatii gametilor si legea segregarii independente a caracterelor reprezinta coordonatele geneticii. Mutatiile genetice sunt insa accidente nefunctionale. Cele doua legi functioneaza doar in cadrul unei specii, nu si in cazul interspecii. Poti hibrida rasele unei specii de soareci si obtine variante noi, insa nu poti incrucisa un soarece cu un cal. Hibrizii nu sunt viabili. Observ ca aveti amandoi o pasiune pentru limbajul academic. Recombinarea genetica are capitole ca: gene si cromozomi, fenomenul de inlantuire a genelor, crossing-overul meiotic, crossing-overul mitotic, reglajul recombinarii genetice, mecanismul molecular al recombinarii genetica etc.
Mutatiile genetice reprezinta insa accidente, care, ca orice accident, nu sunt incluse in legi. Toate mutatiile sunt anomalii, si toate presupun afectarea informatiei genetice. Sistemul are numeroase mecanisme de aparare. Ele sunt fie preventive (inhibatorii mutageni), fie reparatoare (protezarea informatiei genetice). Insa mutatia reprezinta in mod clar o anomalie. Putem vorbi de avantaje doar in sensul in care o boala poate oferi anumite avantaje. Insa o boala ramane tot o boala.
Georg Mendel nu a speculat, ci a experimentat si a calculat posibilitatile de recombinare si segregare genetica.
Legea puritatii gametilor si legea segregarii independente a caracterelor reprezinta coordonatele geneticii. Mutatiile genetice sunt insa accidente nefunctionale. Cele doua legi functioneaza doar in cadrul unei specii, nu si in cazul interspecii. Poti hibrida rasele unei specii de soareci si obtine variante noi, insa nu poti incrucisa un soarece cu un cal. Hibrizii nu sunt viabili. Observ ca aveti amandoi o pasiune pentru limbajul academic. Recombinarea genetica are capitole ca: gene si cromozomi, fenomenul de inlantuire a genelor, crossing-overul meiotic, crossing-overul mitotic, reglajul recombinarii genetice, mecanismul molecular al recombinarii genetica etc.
Mutatiile genetice reprezinta insa accidente, care, ca orice accident, nu sunt incluse in legi. Toate mutatiile sunt anomalii, si toate presupun afectarea informatiei genetice. Sistemul are numeroase mecanisme de aparare. Ele sunt fie preventive (inhibatorii mutageni), fie reparatoare (protezarea informatiei genetice). Insa mutatia reprezinta in mod clar o anomalie. Putem vorbi de avantaje doar in sensul in care o boala poate oferi anumite avantaje. Insa o boala ramane tot o boala.
| QUOTE (Figaro @ Sep 10 2003, 02:41 PM) |
| Poti hibrida rasele unei specii de soareci si obtine variante noi, insa nu poti incrucisa un soarece cu un cal. Hibrizii nu sunt viabili. |
Dar poti incrucisa un cal cu un magar, nu? Si sint specii diferite, cred ...
| QUOTE ("Catalin") |
Exceptia care confirma regula? |
Teoretic da, in masura in care putem defini notiunea de specie.
| QUOTE |
In conceptia actuala, specia poate fi definita ca un ansamblu de populatii si rase geografice care au acelasi fond genetic si in care pot avea loc un schimb reciproc nelimitat de gene, dar care sunt izolate de alte specii prin mecanisme care impiedica incrucisarea sau reproducerea hibrizilor cand ei sunt totusi produsi - (Speciatia si etapele sale) |
Notiunea de specie are o functionalitate pur tehnica, si in oarecare masura e relativa. Specia semnifica - din punct de vedere genetic - imposibilitatea unor grupuri de a schimba informatie genetica. In sens larg specia semnifica particularitati morfologice diferite.
Hibridarea unui cal si a unui magar este posibila, insa notiunea de specie autonoma e greu de aplicat hibridului. Se poate vorbi de o exceptie de la regula, din moment ce hibridarea unui cal cu o zebra nu este posibila. Acelasi lucru se intampla si cu hibridarea unui urs cu un cal.
Vad ca accepti ca exista exceptii de la regula. In acest caz, n-ar mai trebui sa spui ca schimbul de informatii intre specii este imposibil, corect?
Iar daca schimbul de informatii este posibil, nu vad unde e problema cu evolutionismul!
Iar daca schimbul de informatii este posibil, nu vad unde e problema cu evolutionismul!
Un catar este un hibrid sa-i spunem "moderat", in sensul ca nu prezinta nici o particularitate deosebita, si in acelasi timp o exceptie. Totusi catarul nu poate fuziona cu zebra, cu toate ca intre cele doua specii nu exista deosebiri radicale.
Problema cu evolutionismul ar fi hibrizii radicali, adica presupuse exemplare care cuprind atat caractere reptiliene cat si caratere de pasare. Evolutionismul sustine ca o specie isi poate dezvolta organe noi, prin care se poate fractura in doua specii diferite: una deja existenta si alta cu totul noua.
Catarul nu aduce informatie genetica noua, si nu include caractere care ar anunta o noua specie. Este vorba de un hibrid, insa nu de o specie noua.
Problema cu evolutionismul ar fi hibrizii radicali, adica presupuse exemplare care cuprind atat caractere reptiliene cat si caratere de pasare. Evolutionismul sustine ca o specie isi poate dezvolta organe noi, prin care se poate fractura in doua specii diferite: una deja existenta si alta cu totul noua.
Catarul nu aduce informatie genetica noua, si nu include caractere care ar anunta o noua specie. Este vorba de un hibrid, insa nu de o specie noua.
| QUOTE |
Evolutionismul sustine ca o specie isi poate dezvolta organe noi, prin care se poate fractura in doua specii diferite: una deja existenta si alta cu totul noua. |
Si care este obiectia ta vis-a-vis de aceasta afirmatie?
Genetica a existat ca mecanism cu mult inainte de teoretizarea ei. Clasificarea ofera anumite directii, insa nu e intotdeauna functionala 100%.
Obiectia mea ar fi ca exista mecanisme de reglaj genetic care fac impoisiblia hibridarea radicala. Nu uia ca speciile sunt clasificate si in familii. Reptilele sunt o familie, pasarile alta familie. Exista mecanisme care inhiba hibridarea dintre un varan si un sarpe cu clopotei, dar in acelasi timp sunt inhibate si hibridarile radicale.
Evolutionsitii sustin ca familia reptilelor a produs accidental cel mult doi indivizi cu caracteristici noi, care s-au desprins de vechea specie. Aici intra in discutie mutatia genetica, pe care evolutionistii o considera motorul principal. Insa asta presupune din start o mutatie genetica benefica. Ori mutatiile sunt accidente care mai devreme sau mai tarziu pun in pericol specia. Mutatia nu poate fi prin definitie o evolutie, din moment ce ameninta specia, nu o perfectioneaza. Ca uneori mutatia poate avea si un beneficiu e discutabil. In final mutatia e o abatere de la normal. In plus mutatia ca motor principal pune in discutie si existenta aparatului inhibator, a mecanismului de aparare.
Un alt aspect ar fi evolutia continua. Asta inseamna ca ar trebui sa avem dovada unor schimbari radicale si in prezent, care sa anunte specii cu totul noi. Ori, pana in prezent, nu avem altceva decat mutatii negative, cu beneficiu discutabil.
L-am rugat pe Mi_ sa ofere exemplul unei mutatii benefice. Benefice nu in sensul unui avantaj exterior, ci in sensul perfectionarii unor mecanisme. Exemplul aneimie fasciforme e discutabil, din moment ce "avantajul" tine de o comportare anormala a celulei rosii. Practic e vorba de un regres, in timp ce evolutionismul propovaduieste un progres, o acumulare calitativa prin accidentele genetice.
Obiectia mea ar fi ca exista mecanisme de reglaj genetic care fac impoisiblia hibridarea radicala. Nu uia ca speciile sunt clasificate si in familii. Reptilele sunt o familie, pasarile alta familie. Exista mecanisme care inhiba hibridarea dintre un varan si un sarpe cu clopotei, dar in acelasi timp sunt inhibate si hibridarile radicale.
Evolutionsitii sustin ca familia reptilelor a produs accidental cel mult doi indivizi cu caracteristici noi, care s-au desprins de vechea specie. Aici intra in discutie mutatia genetica, pe care evolutionistii o considera motorul principal. Insa asta presupune din start o mutatie genetica benefica. Ori mutatiile sunt accidente care mai devreme sau mai tarziu pun in pericol specia. Mutatia nu poate fi prin definitie o evolutie, din moment ce ameninta specia, nu o perfectioneaza. Ca uneori mutatia poate avea si un beneficiu e discutabil. In final mutatia e o abatere de la normal. In plus mutatia ca motor principal pune in discutie si existenta aparatului inhibator, a mecanismului de aparare.
Un alt aspect ar fi evolutia continua. Asta inseamna ca ar trebui sa avem dovada unor schimbari radicale si in prezent, care sa anunte specii cu totul noi. Ori, pana in prezent, nu avem altceva decat mutatii negative, cu beneficiu discutabil.
L-am rugat pe Mi_ sa ofere exemplul unei mutatii benefice. Benefice nu in sensul unui avantaj exterior, ci in sensul perfectionarii unor mecanisme. Exemplul aneimie fasciforme e discutabil, din moment ce "avantajul" tine de o comportare anormala a celulei rosii. Practic e vorba de un regres, in timp ce evolutionismul propovaduieste un progres, o acumulare calitativa prin accidentele genetice.
Te rog sa definesti urmatorii termeni, altfel discutia noastra nu poate avea loc:
"fenomen de stand by"
"hibridare radicala"
"fenomen de stand by"
"hibridare radicala"
| QUOTE |
Mutatia nu poate fi prin definitie o evolutie |
Mai sus ai definit mutatia ca fiind o schimbare in structura ADN-ului... ma insel? Nu am nici cea mai vaga idee de unde rezulta ca ea nu poate fi benefica. Aceasta fraza pe care o scoti ca un magician din palarie, este lipsita de orice argument.
| QUOTE |
L-am rugat pe Mi_ sa ofere exemplul unei mutatii benefice. Benefice nu in sensul unui avantaj exterior, ci in sensul perfectionarii unor mecanisme |
Ti-am dat eu exemplu: al 6-lea deget. Inca nu ai reusit sa spui ce e in neregul cu exemplul meu.
| QUOTE ("Catalin") |
Ti-am dat eu exemplu: al 6-lea deget. Inca nu ai reusit sa spui ce e in neregul cu exemplul meu. |
Sa zicem faptul ca organismul nu este proiectat sa suporte prezenta unui deget suplimentar. Consecinta ar fi respingerea organului de plida (necrozarea tesuturilor).
| QUOTE ("Catalin") |
Te rog sa definesti urmatorii termeni, altfel discutia noastra nu poate avea loc: "fenomen de stand by" "hibridare radicala" |
Acum iti pot cita un intelept, cu o fraza deosebit de interesanta:
| QUOTE ("Catalin") |
Faptul ca un anumit lucru este acceptat fara o definitie clara, nu duce la auto-contradictie. |
De unde vine brusc pasiunea pentru clarificari subite? O teorie se caracterizeaza tocmai prin gradul de probabilitate. Nu stiu daca pot da o definitie clara a stand by-ului, decat incapacitatea unei specii de a se dezvolta in lipsa unor conditii de mediu.
Hibridarea radicala inseamna aparitia unui hibrid care nu poate fi considearat specie autonoma, si care prezinta caractere radical noi, care anunta fractura intr-o alta specie. Urmasii acestui hibrid ar fi atat indivizi din specia clasica precum si "mutanti" functionali, care devin practic o noua specie. Insa acest lucru ar trebui sa se intample nu prin accidente, care, prin definitie sunt pierderi de informatie, ci prin dezvoltarea unor mecanisme viabile, cu totul noi. Ori acest lucru nu este posibil. Toate mutatiile sunt accidentale si negative, punand in pericol dezvoltarea speciei. Evolutionismul doreste un progres, in timp ce mutatia inseamna un regres.
| QUOTE ("Catalin") |
Mai sus ai definit mutatia ca fiind o schimbare in structura ADN-ului... ma insel? |
Orice poate fi o schimbare in structura ADN, dupa cum si a trimite cuiva o felicitare de ziua lui si a-l imusca tot de ziua lui reprezinta tot o fapta.
Recombinarea genetica prezinta modificari in care materialul genetic nu este afectat, ci doar recombinat, in timp ce mutatia genetica presupune afectarea codului genetic, disparitia informatiilor si aparitia unor solutii de compromis, atunci cand acest lucru este posibil. Tendinta naturala este de autoprotectie si reparatie. Mecanismele de reglaj genetic, inhibatorii genetici sunt arme de lupta impotriva mutatiilor.
| QUOTE |
Sa zicem faptul ca organismul nu este proiectat sa suporte prezenta unui deget suplimentar. Consecinta ar fi respingerea organului de plida (necrozarea tesuturilor). |
Din cite stiu eu, au existat si exista sute de oameni cu aceasta mutatie... isi desfasoara viata fara probleme. Chestia asta e doar o speculatie a ta.
| QUOTE |
De unde vine brusc pasiunea pentru clarificari subite |
Figaro, faptul cca acceptam energia fara a o defini este din cauza ca nu o putem defini. Daca esti gata sa accepti ca aceste 2 concepte nu se pot defini sunt gata sa trecem mai departe.
| QUOTE |
Hibridarea radicala inseamna aparitia unui hibrid care nu poate fi considearat specie autonoma, si care prezinta caractere radical noi, care anunta fractura intr-o alta specie |
Eh, vad ca ai reusit daca te-ai straduit un pic. Te rog sa observi ca exemplu dat ypsilonalpha, catirul, satisface aceasta definitie. In concluzie hibrizii radicali sunt posibili.
| QUOTE |
mutatia genetica presupune afectarea codului genetic, disparitia informatiilor si aparitia unor solutii de compromis, atunci cand acest lucru este posibil. |
Ok, de acord. Si de unde concluzia ca mutatia nu poate fi benefica?
| QUOTE ("Catalin") |
Din cite stiu eu, au existat si exista sute de oameni cu aceasta mutatie... isi desfasoara viata fara probleme. Chestia asta e doar o speculatie a ta. |
Nici anemia fasciforma nu este o boala mortala cu amenintare imediata. Exista oameni care traiesc cu acest tip de anemie. E vorba de cei care mostenesc gena de la un parinte bolnav. Daca ambii parinti sunt bolnavi atunci mutatia este letala. Insa selectia naturala poate functiona si in sens negativ. Initial pot exista atat indivizi sanatosi cat si din cei care transmit gena mutanta. Cum insa malaria ii va afecta pe cei sanatosi reproducerea nu se va face decat intre indivizii afectati, atunci cand stocul de indivizi sanatosi se va epuiza. Daca populatia e perfect izolata extinctia e inevitabila. Cum insa cei care sufera de anemie fasciforma nu sunt izolati maladia rezista in timp. Insa de aici si pana la a concluziona ca cei cu celule rosii deformate de boala si indivizii cu 6 degete vor forma o specie noua e cam mult. Caracterul negativ al unei mutatii poate "pacali" o perioada, insa in final, pe termen lung, mutatia va actiona conform naturii ei. Adica negativ.
| QUOTE ("Catalin") |
Figaro, faptul cca acceptam energia fara a o defini este din cauza ca nu o putem defini. |
Ok. Deci putem accepta si lucruri a caror intelegere ne depaseste.
| QUOTE ("Catalin") |
In concluzie hibrizii radicali sunt posibili. |
Catarul nu e un hibrid radical. Catarul cu solzi, care depune oua pe care le cloceste e un hibrid radical.
Ma rog, astept sa-mi spui ce e negativ din punct de vedere fiziologic in a avea 6 degete. Fara speculatii! Concret! Apreciez daca gasesti si un site de specialitate care sa te sustina. Pina atunci, nu accept nici o concluzie bazata pe premisa ca mutatiile nu pot fi pozitive.
| QUOTE |
Catarul nu e un hibrid radical |
Pai de ce nu e? Satisface perfect definitia pe care ai propus-o tu insuti! Daca vrei sa schimbi acea definitie, be my guest!
Mutatiile pot fi in cel mai bun caz neutre, insa nu si pozitive. Mutatia nu poate fi pozitiva din simplul fapt ca mutatia este un accident care afecteaza codul genetic.
Seamana cu un soft. O cadere de curent are ca efect un bad pe hard. Softul are posibilitati de autoreparare. Programul va functiona normal sau va avea mici hibe (se va bloca, va da unele erori). Insa o noua cadere de curent poate da un nou bad pe hard. La doua bad-uri probabilitatea de functionare corecta a softului se reduce. Daca o cauza externa iti va produce baduri in serie e posibil nu doar ca softul sa nu mai functioneze, ci sa arunci hardul la gunoi.
Pot exista mutatii neutre, in functie de gradul de distrugere, insa o mutatie ramane totusi o mutatie. In plus nu poti stii ce poate face o mutatie neutra combinata cu alta mutatie neutra. Rezultatul poate fi o mutatie neutra sau una letala.
Seamana cu un soft. O cadere de curent are ca efect un bad pe hard. Softul are posibilitati de autoreparare. Programul va functiona normal sau va avea mici hibe (se va bloca, va da unele erori). Insa o noua cadere de curent poate da un nou bad pe hard. La doua bad-uri probabilitatea de functionare corecta a softului se reduce. Daca o cauza externa iti va produce baduri in serie e posibil nu doar ca softul sa nu mai functioneze, ci sa arunci hardul la gunoi.
Pot exista mutatii neutre, in functie de gradul de distrugere, insa o mutatie ramane totusi o mutatie. In plus nu poti stii ce poate face o mutatie neutra combinata cu alta mutatie neutra. Rezultatul poate fi o mutatie neutra sau una letala.
| QUOTE ("Catalin") |
Pai de ce nu e? Satisface perfect definitia pe care ai propus-o tu insuti! |
Am propus-o, dar nu am inventat-o. Nu exista definitii perfecte. Chiar tu o spui. Insa ce e cert e ca bietul catar nu are solzi si nu se inmulteste prin oua, deci nu e "taticul" unei specii noi.
| QUOTE |
Mutatia nu poate fi pozitiva din simplul fapt ca mutatia este un accident care afecteaza codul genetic. |
Un accident poate fi un lucru pozitiv. De exemplu, eu imi uit acasa bagajul si pierd avionul care se prabuseste! iata un accident pozitiv.
| QUOTE |
Seamana cu un soft. O cadere de curent are ca efect un bad pe hard. Softul are posibilitati de autoreparare. Programul va functiona normal sau va avea mici hibe (se va bloca, va da unele erori). Insa o noua cadere de curent poate da un nou bad pe hard. La doua bad-uri probabilitatea de functionare corecta a softului se reduce. Daca o cauza externa iti va produce baduri repetate e posibil nu doar ca softul sa nu mai functioneze, ci sa arunci hardul la gunoi. |
Nu e deloc acelasi lucru! Te-am mai rugat de nenumarate ori sa nu mai faci analogii stupide si tu tot insisti! Soft-ul de la tine de pe calculator este un produs finit! El face un lucru si numai unul! Omul nu este un produs finit! El evolueaza! Analogia ta e, ca intotdeauna, fara valoare.
| QUOTE |
Am propus-o, dar nu am inventat-o. Nu exista definitii perfecte. Chiar tu o spui. Insa ce e cert e ca bietul catar nu are solzi si nu se inmulteste prin oua, deci nu e "taticul" unei specii noi. |
Stai putin! N-ai specificat in definitie ca hibridul radical trebuie sa se si inmulteasca! Te rog sa modific definitia corespunzator.
| QUOTE ("Catalin") |
Un accident poate fi un lucru pozitiv. De exemplu, eu imi uit acasa bagajul si pierd avionul care se prabuseste! iata un accident pozitiv. |
Un accident poate fi cel mult relativ. Am mai discutat treaba asta si in cazul anemiei fasciforme. Faptul ca te apara de malarie nu inseamna ca linia mutanta reprezinta un progres. E adevarat ca tu scapi din accident, insa avionul nu e gol. Deci accidentul ramane tot accident.
| QUOTE ("Catalin") |
Nu e deloc acelasi lucru! Te-am mai rugat de nenumarate ori sa nu mai faci analogii stupide si tu tot insisti! Soft-ul de la tine de pe calculator este un produs finit! El face un lucru si numai unul! Omul nu este un produs finit! EL EVOLUEAZA! Analogia ta e, ca intotdeauna, fara valoare. |
Vad ca te-au lucrat bine! Da, ii cresc aripi si solzi.
Prin ce evolueaza? Care e motorul prin care evolueaza? Il poti descrie?
Recombinarea genetica are legi stricte, calculate matematic. Mutatiile sunt accidente. Punct.
| QUOTE ("Catalin") |
Stai putin! N-ai specificat in definitie ca hibridul radical trebuie sa se si inmulteasca! Te rog sa modific definitia corespunzator. |
Pai altfel cum faci specia? Geaba ai pasarea-soparla care iti moare la nastere! Hibridul radical ar trebui in primul rand sa existe, sa reziste si sa se reproduca. Altfel cum?
| QUOTE (Figaro @ Sep 10 2003, 06:36 PM) |
| Recombinarea genetica are legi stricte, calculate matematic. Mutatiile sunt accidente. Punct. |
Omul a evoluat pe baza acestor accidente intamplatoare la care faci referire. Sa inteleg acum ca mintea umana, cea din prezent, ori chiar fiinta umana, ca specie, este tot o conceptie aleatorie formata din urma diverselor mutatii petrecute de-alungul timpului? Oarecum ar fi ceva adevar in spusele tale, insa omul evolueaza nu numai ca specie, ci ca si individ in societatea pe care si-o formeaza si in sanul careia accepta sa-si duca existenta, punand totul in slujba depasirii formei sale actuale. Se poate ca omul, chiar si in actuala dezvoltare, sa fie aidoma unei crisalide in asteptare de noi mutatii catre altceva, insa analogia ar fi oarecum deplasata deoarece nu putem decat sa bajbaim precum niste orbi intr-un domeniu atat de delicat si controversat, si deci subiectiv pe alocuri, precum stiinta, in genere. Aceasta polemica s-a dovedit a fi una extrem de interesanta, si se pare ca inca mai sunt ceva vreascuri ale gandirii pentru a intretine focul discutiei in continuare.
-------
AVE!
-------
| QUOTE (Figaro @ Sep 10 2003, 05:36 PM) |
| Recombinarea genetica are legi stricte, calculate matematic. Mutatiile sunt accidente. Punct. |
Cānd mi-ai cerut exemple de mutatii benefice, ti-am spus sa te uiti īn jur, la vietatile pe care le īntālnesti. Toate sunt produsul selectiei naturale a unei mutatii benefice. Cum nu am un milion de ani sa-i desfasor ca sa ne uitam īmpreuna la selectarea a noi mutatii benefice, considera capitolul īnchis.
Faza cu "Punct" denota caracterul tau de a decreta cum vrei tu o stiinta, cānd de fapt nu ai nici o tangenta cu ea. Una era sa spui "e parerea mea, asa cred/simt eu, asta este" si alta e sa vii cu decrete despre ce si cum. Te joci cu definitii pe care nu īntelegi, dar ai impresia ca esti un mic specialist īn stiinta numita genetica, si īn biologie.
Eu ies din joc, orice argument as fi adus a fost īn zadar, nimic nu se potriveste cu exactitudinea informatiilor tale. Ar trebui sa facem schimb de locuri.
| QUOTE |
E adevarat ca tu scapi din accident, insa avionul nu e gol. Deci accidentul ramane tot accident. |
A, am uitat sa mentionez: eram unicul pasager al avionului. Din moment ce eu n-am mai venit, nu a mai plecat si nu s-a mai prabusit. Acum e mai bine?
| QUOTE |
Care e motorul prin care evolueaza? Il poti descrie? |
Daca nu-l pot descrie nu inseamna ca nu exista! nici tu nu-l poti descrie pe Dumnezeu...
Figaro, am cautat cu google "fenomen stand-by", "fenomen de stand-by", "stand-by phenomenon" plus variantele fara cratima si nu am gasit nici macar un rezultat. Esti sigur ca chestia asta nu e o inventie de-ale tale?
Cauta Michael Denton. Vezi ce gasesti despre el. In plus ar trebi sa cauti si o carte intitulata Creation Science (Rosevear D, New Wine Press, Anglia, 1991)
Despre Denton:
http://www.talkorigins.org/faqs/denton.html
http://www.talkorigins.org/faqs/denton.html
| QUOTE |
Just look at the different varieties of dogs that exist today, and ask whether a Chihuahua and St. Bernard can be connected only by saltations? |
Fuuarte interesnat site! Respectivul autor confunda ca de obicei variatia unei specii cu o specie autonoma. Dom'le, un Chihuahua e complet diferit de un St. Bernard. Asta inseamna ca un Chihuahua e o alta specie de caine!!!! Specia Chihuahua!
Oricine isi da seama de inconsistenta acestor argumente. Chihuahua e o rasa de caine, nu o alta specie!!!!! Chihuahua nu are aripi, solzi si nu colceste. E un caine, nu o pasare sau o soparla-caine.
Felicitari, Catalin! Mai baga exemple din astea, ca fac bine!
Pai ce sa fac, mai Figaro? 95% din site-uri sunt evolutioniste! e vina mea? ala era primul pe lista lui google. Pe prima pagina n-am gasit nici un site care sa-l aprobe. Pe pagina a 2-a am gasit ceea ce speram a fi site-ul lui personal www.michaeldenton.co.uk dar s-a dovedit ca era numai un site de unde se vindeau carti 
Am inceput sa ma plictisesc tot cautind asa prin lista aia...
Am inceput sa ma plictisesc tot cautind asa prin lista aia...
Am citit aberatia. Vezi mai sus. Spune-mi si mie unde gases o noua specie de caine, ca pana astazi auzisem doar de rase de caini, nu si de specii noi.
O genoflexiune noua, d-le profesor, sorecarul e o specie sau o rasa? Sau e un hibrid intre un soarece si un caine?
O genoflexiune noua, d-le profesor, sorecarul e o specie sau o rasa? Sau e un hibrid intre un soarece si un caine?
| QUOTE |
Respectivul autor confunda ca de obicei variatia unei specii cu o specie autonoma |
N-am observat. Unde confunda? vad ca si el vorbeste tot de "varieties of dogs" sau poate ai gresit citatul?
| QUOTE ("Michael Denton") |
Ultimately, Darwin's theory implied that all evolution had come about by the interactions of two basic processes, random mutation and natural selection, and it meant that the ends arrived at were entirely the result of a succession of chance events. Evolution by natural selection is therefore, in essence, strictly analogous to problem solving by trial and error, and it leads to the immense claim that all the design in the biosphere is ultimately the fortuitous outcome of an entirely blind random process - a giant lottery. (Denton, 1987, p. 43) |
Daca citesti cu atentie articolul ai sa vezi ca Denton spune un lucru, iar tipul ii raspunde cu totul altceva.
Denton se nu se refera la variatile unei specii, la solutiile posibile pe care specia le da prin recombinare genetica, ci la aparitia unor noi specii prin mutatiile genetice. Deci acele "salturi" sustinute de Denton nu se refera la variatii, ci la specii. Tipul sustine ca speciile sunt interconectate si ca au suferit o tranzitie lenta, insa nu da ca exemplu o pasare si o reptila, ci un St. Bernard si un Chihuahua. Un St. Bernard si un Chihuahua nu sunt specii diferite! Mai potrivit era exemplul unei pasari si a unei reptile, dar pentru pentru asta trebuia dovedita existenta unei verigi de legatura, adica a unei specii hibrid, o pasare-soparla.
A, pai stai putin! De ce cauti verigi de legatura intre pasari si reptile si nu cauti verigi de legatura si intre cihuahua si saint-bernard? Din moment ce esti de acord ca sunt aceeasi specie si au un stramos comun, ar trebui sa existe verigi de legatura intre ei, nu asa merge rationamentul creationist? Bun, deci arata-mi verigile de legatura dintre cihuahua si saint bernard. Arata-mi un hibrid intre ei, de exemplu un ciine cu cap de saint-bernard si picioare de cihuahua!
O intrebare excelenta, insa care pune evolutionismul in incurcatura. Daca nu exista verigi de legatura NICI MACAR in interiorul unei specii atunci intreg evolutionismul isi poate la adio de la teoria pasilor mici in milioane de ani. Atunci va trebui sa adoptam latura extremismul creationist, care sustine ca o specie nu poate varia. Practic nici nu mai putem vorbi de rase si specii. Doare de tipuri de animale autonome. Eu zic sa lasam speciei capacitatea de a oferi solutii variate. Cu virajul intre specii e problema, nu cu speciile.
Figaro, avem urmaotarele variante:
1. Inexistenta verigilor lipsa nu este o problema fatala, si atunci evolutionismul e cea mai buna teorie
2. Inexistenta verigilor lipsa nu este o problema fatala si atunci creationismul extremist e cea mai buna teorie.
Care dintre cele doua variante este care la care subscrii?
1. Inexistenta verigilor lipsa nu este o problema fatala, si atunci evolutionismul e cea mai buna teorie
2. Inexistenta verigilor lipsa nu este o problema fatala si atunci creationismul extremist e cea mai buna teorie.
Care dintre cele doua variante este care la care subscrii?
| QUOTE |
Cu virajul intre specii e problema, nu cu speciile. |
Nu, nu, problema este identica si cu virajul intre specii si cu virajul in interiorul speciei. In ambele situatii lipsesc verigile intermediare.
Imi place ca ma inciti la reflectie. In ambele cazuri, atat in creationism cat si in evolutionism, e bine sa avem o opinie proprie. Daca stam sa ne gandim bine evolutionismul nu uneste o singura teorie, ci o suma de ipoteze mai mult sau mai putin raspandite. Nu toti evolutionistii sunt trasi la stanta. Nu toti gandesc acelasi lucru. La fel si creationismul. E vorba de doua teorii, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate.
=================================================
=================================================
| QUOTE ("Catalin") |
1. Inexistenta verigilor lipsa nu este o problema fatala, si atunci evolutionismul e cea mai buna teorie |
Ar fi, insa necazul e ca evolutionistii sustin tranzitia trepata in milioane de ani e insasi baza evolutionismului.
Opinia mea ar fi alta. Chihuahua si un St. Bernard prezinta diferente majore, insa nu si diferente de fond. Mecanismul variatiei nu e chiar lin. In fapt genetica are o abordare teoretica. Nu genetica a inventat variatia unei specii. Geneticienii sunt cei care au observat mecanismul si care au elaborat genetica. Orice sistem teoretic prezinta un X% de abatere. Notiunea de specii desemneaza entitati intre care fluxul de gene e imposibil, insa exceptii exista. Exista chiar variatii intre care fluxul de gene s-a intrerupt din anumite motive. Termenul folosit este cel de subspecie. O gaselnita cam... ciudata, insa necazul e ca viul si tiparele noastre nu se potrivesc intotdeauna.
Problema nu ar fi insa cu virajele bruste, adica un St. Bernard care se naste cu branhii, ori cu o inotatoare dorsala. Atunci se poate vorbi de inceputul unei noi specii.
| QUOTE |
E vorba de doua teorii, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate |
Mda... parca cu vreo doua pagini in urma vroiai sa ne convingi ca evolutionismul este imposibil din motive de genetica. Acum l-ai ridicat la rangul de teorie? tot e bine. Metoda pasilor marunti
| QUOTE |
Opinia mea ar fi alta. Chihuahua si un St. Bernard prezinta diferente majore, insa nu si diferente de fond |
Diferente de fond... au ADN-ul diferit, nu? chiar trebuie neaparat sa faca oua ca sa vezi ca sunt diferiti?
| QUOTE |
Notiunea de specii desemneaza entitati intre care fluxul de gene e imposibil, insa exceptii exista. Exista chiar variatii intre care fluxul de gene s-a intrerupt din anumite motive. Termenul folosit este cel de subspecie. O gaselnita cam... ciudata, insa necazul e ca viul si tiparele noastre nu se potrivesc intotdeauna. |
Nu stiu ce sa inteleg de-aici. Parca ieri erai cel mai infocat oponent al notiunii de impartire in subspecii. Esti gata sa accepti totusi acest concept?
| QUOTE |
un St. Bernard care se naste cu branhii, ori cu o inotatoare dorsala. Atunci se poate vorbi de inceputul unei noi specii. |
Figaro, hai sa-ti spun o chestie: daca maine s-ar naste un St. Bernard cu branhii sau inotatoare dorsala, atunci asta ar fi o dovada clara ca creationismul este adevarat! Asemenea lucruri nu se intimpla decit prin interventii supranaturale. E ciudat ca pentru tine asta ar fi o dovada a evolutionismului... pe bune ca nu pot sa te inteleg.
| QUOTE ("Catalin") |
Mda... parca cu vreo doua pagini in urma vroiai sa ne convingi ca evolutionismul este imposibil din motive de genetica |
Nu accept notiunea de subspecie. E o gaselnita destul de ieftina si destul de rar aplicata.
Pentru a-si sustine teoria, evolutionismul ar trebui sa aduca dovezi palpabile. Asta ar insemna fie existenta unor indivizi cu mutatii genetice (un St. Berndard cu branhii), fie existenta in trecut a unor asemena exemplare. Astea ar fi verigile de legatura, si ar arata cum un St. Bernard se poate transforma progresiv in peste.
| QUOTE ("Catalin") |
Asemenea lucruri nu se intimpla decit prin interventii supranaturale. |
Gresesti. Evolutionistii sustin ca aceste lucruri se pot intampla prin erori selectate natural, intinse pe parcursul a milioane de ani. Adica St. Bernardului nu-i apare chiar asa de brusc o aripa. Apare doar o celula mutanta, care se "pupa" in cateva milioane de ani cu alta celula mutanta, si apoi cu alta pana obtinem un organ nou. Necazul e ca mutatiile sunt accidente genetice, si nu pot forma organe functionale. Eventual pot deforma structurile existente - mutatia care "ciunteste" celula rosie din sange - insa e greu de probat ca in urma mutatiilor se pot obtine organe viabile.
| QUOTE |
Nu accept notiunea de subspecie. E o gaselnita destul de ieftina si destul de rar aplicata |
Pai atunci n-am inteles. Pina la urma care dintre cele 2 variante propuse de mine este cea pe care o alegi?
| QUOTE |
Pentru a-si sustine teoria, evolutionismul ar trebui sa aduca dovezi palpabile |
Palpabile... iar cuvintul acesta. Daca tu nu consideri fotonul ca palpabil, atunci nu inteleg de ce ai pretentia ca dovezile evolutinsmului sa fie palpabile. Si, intre noi fie vorba, care sunt dovezile "palpabile" pe care le-a adus creationsmul stiintific?
| QUOTE |
Astea ar fi verigile de legatura, si ar arata cum un St. Bernard se poate transforma progresiv in peste. |
Aha, ok, deci consideri ca verigile de legatura sunt un element fatal... bun, inseamna ca consideri ca creationismul extremist este teoria cea mai potrivita?
| QUOTE |
Gresesti. Evolutionistii sustin ca aceste lucruri se pot intampla prin erori selectate natural, intinse pe parcursul a milioane de ani |
Pai stai, una este ca erorile sa se propage pe milioane de ani si alta e ce vrei tu. Tu vrei sa ti se arate un St. Bernard cu solzi. De unde vrei sa existe acum un St. Bernard cu solzi?
| QUOTE |
Necazul e ca mutatiile sunt accidente genetice, si nu pot forma organe functionale |
Pe ce te bazezi?
| QUOTE |
insa e greu de probat ca in urma mutatiilor se pot obtine organe viabile. |
Dar accepti ca este, totusi, posibil?
| QUOTE ("Catalin") |
Palpabile... iar cuvintul acesta. Daca tu nu consideri fotonul ca palpabil, atunci nu inteleg de ce ai pretentia ca dovezile evolutinsmului sa fie palpabile. |
Evolutionismul sustine ca exista dovezi palpabile.
| QUOTE ("Catalin") |
Si, intre noi fie vorba, care sunt dovezile "palpabile" pe care le-a adus creationsmul stiintific? |
Nici un sistem din cele doua nu aduce dovezi coplesitoare. E vorba mai mult de un ansamblu de supozitii bazate pe numeroase discipline: genetica, zoologie, biologie, chimie etc. De pilda evolutionismul sustine ca motor mutatia genetica. Genetica arata clar ca mutatia genetica e un accident, o situatie care poate avea urmari mai mult sau mai putin negative. Totusi evolutionistii sustin ca ar putea sa existe si mutatii benefice, nu doar neutre, ci si constructive. Asta in milioane de ani. Un termen greu de verificat.
| QUOTE ("Catalin") |
De unde vrei sa existe acum un St. Bernard cu solzi? |
Evident ca nu, insa evolutionismul sustine ca asemenea situatii au existat in trecut. Nu poti astepta milioane de ani, insa poti vedea ce s-a intamplat in urma cu milioane de ani. Aici incepe vantoarea dupa verigile de legatura.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.