Reusit termin de invatat...lucru mare .Acu' ma uit la filmulete pe youtube, la ada milea si la fara zahar. Vroiam sa zic:

Ruginesc albinele,
Ceru-i ca faina
Fluturii ramasi omizi
Rontaie gradina.

http://uk.youtube.com/watch?v=exWw21WjYvA&NR=1

Azi-noapte am visat ca eram in scoala,nush ce faceam. Si o fetita blonda avea un pisoi foarte misto, corcitura intre mao egiptean si nu mai stiu ce. Deosebit, oricum. Am rugat-o s ami-l dea si mei un pic sa ma joc...si cum ma jucam io cu pisicu', aia nush un' se duce. Am inceput sa o caut...nu-i retinusem fata. Stiam doar ca e blonda. O cautam, nu dadeam de ea pe nicaieri.Am facut o greseala: am dat pisicul uneia care semana cu fata aia, dup'aia am realizat ca nu era ea, apoi am inceput sa plang de suparare ca am fost iresponsabila si neatenta si am lasat saraca fata fara matza... Nush exact ce inseamna, da' simt ca inseamna ceva. Mi-am scris ca sa analizez mai incolo, acum n'am timp, tre sa invat , la naiba, am "uitat" sa citesc unele treburi. Si maine am examen. Dupa maine, ora 11, o sa fie bine Am o senzatie ciudata ca dupa ce se termina sesiunea o sa fiu mai nelinistita ca acum. A trecut un an...eu m-am schimbat. Fix pe 6 martie se face un an . Da, si mie imi e frica. Stiu ca daca o sa cer ce vreau, o sa am...dar inainte de asta o sa fie nevoie sa sufar...poate mai rau ca acum 5 ani. Si mai rau ca atunci nu prea concep io cum e. Mi se pare un pret cam mare...Ce sa fac? Sa merg spre ce tind instinctiv sa merg, sa merg unde imi doresc, dar sa sufar, sau sa-mi continui viata mea linistita si normala, dar...neimplinita? Adica...io asa cred, poate ma insel. Uneori cred ca ma insel, de aia ezit sa cer. Probabil ca o sa aleg prima varianta. Prefer sa regret ce am facut, decat ce n-am facut...
Poate imi imaginez eu totul, poate am deformat imagini si acum ma impiedic de ele...sau poate nu. What IF?

Deci de aia nu e bine sa-i dau forma...Nu stiu sa disting unele treburi si e posibil sa ascult la dine nu trebuie. Acum ce ma fac? Nu stiu care al cui e. Si asa, la inceput au fost 2...eu am ales sa ramana doar unul, acum s-a intors..pentru ca eu am chemat. Si a mai aparut si lizardu', cu ochii lui albastri si..reci? Mi-am imaginat totul. Dau reset si se rezolva. Si de acolo pleaca totul, de la ideile mele un pic cam fixe cu pionii si lucruri facute degeaba. Nu trebuie sa uit cine sunt(atat cat stiu), nu tre sa uit ca imaginea pe care am creat-o e gresta. De unde idelie alea cu pionii si cu lumea care e ostila? Aste nu-s ale mele, dar sunt periculoase. Mda...tre sa invat sa nu las influente...sau macar sa le deosebesc. Sa mor daca stiu...Greu mai e sa fiu Eu, cateodata.
EU si numai eu hotarasc...nimeni alticeva nu are voie. Mai devreme sau mai tarziu, gasesc solutie. Cel putin 2...si poate ma supar si gasesc si verificarea solutiei(de preferat) Ntz, ntz, cate probleme..inexistente!

Se mai spune ca la orice problemă se pot găsi întotdeauna măcar cinci soluţii... Dintre care una poate fi şi "nu ştiu"...

Uşurare grabnică a EU-ului!...

Crearea si intretinerea unei iluzii cu scopul de a face bine e...OK? Nu tot minciuna se numeste? Oare fac ce trebe daca alimentez vise si iluzii care nu o sa se implineasca? Hm...poate e tot minciuna, dar...simt eu ca face bine, ca e ce-i trebe. Totusi..adevarul, crud insa, nu e preferabil unei realitati care nu exista? Nush...am facut ce am crezut io ca se potriveste, dar...ma gandesc daca am facut bine. Eu n-am nici o treaba, dar sunt "pierderi colaterale". Mai astept...si oi vedea io cum e cu iluziile create pentru alinare de suferinte... Pe de alta parte, daca ajut un fluture sa iasa din coconul lui, el nu o sa poata zbura...fiindca numa' daca iese singur i se intaresc aripile.

Am vazut...m-a durut. Pentru ca am inteles ca nu e locul meu acolo. Oricum, nici nu vroiam sa fie, dar...neah, eu credeam ca mi se cuvine totul, ceea ce e fals. Am momente in care sunt egosita, rea si...nush, alte calitati d'astea defectuoase. Nu-s perfecta. Imi recunosc defectele...dar si calitatile, ca am si d'alea. Imi prinde bine "starea" asta...nu intelesesem bine unele lucruri. Si ma bucur ca am sistelul de referinta din an 3, sem 2 , ca nush ce s-ar fi ales de capu' meu acum ) . A fost o experienta din care am invatat mult si...care ma ajuta aucm sa fac diferente intre lucruri. Hm...cred ca trebuie sa merg la tara...iar. Poimaine dau ultimul ex. Am avut de invatat 2 carti, terminat azi dupa ce frecat menta, as usual . Am vrut io sa vad cat de repede merge...si merge. O sa perfectionez procesul. De data asta nu am mai simtit cumulul ala de informatie, apasarea.,...totul se lega, totul se fixa rapid...
Ma gandeam... cum ar fi sa nu iau 10 la ex asta? Nu nota ma intereseaza, pot sa iau la fel de bine si alta nota(de trecere! ) ca sa-mi ating scopurile, dar sunt curioasa ce as simti daca nu mi-ar reusi ceva ce am vrut sa am, pentru care am luptat cum trebe si care nu face rau la nimeni(conditii esentiale pentru a obtine ceva, desi merge si altfel). Ce 'mnezei oi fi vrand sa-mi zic? Am vb cu Q azi-dim. L-am visat azi-noapte...murea si eu l-am sarutat, apoi asteptam mesaj de la el sa-mi spuna ca e bine. Si s-a facut bine. Imi pare bine ca stiu cat de cat sa-l ajut si ca a inteles ca eu am viata mea si el pe a lui... Nu ar trebui sa mai scriu despre alticneva pe aici. M-am ferit io cum am stiut, dar...neah.
Uneori ma speriu eu de mine. Stiu ca atunci cand vreau ceva, obtin, dar de multe ori doare. Si ce vreau eu o sa doara al draq de rau cand o sa vina vremea. Era sa scriu ca nu mi-e frica, sunt pregatita. Nu e asa, imi e si frica, nu sunt nici pe deparet asa pregatita cum ar trebui , dar o sa lupt si o sa reusesc. Nu ma intereseaza cat de greu e sau cat timp dureaza. O sa cad probabil...dar o sa ma ridic si o sa merg mai departe. Nee, io nu prea cad...decat rareori, da' bine.
Nu ar fi trebuit sa ma las prinsa. Nu am stiut, nu mi-am dat seama...acum stiu ce si cum sa fac, iar asta e bine, pentru ca situatii d'astea o sa tot fie.
Uneori cred ca sunt prea mofturoasa. Oi fi. Si..nu sunt rea, sunt doar a draq(bine, am si io doza mea de rautate, da' o folosesc in scopuri benefice. Sau nu... )) ).
Ce o sa fie? Voi vedea cand o sa fie. Cum o sa fie? O sa descopar.
Mereu am simtit ce am nevoie si m-am dus spre directia buna...intr-un final. Am vrut sa vad pozele alea si bine am facut. Mi-au confirmat ceva ce stiam deja. Lumea mea e alta. Vrajitoare cu nevoi diferite. Vreau ce am cautat de cand ma stiu. Si nu accept compromisuri si conformare. Nu vreau plafonare si renuntare.
Stronger, better, harder.

Mama m'a invatat LOGICA: "Pen' ca am zis io, d'aia!"

Imi pare bine ca exista locu' asta unde pot scrie toate prostiile si le pot citi dup'aia. Nu trebuia sa zic la nimeni de el. Un search bine dat pe google si gata, il gaseste oricine ma cunoaste. Eh, si ce daca? De fapt, ma deranjeaza ca nu pot io scrie concret ce si cum. N'are nik, am descurc si asa.
Cand mai intru aici sa-mi amintesc sa caut foile alea sa le transcriu, ca sa le arunc naiba, ca cine stie cin' le gaseste

Pfoaaa, ce de treaba am! Am scapat de sesiune si io daca am vazut ca nu am ce sa mai invat, mi-am dat singura teme: m'am apucat de bridge. Misto joc. Ma simt asa bineee Am de invatat o chestie esentiala: tre sa vad io cum trebe facute rapoartele intre oameni. Io nu cred ca se rezuma totul la a fi mereu in competitie unii cu altii, desi asta duce spre progres. Cred ca e mult mai mult de atat. De ex, invidia e o prostie...ca si gelozia. Ca oamenii gelosi mereu invidiaza, li se pare ca rivalul e mai bun ca el, incep sa-l urasca doar pentru ca exista. Am mai constatat ca gelozia se naste din complexe. Asta e o treaba despre care nu stiu io prea bine cum functioneaza, ca io nu-s geloasa de fel.
So, tre sa gasesc rezolvare la problema asta...hihi, mie-mi plac problemele, deci daca n'am , imi fac. De ce a murit cartea de matematica? Avea prea multe probleme. Eh, e o chestie care mie mi se pare critica. Daca reusesc sa trec peste ea(si o sa reusesc!), o sa urmeze alt nivel... Tre sa meditez mult si bine pana gasesc solutia. Numa' ca apar niste probleme(altele!): una dintre probleme este formularea problemei, cealalta e ca tre sa vad cam unde vreau sa ajung(asta e si solutie in acelasi timp). M-am incurcat, da' descurc io imediat. Ma duc sa ma joc! )

Am fost la tara pe la G. si mi=a pus o intrebare de mi-a stricat buna duspozitie pe ziua aia. Ceva de genul: "Ce-ti pasa tie, chip de lut, dac'-oi fi eu sau calul...ahm..altul?" Avea dreptate, m-as fi atasat de oricine ar fi fost in situatia aia, ca el...numa' ca s-a nimerit sa fie el acolo, atunci. Ce puii mei sa fac?! Asa si cu pisicile, si cu cainii. As fi iubit orice pisica sau caine care ar fi fost pe langa mine. Io ce sa inteleg de aici? Probabil ca nici nu conteaza prea mult...Tot ce ofer , ofer neconditionat sau, cel putin, asa incerc.
Mi-am luat parfum de frezii si mor dupa el. M-am dat de 4 ori in ultimele 4 ore

As scrie, da' nu am cuvinte...Am multe de invatat acum...trebuie sa invat...hm..nu are rost. pur si simplu nu am cuvinte sa descriu. Mai bine ma duc sa dorm, sa-mi revin. De fapt, sa-mi revin nu e corect spus...ar fi mai bine zis : sa ma transform. Da, asta fac, ma transform, asa cum samanta devine lastar.

Maine se face un an de cand am descoperit jovu' ala, maine se face un an de cand indoielile au devenit si mai indoite, maine se face un an de cand...continui sa ma schimb. E bine asa.
Ma intreb si io: oare ma iubeste? Zice ca nu-i trebe altceva, ca are la mine tot ce are nevoie. Da' oare asa tre sa fie? Stam cu cineva doar pentru ca reprezinta cea mai buna optiune pe care am gasit-o? E adevarat, ne potrivim, de intelegem bine, totul e perfect, dar....e suficient?? Nu vreau sa ma conformez. Nu vreau sa stau cu cineva doar pentru ca exista portivire foarte mare, doar ca sa nu stau singura. Mda, nu mi-a placut ce mi-a zis. Si nu-mi place ca lui i se pare OK asa. Trebuia sa zica si el de iubire, alea alea, nu de potriveala... Sunt sanse foarte mari ca el sa nu ma iubeasca, de fapt, ci doar sa stea cu mine pentru ca sunt "o partida buna". Io cum sa afclu cum e de fapt? N'am decat sa astept...mai devreme sau mai tarziu, o sa aflu eu ce si cum, nu stiu sa trec la nimi cconcret. O discutie nu ar duce la nimic...el ar tine-o p'a lui, io p'a mea si nu s'ar ajunge la nici o intelegere. Daca citeste p'aci, cu atat mai bine, poate pricepe ce vreau sa zic. Ma simt singura. Da, prieteni, falilie, tin ei la mine, bla, bla, bla. Degeaba, nu ma ajuta...
Na, ca m-a intrerupt si instalatoru' ala, de nici nu mai stiu ce vrpoiam sa-mi zic...mi-oi scrie io maine. Azi am dormit si cand m-am trezit ma durea sufletul...O sa o rezolv io si p'asta

Trebuie facut echilibru intre vointa si iubire, intre ganduri si sentimente. Si nu are rost sa treci la niveluri mai profunde cdaca nu stii cum sa proiectezi asta in viata cotidiana... Am mult de munca

Iti sugerez sa incepi cu planul mental si sa te extinzi spre material, in final. Acolo incepe creatia!

Azi noapte am visat ceva cel putin ciudat. Tre sa descifrez ce inseamna, ca sigur inseamna ceva.
Se facea ca ma racolasera aia de la NA.SA si ma trimiteau in spatiu. PEntru asta trebuia sa semnez niste hartii,iar eu am semnat. a doua zi era lansarea navei. Dupa ce am semnat actele, am aflat ca tre sa stau in spatiu 5 ani, intr-un loc mic, eventual fara sa ma ridic de pe un scaun in care ma fixau ei. M-am speriat. Puteam sa si mor in conditiile alea. Nu mai vroiam sa plec. Ce naiba?! 5 ani? Fara sa misc? Fara sa citesc, fara net, fara nimic, da' nimic, de facut? Nu stiam cum sa fac sa mi se anuleze semnatura aia. In fine, aproape gasisem o solutie si m-am trezit. Ma simteam asa bine realizand ca a fost doar un vit...Adorm si visul se contunua. Plec cu nava in spatiu, intru pe orbita Pamantului si , de fapt, nava se atasase la o baza pe care era un oras. Aveam voie sa cobor acolo, da' nu prea aveam voie sa ating nimic pentru ca interiorul navei mele era steril si ardea microbii(asa era visu', ce daca e aberatie! ). Nu era ce-mi inchipuisem eu. Cand am vazut ca nu trebuie sa stau 5 ani nemiscata, ca pot sa comunic cu alte persoane si ca spatiul in care umblu e mult mai mare de 5 m2, m-am linistit, dar...totusi...5 ani... Mergand io prin oras am gasit o pisica si i-am dat sa bea lapte. Apoi am intrat in casa unui batran si sistemul de securitate de acolo a zis ca nu e voie, daduse un fel de alarma, da' pan' la urma s-a linistit. A trebuit sa platesc o mica amenda. Aia care ma trimisesera in spatiu ma platisera foarte bine, imi permiteam sa platesc amenda pentru fiecare casa in acre as fi intrat. A, si aveam un frate, parca, rocker adolescent, care se imprietenise cu o gasca de p'acolo. De fapt, el mi-a zis de oras. Nu-mi amintesc mai multe, dara fost un vis ciudat, cu multe detalii.
Acum sa descifrez:
Plecarea in spatiu pe o nava reprezinta o dorinta de-a mea de cand eram copil(inca mai vreau asta). Faptul ca am semnat confirma ca s-a facut cum am vrut eu initial. Aflarea conditiilor plecarii mi-a facut rau...Mda, ai grija ce-ti doresti, se poate implini. So, ce-mi doresc eu(de data asta nu plecarea in spatiu, ci dorinta mea aia care ma macina acum) nu cunosc. Si nu e chiar asa complicat cum pare. Faptul ca o data ajunsa pe nava lucrurile mergeau spre bine imi confirma ca totul o sa se rezolve....Nu mai stiu io cum sa descifrez mai bine, abia m-am trezit...da' o sa ma gandesc sa vad ce vroiam sa-mi zic in visu' asta.

Ce-ar fi sa incerci tehnici de dedublare sau de deplasare a simturilor la distanta? In jumatate de ani te deplasezi unde doresti fara probleme!

Ehee, e poveste lunga cu tehnicile de dedublare...alea nu se fac numa' asa, de distractie. Nu e de gluma, se pot intampla multe prostii...Dedublarea se face daca ai un scop pentru ea, nu doar ca sa-ti demnstrezi ca stii cum sa faci sau ca sa ai mai multa putere. A te dedubla, a-ti deschide al 3-lea ochi, a citi ganduri fara a sti semnificatia acestor lucruri se aseamana cu a da unui nebun o grenada...

Albrech,nu prea nimeresc sa-ti trimit mesaje, tre sa incerc de fo 5-6 ori pana se trimite, eventual o sa-ti raspund aici.


This member has chosen not to be contactable by the board Messenger

This personal message has not been sent

Daca i s-ar intampla unui ateu un asemenea fenomen sau unui incuiat care recita mereu versete biblice marar o data sa se dedubleze constient, iti imaginezi cate ar schimba in viata lui?

Cand are cineva scopuri egoiste, nu prea reuseste. Ex. sa-si vada iubita care e departe!

Dedublarea nu tine neaparat de Ajna(al treilea ochi). Se dedubleaza deseori cei de pe nivel afectiv sa sexual.
In momentl mortii, parasirea corpului fizic se face printr-n singur orificiu, corespunzator unui anme centru principal sau secndar de forta. Daca il parasesti prin Ajna corpul, s-ar putea sa stai in perioada de tranzitie in lumea zeilor!

Am dat un exemplu facand referile la ajna. Bineinteles ca dedublarea se poate face si fara a se folosi in principal aceasta chakra .
S-ar schimba multe in viata unui ateu care ar trece prin experiente inimaginabile pentru el pana atunci, dar...nu ar intelege prea bine fenomenul, nu ar sti sa faca fata. E coplesitor sa cunosti cat cunosti in secunda asta, iar peste o secunda sa stii dublu, de ex.... Noi, oamenii, nu prea avem rabdare...Vrem sa trecem la nivel superior, vrem sa stim mult, vrem sa fim puternici...vrem...dar astea se fac pas cu pas pentru ca e necesara o baza, o educatie corespunzatoare.

Nu am fost niciodata prea rabdator. Rabdarea nu ma caracterizeaza! Prefer saltul calitativ peste etape intermediare... Accelerarea karmei, trecerea directa la nivelele de sus, cu intoarcere spre cele de jos...(Ex. lucru pe Sahasrara cu legatura pe Muladhara) Fuga de rau, de oameni care imi dovedesc de 2 ori la rand ca nu merita...

Accelerarea karmei...Asta e o treaba delicata. E nevoie de intelegere, dupa cum ziceam, ca degeaba accelerezi daca nu stii sa vezi ce s-a intamplat, daca nu intelegi mecanismele si unde duc ele. Si...vrei sa treci la nivel superior pentru...? Eu zic sa inveti mai intai cum sa-i accepti pe cei mai slabi si sa nu-i invidiezi pe cei puternici. Orice om merita, indiferent de stadiul in care se afla el. Renuntarea la mandrie, la nevoia de a fi admirat, la egoism, la invidie, duce la nivele superioare. Imagineaza-ti un om care a ajuns intr-un stadiu superior, dar care nu stie cum sa se comporte cu ceilalti, nu stie sa-i inteleaga, sa-i invete. El, cu puterea lui nelimitata, nu intelege de ce omul rau e rau sau de ce prostul e prost, de ex. E de ajuns sa-l supere cineva care ii e mult inferior, ca se si gandeste cum sa-l distruga. Cum isi permite un "nimic" sa-l supere pe "marele om"?! Oare asa sa mearga lucurrile? Hm..nu cred.

Sunt cai si cai de evolutie. Cai individuale care te duc uneori mai rapid la tinta. Ce este bn pentru mine, poate fi rau sau lent pentru tine.

Asta asa e. La mine merge pas cu pas, nu sar etape..am mai facut io asa si nu mi-a placut. Nu-mi place sa ma intorc din drum.

Nu prea imi dau seama cam la ce te referi... Uite, cand se lucreaza pe centri de forta, spre exemplu. Unii lucreaza gradat cate 2 luni numai pe cate un centru(asane, meditatii, cromoterapie, respiratii etc), mergand din centru in centru.
Se sustine, in acest sens, ca daca n ai energie vitala nu poti sa sa ti-o sublimezi in procesl alchimic si fara vitalitate nu poti practica nici meditatia.
Altii incep cu centri de sus- Ajna si Sahasrara. Dupa ce obtin rezultate aici, se intorc pe nivelele de jos si merg din chackra in chackra. Daca ai Ajna, poti sa controlezi ceilalti centri.

Apoi, nu toti suntem egali. Unii avem mai multa inima, altii mai mlta energie sexuala, in functie de stadiul in care ne gasim. Nu are rost sa lucram pe ce avem, ci sa luam energia de acolo si sa o directionam spre locul unde e lipsa.
De cate ori am incercat metoda pas cu pas, ma intorceam la punctul initial mereu.

La ce etape te referi? Daca sunt cele din yoga - Yama, Nyiama....... etc E OK!

Eu am ales alta cale...de cele mai multe ori, nu lucrez direct cu caile energetice si cu chakrele. Eu vad unde sunt carente si gasesc cauzele acelor carente, apoi corectez...Exercitii yoga sau d'alea recomandate in cabala fac doar in cazuri speciale, cand nu gasesc singura o solutie. In rest, am propriile metode. Nu incerc sa-mi deschid chakre fara sa stiu ce o sa fac dup'aia si fara sa-mi fie clar de ce se deschid. La mine se deschid de la sine, fara sa depun efort deosebit, daca fac corectiile necesate asupra Mea, eliminand astfel blocaje din diverse zone. De exemplu, am lucrat la dezvoltarea vointei. in paralel, la a invata sa iubesc...ma refer la iubirea spirituala. Cand o sa aprofundez ce am invatat, ajna se va deschide de la sine, insa scopul meu nu e sa deschid ajna neaparat, ci sa invat ce inseamna a vrea si a iubi, la nivel profund.
Prin asane, meditatii etc. pot fi stumulati centrii de energie corespunzatori, pot chiar fi deschisi, dar ar fi o deschidere fortata si de scurta durata daca nu exista echilibru si cunoastere. Corpul astral poate fi upgradat, dar prefer sa lucrez mai in interior, ca de acolo sa se reflecte in corpul astral si in final in corpul fizic.

Ma duc la tara iar. Nush cand, da' ma duc. Sa meditez in liniste, ca trebe. Ma duc si pe la G, sa stam de vorba, ca data trecuta mi-a pus el intrebarea cheie de mai aveam un pic si-l intrebam de ma-sa. Iar sunt in stari confuze. Io cu ideile mele. Sfera sentimentelor si aia a gandurilor, care ele sunt parte din fiinta, da' nu-s toata fiinta. Era o faza ca tre sa te detasezi de am2...si acum ma detasez prea repede, de ma gandesc sa nu ma rup naiba de tot de ele. Si eu gandesc prea mult cateodata, uneori si eu ma las prinsa de conceptul de "mecanism". Hm...cum sa remediez? Mai nou, beau ceai cu Voice, il las la mine in biblioteca...unde am descoperit pasaju' ala in care e cristalu' cu verde si portocaliu, cu care habar n-am ce sa fac. You're not your mind more than you are your body. Poi da, da' io cum sa unesc toate alea? Ca separ lucuruile. Vreau sa stau singura sa ma gandesc... da' mai bine ma duc sa ma joc, mai exact, sa invat sa ma joc. Hm, oare de ce vreau io asa mult sa invat jocu' ala? Nu mai stiu daca mi-am scris aici...Visam ca sunt intr-un anticariat unde vroiam sa-mi cumpar o carte de bridge. Si a intrat unu' inalt, carunt, cu barba, cu o basca pe cap si o haina verde. Vroia si el cartea aia, era un jucator experimentat, dar m-a lasat pe mine sa o cumpar. La cateva zile dupa ce am visat asta, m-am intalnit cu 'nea ala pe strada. L-am urmarit io un pic sa vad unde se duce...dar sunt sceptica. Nu mai am incredere in nimeni, nu ma mai agat de nimic de genul asta. E usor sa faci pe cineva sa te viseze, e usor sa atragi oameni in plasa, sa-i fascinezi cu puterea ta. Multi se indragostesc de puterea pe care o are o persoana, nu de persoana respectiva. Hm..cumva astept urmatorul atac...de data asta stiu ce sa fac. Pentru o secunda nu mi-a trecut prin minte "ce sa fac", ci "cum sa distrug". Eu nu distrug, eu transform.
Durerea de acum cateva zile...m-am ridicat deasupra ei. Nu am lasat-o sa ma doboare, dar am avut tendinta sa ma detasez de sentimente, sa le vad in alt plan. Eram eu deasupra lor, deasupra gandurilor. Damn, ma duc darq intr-o biblioteca sa-mi caut carti, imi trebe mai multe informatii. Hm, iar interpretez gresit. Si pe G tot gresit il vad si e foarte probabil ca si pe mine sa ma pergep tot asa. O data mi s-a parut ca ar fi (.....). Si ce, e posibil. Si chiar daca e asa, poate nici aia nu-s cum ii vad io. De fapt, sigur nu-s, mai alec ca unul dintre ei a avut intentia sa ma invete. E si asta o forma de manipulare, sa oferi invataturi ca sa vina recunostinta.
Mda, am inceput sa aberez....observ ca scriu doar ca sa am ce scrie, doar ca sa vorbesc io cu mine. Sa dau delete? Nee, las' sa intru si sa vad mai tarziu ce am debitat p'aci.

Ale darq de reclame! Ce cauta ele in spatiul meu intim? Nu mi se pare corect sa aiba voie sa se infiltreze in jurnale. Cer sa fie sterse. Prea se exagereaza cu chestia asta.


Evrikaa! Am gasit solutia la problema aia veche, am vazut in urma cu 2 zile, da' fix acum am constientizat. Macar aia sa se rezolve . So, n-am nici pe darq in directia aia, da' factorii externi cu care alimentam starile alea mi-au cazuat numa' rele. Am eliminat, am corectat, acu' e numa' bine. In sfarsit, credeam ca nu mai apare o data solutia. Asta mi-a intarit convingerea ca trebuie sa merg mai departe din zona aia, dar cum? De atati ani imi dau semne, imi spun ca am ales gresit, iar io tocmai acum vad...si tot nu sunt convinsa. Sa apelez la metoda de asta toamna? Nee, prea usor, ma mai chinui un pic.

Nah, ca incep sa se lege toate...ca nu e dupa ele, e dupa Mine.

Alberh, nush de ce nu te lasa, io nu am pus nici o restrictie, ca de puneam, nu imi mai apareau nici reclamele astea insirate printre scrisii mei. Io nu pot sa-ti trimit mesaj personal...la naiba..

Aseara, dupa ce m-am chinuit sa intercalez printre randuriele tale, raspunsurile mele, scrise si in diverse culori, mi-a aparut precum ca sa-ti trimit PM pentru permisiune. Cum in loc de quote aparea ceva aiurea, m-am lasat pagubas!

Ce aiurea...da' ete ca acu' te lasa sa scrii. Nush ce se intampla, da' sper sa se rezolve mai repede.

Ma interesa cum faci tu efectiv cu blocajele acelea... Apoi spuneai despre corul astral ca se manifesta in interior...

Caut cauzele lor, apoi le elimin. Unealta pe care o folosesc eu este mintea in cazuri d'astea. E mai greu sa-ti explic cum fac. In mare, caut blocajele in minte, ca ele acolo se vad cel mai bine, apoi caut cauze. Dup'aia corectez. Uneori blocajele se vad mai bine in sentimente...Nu stiu sa-ti zic acum mai bine, not in the mood.
Spiritul se manifesta in suflet, care se manifesta in corp...Corpul astral este legatura dintre spirit si corpul fizic. Ceea ce numesc eu interior este spiritul, esenta. Incerc sa simt esenta, apoi sa o fac sa se manifeste in corpul astral in masura in care eu "cresc" si inteleg. Uneori simt ca omu' nu a facut bine cand a inventat cuvintele, limbajul...ca sunt cazuri , ca asta, in care mijloacele de comunicare limiteaza, ca am scris dar nici nu ti-am spus tot ce ce as fi vrut , nici la fel de exact

Cred ca mintea noastra poate gasi solutii la orice problema si cai nebanuite. Si eu m-am mirat sa practic anumite tehnici si le consideram proprii mie, ca apoi sa imi fie predate pe la Cursuri de yoga...Ex. Comunicare cu Dumnezeu sau directionarea energiilor spre anumite chackre. Anumiti oameni de geniu au facut aceleasi descoperiri, avand acces la mentalul lui Dumnezeu, la aceleasi informatii, fara a se cunoaste intre ei.

Da, cuvintele se spune ca devalorizeza de continut si uneori, cand vrem sa realizam ceva maret, e mai bine sa tacem. Spunand si altora, avem surpriza uneori sa nu se mai realizeze. Mi-am amintit de "necuvintele" lui Nichita Stanescu... Am o lucrarea care se numeste "Tacerea ca atribut divin". Foarte frumos este expus acest subiect de catre un preot catolic!

Visul, una dintre cele mai puternice arme. Cand visele mai multor oameni se contopesc, ele se materializeaza instantaneu. Infrant nu esti atunci cand sangeri/Nici ochii cand in lacrimi ti-s. / Adevaratele infrangeri/Sunt renuntarile la vis. Orice vis al omului se poate implini...daca are curajul sa-l urmeze. O sa-mi urmez visul. Ma duc acolo unde simt ca trebuie sa ma duc, merg pe drumul ales de mine. Nu o sa fie ca pana acum, nu o sa se repete istoria, o sa fie o situatie atipica. Nu e nevoie de alegere intre2 variante, nu e nevoie de singuratate sau de sacrificiu suprem. Pot sa evit toate astea, pot sa fac sa mearga asa cum vreau. Limite? Nu am. Obstacole? Ma intaresc.
Hm..ceva nu e bine..am tendinta sa ma cenzurez aici. Nu mai simt ca e locul meu...dar aici pot sa scriu ce vreau eu, aici gandurile mele sunt scrise in forma in care apar. Eu sunt eu, fara minciuna, fara ascunderi, fara rusine, fara abtineri, fara limite.
Sa scriu deci ce vroiam de la bun inceput sa scriu. Vreau sa dezvolt lumea pe care am creat-o. Acolo pot sa calatoresc in timp, pot chiar sa fac abstractie de timp, acolo controlez ce vreau eu. E timpul sa imbunatatesc locul ala, sa colorez, sa fie muzica...e un pic, da' mai trebe. Sa creez ajutoare...dar nu o sa stiu sa le controlez. Iar imi vine in minte picatura si oceanul, iar ma gandesc la finit si infinit, la parti si intreg. De data cer ajutor. O sa-i intreb pe ei, iar ei o sa ma indrume. Asa cum m-au indrumat si asta-toamna. Indiferent cat dureaza, indiferent cat doare sau cat de periculos e...o sa ma duc unde stiu eu ca e locul meu. Ma simt fara limite, ma simt puternica si...nu ma mai simt singura. Niciodata nu am fost, de fapt.
Zice ca vine sa ma vada....am stiut din prima secunda in care am vazut poza ca nu e el, dar tot m-a atras gandul ca... Si daca ma insel? N'are nik.

Thunderbird

Se vorbeste despre o instinctoterapie, atat in alimentatie cat si in viata in general. Daca ne impunem sa facem ceva impotriva firii a ceea ce suntem de fapt, sa invatam ceea pentru ce nu suntem creati sa fim, dam gres de multe ori. Anumiti crestini practica Neprihanirea prin credinta, supunandu-se vointei divine si acceptand ceea ce Dumnezeu doreste ca ei sa fie cu adevarat. Si la un moment dat viata lor este transformata in totalitate.

Apropo de picatura si ocean... Obisnuiam sa practic meditatia cu Zeul Soarelui, Surya, cel care mi s-a revelat intr-un mod deosebit, mai presus de orice inchipuire.
Intr-o meditatie cu lumina solara, am devenit insasi lumina, m-am reintegrat in Lumina si jocul Soarelui. A fost atat de intensa starea, incat nu m-am indoit. Impreuna cu lumina solara nu am mai putut fi descoperit de nimeni, indiferent cat de clarvazator era. M-am raspandit in frunzele pomilor, in flori si eram insasi natura... A fost ceva deosebit. Daca meditam cu ceea ce iubim mai mult, evoluam in modul cel mai rapid cu putinta, indiferent daca este iubita/iubitul sau altcineva sau altceva...

Am trecut si eu prin experiente asemanatoare cu ale tale, prin metode descoperite(sau redescoperite) de mine, dar...nu vreau sa repet doar ca sa ma simt bine, doar ca sa simt puterea aia imensa, ca era destula...Vreau sa ofer si eu la schimb ceva, si spre soare, si spre pamant. Nu vreau sa ma folosesc de nici o fiinta, nu vreau sa fur energie. Asa ca ma contopesc cu tot doar atunci cand sunt impacata cu mine, ca sa am si eu ce sa ofer...

Imi vine sa plang...ma doare..... Doare cand renasc, doare cand ma transform. Simt cum imi cad lanturile ramase, dar...ma invatasem cu ele. Ce-mi tot zic aici? Iar n-am cuvinte. Pur si simplu. Io, care in general, am un vocabular bogat, mai ales daca mai tre sa si injur. Fac si io ca ala care a calatorit in lumea intreaga, dar nu a observat frumusetea gradinii din fata casei lui...

Doua blonde calatoresc cu trenul.
In compartiment calatoreste cu ele un barbat mai in varsta, cu barba.
Sopteste una la alta:
- Uita-te! Asta-i Mircea cel Batran...
- Esti proasta. El e mort de vreo 6-700 de ani.
In acel moment intra un alt barbat in compartiment, si-l saluta pe
barbos:
- Ciao, Mircea, ce faci, batrine! nu te-am mai vazut de sute de ani....
Prima blonda:
- Na, cine-i proasta?

Ce este aceasta? Ai trecut la lucruri mai pamantene?

Inca rad cand citesc bancu' ala.

Am intrat printre altele sa-i scriu lu' Albrech: Daca ai timp si chef, fa rost de melodii de Oliver Shanti. Simt io ca o sa-ti placa

Mah, oare nu judec io prea aspru? nu mi-am tot zis io ca nimeni nu e perfect? Cer mai mult decat ofer? Umblu io dupa himere? Sa mor daca stiu. De parca n-as avea destule pe cap...Am citit pe aici ce am scris acum un an cam pe vremea asta. M-am schimbat si mi s-a intarit convingerea ca am dreptate, da' nu vreau sa ascult de mine. Pur si simplu. Pentru ca nu sunt 100% sigura. Si daca-i zic, se oftica, nu vrea sa asculte. Si daca ...Mda, ma duc sa ma joc.

Na, cine-i proasta?!

Am inteles ca aici e loc pentru bancuri.

De ce se decoloreaza femeile la par?
Pentru ca idealul barbatilor este blond!

Aici e locu' meu, nu loc de bancuri, da' bine ai venit. Daca imi zici bancuri multe si misto, nu mai scapi de mine, grija mare!

Misto banc

Lucrul cel mai de seama

Un batran arab, care arata ca vai de lume si traia din mila altora ratacea pe strazile unui oras. Nimeni nu il baga in seama. Un trecator i-a spus, plin de dispret:
-Ce faci aici? Vezi bine ca nu te cunoaste nimeni…
Omul cel sarman s-a uitat linistit la trecator si i-a raspuns:
-Nu-mi pasa. Ma cunosc eu insumi si e de ajuns.

Ar fi fost mai cumplit sa fie pe dos: sa ma cunoasca toti si sa nu ma cunosc eu.

Multumesc, Leirn! O sa caut pe Youtube Oliver Shanti.

So close no matter how far...... Forever trusting who we are... Trust I seek and I find in you...Every day for us something new...Open mind for a different view... ...Forever trusting who we are!

Am mai gasit ceva, tot cautand. Din interior spre exterior, de sus in jos. 'nentels ca vreau sa vad mai mult decat se arata, ma uit unde nu stiu ce sa vad... deocamdata. Asa se manifesta si asa poate fi controlata periferia, dar...Cand o sa stapanesc ce am invatat, o sa dau next, pentru ca daca stapanesc aia, inseamna ca am descoperit chestiile aferente ei, de unde => ca o sa fiu mai aproape. Am ramas singura fo saptamana cred. Vroiam io sa stau si sa meditez in liniste, da' nici chiar asa. Damn.. Si vreau pisica!
Ma doare capu'. Iar tre sa reduc timpul de stat la calculator, da' asta inseamna sa ma joc mai putin, deci sa progresez mai lent la jocurile alea. Inca o data: de ce tot insist io cu ele? Nush(de fapt stiu, da' nu mai conteaza), da'mi place.

Destination unknown.

Si cum stateam io pe banca cu ai mei colegi, m-am trezit in Buc. Nu mai fusesem demult, credeam ca nu-mi place orasu' ala, da' e fascinant. Multe subiecte de studiu. Mai ales in metrou. Cand am trecut prin parc si mi-am intersectat privirile cu un baiat de p'acolo, am avut o senzatie stranie. I-am simtit dezordinea, lipsurile, nebunia...era...nush, emana o aura ciudata, rosu cu roz si cu galben sters, de fapt, o culoare nedefinita, specifica celor nebuni, dezordonata...
Mah, ce nu-mi ajunge? Io ce sa mai inteleg? Totu' e bine, nu lipseste nik, dar...revin intrebarile pe care le-am ascuns atatia ani, revin gandurile de duca. De ce?
Si tre sa ma mut, la naiba. De fapt, totu' e spre bine, ca imi gasesc io un loc linistit, unde sa-mi iau pisica si unde sa nu am stres, da' cine stie pe unde o fi si cu cine oi nimeri..damn, asta e factor de stress si imi ocupa din timpul in care tre sa ma gandesc la adevaratele probleme. Da' daca timp nu e, facem! A, si tre sa ma angajez, sa fac si io experienta, ca nush ce e aia sa lucrez...da' de la vara
Multi oameni tre sa invete respectu'. Fata de ei insisi, fata de ceilalti, fata de animale, de gandaci si alte alea. Sa nu se mai simta superiori nici ca rasa , nici unu' fata de altu'
Mi-e somn.

Nehotarata. Confuza. Indecisa. Ametita. In ceata. E timpu' sa iau atitudine...sau nu?
Si m-am apucat sa zic despre problemele mele cuiva care nu intelege...si are nu are ca sa-mi faca, da' zisei si io ca poate, poate...nee, useless, el e conservator, prea prins de lume si problemele ei. Degeaba am incercat io sa-l trezesc, am reusit doar sa-i indrept privirea in oaresce directii, mai departe de el depinde. Nu mai am chef sa ma gandesc la asta, treaba lui.
Mda, e mai usor sa iubesti intreaga lume decat pe vecinu' de la 2. Am grija de oameni, da'-i neglijez pe cei care-mi sunt aproape. Ntz, ntz, ntz...
Da' om sunt si io, am dreptul sa gresesc, sa o dau in bara, sa aleg gresit...nu-i nimic, asta ma intareste. Cad, ma ridic, merg mai departe. "Nu am nici o problema cu alcoolul: ma-mbat, merg, cad pe jos...nici o problema!". Ale draq sali, ca am cautat in tot orasu' si nu am gasit ce vreau io. vreau sa merg, sa ma relaxez acolo, sa fac ce-mi place, eventual sa mai gasesc d'ai ca mine cu care sa discut...
Un vis ciudat aseara: visam ca venise una la mine, Mioara o chema, sa o ajut sa scape de un demon, ca stia ea ca eu stiu. Si se facea ca urma sa vina mai multi oameni la mine sa ii ajut, da' io explicam ca nu se scapa sa usor, trebe timp...si vorbeam cu "my voice" care zicea ca nu am voie sa accept bani sau alte recompense de la ei. Si nu vroiam nik, da Mioara aia nu intelegea ce-i zic... Ajutoru' se ofera neconditionat.
Si tot nu dorm...ascult Xandria si ma simt bine...

Am chef sa scriu...orice, numa' sa scriu. Imi construisem un turn in culori albastru si portocaliu si la inceput era din caramizi, da' l-am daramat si l-am facut colorat si solid...stateam acolo si il gaceam sa genereze energie din care mai iau io din cand in cand, sa am de dat.... Culori...multe. Netzach, Hod, Malkuth. Hm...si scriu...numa' de dragu' de a scrie si de a colora scrisii...si tot scriu, ca sa ma descarc? Nu am ce sa descarc...eu construiesc acum....jboara destele pe taste, eu plutesc(mi-amintesc de bancu' ala: "Tare trabucu', eh?" ) Sunt intr-o stare...de parca sunt ganduri si sentimente si deasupra lor, cam asa e, da' acum se simte...si scriu....ar fi simplu sa apas la nimereala pe taste si sa apara litere, da' io vreau sa scriu fraze cu sens... Descoperirea misterelor tacerii si a pastrarii secretului; o mai mare intelegere a lucrurilor;realizarea faptului ca toate lucrurile sunt legate intre ele...Binah
AHBH=13 (iubire)
AChD=13 (unitate)

De cate ori citesc din cartea aia, gasesc raspunsuri...mereu....si doar am citit=o..sau nu? Mereu o citesc, mereu imi spune ceva nou...

Magikul a fost definit ca stiinta si arta de a determina producerea schimbarii voite.

" Teoria morfogenetica ( TM ) inca de la descoperirea ei de catre Rupert Sheldrake a suscitat vii controverse. Reactiile in lumea stiintifica au fost atat de aprinse incat unii savanti au fost chiar de parere ca "Sheldrake pune magia inaintea stiintei si poate fi condamnat in exact acelasi limbaj in care Papa l-a condamnat pe Galileo si pentru acelasi motiv. Este erezie."

Dincolo de aceste "opinii" care nu mai pastreaza nimic stiintific in ele si care ne amintesc mai degraba de diverse inchistari si dogme religioase, TM si-a dovedit pana acum in foarte multe cazuri valabilitatea si, pentru cel cu mintea deschisa, reprezinta un instrument foarte pretios prin intermediul caruia pot fi explicate o serie intreaga de fenomene si, mai mult decat atat, pot fi chiar generate si stabilizate altele.

Sheldrake fiind de profesie biolog, a fost uimit de anumite fenomene din lumea fiintelor vii, care nu puteau fi explicate in nici un fel pana la el. Vom descrie aici doua experimente celebre, care au dus la fundamentarea acestei teorii. In primul dintre ele, profesorul William McDougall de la Harvard testa in 1920 inteligenta soarecilor. Pentru aceasta a folosit un labirint, prin care soarecii trebuiau sa treaca pentru a gasi hrana. In experiment se nota timpul in care soarecii reuseau sa ajunga la hrana. Spre uimirea lui, a constatat ca pe masura ce apareau noi generatii de soricei, timpul mediu in care acestia ajungeau la hrana devenea tot mai mic, astfel incat generatia a 20-a de soareci ajungea in medie la hrana de zece ori mai repede decat prima generatie. A fost ca si cum o invatatura a celor adulti se transmitea la copii. McDougall stia, la fel ca noi toti, ca genetic nu se poate transmite invatatura, decat poate cel mult anumite instincte. De aceea rezultatele sale au fost tratate cu mult scepticism. Pentru a-l contra pe McDougall, o echipa de oameni de stiinta din Edimburg a duplicat experimentul, folosind exact acelasi labirint ca si McDougall. Rezultatele lor au fost si mai uluitoare: prima generatie de soareci a parcurs labirintul aproximativ in acelasi timp ca generatia 20 a lui McDougall, iar unii dintre soricei au gasit drumul aproape imediat, mergand direct la tinta. In acest caz explicatiile genetice puteau fi eliminate din start si la fel si alte explicatii bazate pe urme de miros, feromoni, etc. Cu toate acestea experienta soriceilor de la Harvard a trecut oceanul, ajungand la cei din Anglia, fara sa existe nici o explicatie fizica pentru aceasta.

Un al doilea experiment a avut loc in 1952 pe insula Koshima, unde o specie de maimute (Macaca Fuscata) a fost observata timp de 30 de ani. La un moment dat cercetatorii au inceput sa ofere maimutelor fructe dulci, aruncate in nisip. La maimute le placeau foarte mult fructele, dar trebuiau sa le manance acoperite cu nisip, ceea ce era neplacut pentru ele. La un moment dat o femela de 18 luni, numita Imo, a descoperit ca putea rezolva problema spaland fructele intr-o apa din apropiere. Imo i-a aratat aceasta mamei ei. Totodata colegii ei de joaca au invatat aceasta si si-au invatat si familiile cum sa faca. Oamenii de stiinta au asistat la felul in care din ce in ce mai multe maimute au invatat cum sa spele fructele in apa. Intre 1952 si 1958 toate maimutele tinere din colonie au invatat spalatul fructelor. Doar unele dintre maimutele adulte, care au imitat copii, au aplicat si ele acest lucru. Celelalte maimute adulte au continuat sa manance fructele pline de nisip. Apoi ceva uimitor s-a intamplat: de la un anumit numar de maimute care isi spalau fructele, brusc fenomenul a luat o amploare exploziva. Daca dimineata doar o parte din maimute foloseau aceasta cunoastere, seara aproape toate maimutele deja spalau fructele. De asemenea alte colonii de maimute din alte insule, precum si maimute de pe continent au inceput aproape imediat sa-si spele fructele. Si in acest caz nu a putut fi gasita o explicatie conventionala cum cunoasterea s-a raspandit asa de repede, trecand apa, fara sa fi existat contacte directe intre diversele colonii de maimute.

Rupert Sheldrake analizand aceste cazuri a avansat ideea unor campuri morfice (sau formatoare, generatoare), care aveau rolul de a mentine cunoasterea oricaror fenomene, nu doar din lumea vie ci si din cea minerala sau chiar cuantica. El a postulat ca aceste campuri inregistrau intr-un anumit fel toate informatiile despre diverse evenimente, iar apoi exercitau o influenta formatoare asupra tuturor fiintelor sau obiectelor similare cu cele care au generat evenimentele respective, astfel incat noile evenimente sa se incadreze oarecum in noul tipar. Am putea sa asemanam aceste campuri morfice ( CM ) cu un fel de matrite in care este turnat metalul topit pentru ca sa ia forma respectiva. O comparatie si mai buna este cu pamantul peste care ploua. Initial acesta este perfect plan, dar apoi apa incepe sa sape mici santuri prin care se poate scurge mai repede. Gradat aceste santuri se adancesc si din ce in ce mai multa apa curge pe acolo. In comparatia noastra santurile sunt noile campuri morfice create, care creaza obisnuinta ca lucrurile sa se petreaca predominant intr-un anumit fel si nu in altul. In linii mari, teoria morfogenetica explica mult mai aprofundat si extinde ceea ce noi numim "obisnuinta".

Din momentul postularii ei, TM s-a dovedit imediat un instrument exceptional. Deja puteau fi explicate o serie intreaga de fenomene, din cele mai diverse domenii. De exemplu in psihologie aplicabilitatea a fost imediata si de fapt TM s-a potrivit perfect cu alte descoperiri din acest domeniu, cum ar fi teoria subconstientului colectiv a lui C.G. Jung. In cercetarile sale Jung a descoperit anumite fenomene stranii, care nu puteau fi explicate daca nu ar exista un gen de conexiune intre membrii aceleiasi specii. De exemplu Jung a descoperit ca unii eschimosi aveau vise cu serpi sau paianjeni, desi acestia nu exista in cercul polar si nici nu existau alte surse de unde sa afle despre existenta lor. De fapt nici eschimosii in cauza nu stiau cu ce viseaza, dar cand desenau imaginile respective, cineva putea recunoaste imediat despre ce era vorba. Astfel Jung a postulat ideea unui subconstient colectiv la care fiecare membru al speciei este mai mult sau mai putin cuplat si prin intermediul caruia are acces la o serie intreaga de cunostinte, arhetipuri si obiceiuri. Acest subconstient colectiv corespunde partial campurilor morfice din teoria morfogenetica.

Totodata au putut fi explicate performantele sportivilor, care cresc in mod vizibil de la o generatie la alta desi structura biologica a omului este oarecum constanta si chiar in epoca moderna decade datorita alimentatiei nesanatoase, sedentarismului si ruperii fata de natura si de ritmurile ei normale. Aceasta crestere a performantelor nu poate fi pusa doar pe seama antrenamentului fiindca ea se manifesta inca de la varste fragede, la care copii mici dau dovada de performante mult mai bune decat cei din trecut. In acelasi fel in scoli, programa scolara devine din ce in ce mai incarcata si copii asimileaza din ce in ce mai multe cunostinte. Daca un copil chiar de numai acum cativa zeci de ani ar trebui sa invete in ritmul unuia modern, poate doar foarte greu ar putea face fata. In acest fel se explica foarte simplu si ceea ce face ca anumite scoli "cu traditie" sa genereze mult mai usor elevi cu rezultate exceptionale pe plan scolar. De fapt aceasta "traditie" este rezultatul unui camp morfic structurat in timp la acea scoala si care permite celor care se integreaza in el sa dispuna aproape imediat, desi subconstient, de rezultatele inaintasilor sai.

Campurile morfice (sau morfogenetice) se manifesta si la nivel de comunitati umane sau de tari. Chiar intre doua tari vecine pot exista unele diferente morfice mari, care genereaza modele de comportament specifice. De exemplu englezii sunt vestiti pentru calmul lor, latinii pentru "sangele fierbinte", francezii ca fiind romantici, japonezii ca fiind in general mai corecti si muncitori, germanii mai rigizi si atenti la detalii, etc. Aceste diferente creaza ceea ce se numeste "egregor" national, si care reprezinta o matrice formatoare pentru indivizii unui neam. Intre egregorul unui neam si cultura si traditia sa exista o dependenta biunivoca: pe de-o parte traditia si cultura fac sa se structureze un egregor specific, iar pe de alta parte acest egregor transmite prin campuri morfice generatiilor urmatoare obisnuinta de a se incadra in aceasi cultura, religie, obiceiuri, etc. Multi turisti sau emigranti constata in mod direct aceste diferente de obiceiuri, mentalitati si comportamente care sunt puse doar pe seama culturii acelui popor, dar care de fapt sunt structurate de egregorul specific natiunii respective.

In domeniul biologiei TM a facut posibila aparatia unor teorii si descoperiri de ultima ora, care tin de frontierele stiintei si care de fapt au facut sa apara controversele foarte aprinse pe marginea ei. Astfel o fiinta vie nu mai este doar un ansamblu biologic, material, ci este cuplata la un camp morfic mult mai general si care este de natura energetica, vibratorie. Aici trebuie sa fim bine intelesi: TM nu postuleaza direct existenta sufletului ci ne referim la un camp energetic transindividual, o obisnuinta colectiva in care se incadreaza fiecare individ, atat fizic cat si psihic. Sheldrake a constatat in mod corect ca pentru ca un camp morfic sa poata actiona este necesar ca in organismul viu, inca de la nivel celular, sa existe structuri care receptioneaza informatiile respectivului CM. Totodata este necesar sa existe structuri emitatoare, care din diverse actiuni fizice sa influenteze in sensul structurarii lor diverse campuri morfice. De fapt conform descoperirilor din fizica cuantica chiar particulele subnucleare sunt supuse unor campuri morfice specifice si astfel interactiunea dintre materie si energie se desfasoara la orice scara din Creatie. Sheldrake chiar a avansat o teorie si mai surprinzatoare, si anume faptul ca ADN-ul uman nu este in mod intrinsec depozitarul informatiei structurante pentru o fiinta, ci mai curand un fel de antena de emisie-receptie pentru campul morfic inconjurator, care de fapt depoziteaza aceasta informatie.

De exemplu la ora actuala nu se poate explica genetic cum dintr-o celula sanguina poate aparea un organism complet, in loc sa apara doar o colonie de celule sanguine si dintr-o celula musculara iarasi apare un organism complet cu toate genurile de celule specifice, si nu doar o colonie de celule musculare. Stim ca ADN-ul pastraza in fiecare celula o informatie genetica completa pentru intregul organism, dar nu stim cum sunt luate deciziile ca de exemplu dintr-o celula de un gen sa se activeze genele necesare pentru ca ea sa se duplice in alta de un gen diferit, sau de acelasi gen. De ce intr-un organism adult celulele musculare se vor divide tot in celule musculare si nu in neuroni de exemplu? Totodata nu stim ce face ca celulele sa stie cand au atins nivelul de diviziune necesar si sa nu se mai divida asa de mult...de exemplu care sunt factorii care opresc dezvoltarea de crestere a celulelor hepatice, oprind astfel ficatul sa creasca nemasurat de mult? Este ca si cum celulele ar sti ca ficatul a ajuns la dimensiunea si forma lui corecta si atunci se genereaza doar o activitate de intretinere la nivelul acestuia si nu una de crestere.

TM explica foarte simplu aceste aspecte stipuland faptul ca informatiile structurale sunt inregistrate de fapt intr-un camp morfic care actioneaza asupra tuturor proceselor biologice. ADN-ul devine astfel in special un receptor (e drept foarte complex) pentru campuri morfice care sunt mult mai complexe si care pastreaza mult mai multa informatie decat ar fi capabil doar ADN-ul singur sa o faca. Daca o fiinta vie ar fi o constructie, am putea compara ADN-ul cu executantii simpli care lucreaza la acea constructie, iar campurile morfice cu echipa formata de arhitecti si ingineri constructori. In mod evident o asemenea teorie revolutionara, care plaseaza centrul de greutate al deciziilor intr-un plan energetic nu putea fi pe placul celor mai multi savanti, la fel cum multe dintre concluziile mecanicii cuantice raman pentru cei mai multi oameni ceva mai mult de domeniul paradoxurilor, decat ca fenomene capabile sa ne faca sa ne revizuim integral conceptia asupra Universului si asupra propriei noastre vieti.

O alta aplicatie uimitoare a TM este in domeniul anumitor aspecte considerate "paranormale", si care tin in special de influenta gandirii si a emotiilor asupra materiei. Prin TM multe dintre aceste fenomene pot fi explicate chiar foarte usor. Tinand cont ca ADN-ul si in general materia este si un emitator care poate structura campuri morfice specifice, concluzia imediata este ca o fiinta vie poate emite informatii morfice (deci structurante, generatoare), care sa actioneze asupra altor fiinte sau a materiei in general. La ora actuala se stie ca cei care tin plante si le iubesc foarte mult, vorbesc cu ele si le mangaie, fac ca aceste plante sa se dezvolte foarte frumos, parca percepand atmosfera favorabila de care au parte. Putini insa stiu ca aceste diferente de dezvoltare pot fi obtinute si de la distanta, pur si simplu gandindu-ne cu iubire la planta sau la fiinta respectiva. Astfel gandirea noastra structureaza un CM benefic, care constituie un tipar de dezvoltare armonioasa pentru acea fiinta. In acest caz efectele nu mai pot fi explicate doar prin interactiuni de tip fizic ci se necesita introducerea unor interactiuni de ordin energetic, vibratoriu.

De fapt efectele gandirii focalizate asupra materieri si chiar a destinului sunt foare bine cunoscute inca din antichitate, in toate culturile lumii. Exista diverse proverbe foarte inspirate, de exemplu: "obisnuinta este cea de a doua natura" sau "daca semeni o obisnuinta culegi un destin". O mare parte din ceea ce numim "destin" sau "soarta" este de fapt un ansamblu de campuri morfice care ne ghideaza intr-un anumit fel. Astfel o fiinta care se incadreaza pe frecventa de rezonanta a acestor campuri va avea tendinta sa actioneze predominant conform lor si deci sa aiba o directie specifica in viata. Toate fiintele geniale in schimb au avut calitatea de a sti, inca de la o varsta frageda ceea ce isi doresc in viata. Aceasta prestiinta venea sub forma unei idei sau imagini care se repeta predominant. De exemplu un viitor dansator de exceptie isi dorea foarte mult sa danseze pe scena si se vedea mai mereu in aceasta postura. Aceasta gandire focalizata in timp a generat un CM specific, care l-a ajutat foarte mult pe acel om sa devina ceea ce dorea si in acelasi timp a facut ca si alte campuri morfice secundare (unele generate de alte fiinte umane) sa se supuna acestui tipar, care era mult mai puternic. Astfel TM valideaza in mod stiintific modalitatea prin care comportamentele sau chiar gandurile noastre modeleaza "destinul", prin campuri morfice specifice generate de catre ele. De fapt pur si simplu aceste comportamente fac sa apara tiparele si caile care au tendinta de a fi urmate si mai departe, nu doar ca model de gandire ci si ca realitate fizica. Trebuie doar ca in dezvoltarea sa CM sa atinga o intensitate specifica, un gen de "masa critica", pentru a-i permite sa se manifeste concret in planul fizic. Analogic este la fel cum intr-o scoala nu ajunge ca un singur elev sa fie genial pentru ca acea scoala sa fie de renume, ci este necesar ca un anumit numar de elevi sa aiba rezultate foarte bune, pentru ca acel CM generat sa fie suficient de puternic si pentru viitorii elevi care vor invata acolo. Devine astfel posibil pentru o fiinta umana sa-si transforme destinul in bine chiar la un mod radical, daca actioneaza cu suficienta energie in sensul modificarii campurilor morfice mai vechi (care pot sa-i fie defavorabile), pentru a structura astfel campuri morfice noi, mai puternice, si care sa o ghideze in directia dorita.

Mai exista inca multe alte domenii de aplicare a teoriei morfogenetice, de exemplu gasirea unor modalitati de actiune pentru a favoriza ceva nou si mai evoluat decat vechile forme, modele sau tipare, explicarea unor fenomene fizice sau psihice in functie de contextul in care au loc, etc. Desi teoria morfogenetica este inca in tineretile sale, caile de cercetare si rezultatele obtinute inca de pe acum sunt exceptionale si o fac sa fie un instrument foarte pretios pentru toti cei capabili sa ii puna in aplicare intregul potential. "

Sursa: Campuri Morfice

Am 2 au nevoie de o minune, unul pentru a crede..hm, am2 pentru a crede.

Awakening... E timpul sa se trezeasca.
PathFinder ...mi se potriveste nickul. Azi...am trezit si nu m-am indoit nici macar o secunda ca nu fac ce trebuie. Am avut probleme la adoptarea metodei, in rest totul a mers in directia buna.
Subiectul despre campurile morfis mi-au indreptat privirea spre ceva ce nu stiam....era necesar in formarea mea. Si totusi, exista impulsul undeva acolo de a tine totul pentru mine, de a nu vrea sa fie toti o apa si un pamant. Imi e greu sa recunosc asta. Mai ales in scris, dar e nevoie, pentru ca eu sunt sincera cu mine si oricat de rusine mi-ar fi de unele chestii, nu ascund. Aduc la lumina, sa lamuresc...da' totusi...
Si visul ala cu Mioara care venise sa o scap de un demon...am avut, in vis, impulsul sa ma astept la recompensa, apoi m-am corectat. Ca si azi. Am avut pornirea de a nu lasa lumea sa aiba acces la descoperiri, de a nu-i ajuta pe absolut toti sa obtina cunoasterea. Am vrut chiar sa fac un pic de shto de un copil care se crede telepat/telekinetic si "multe alte talente". Uneori resping instinctiv oameni care nu sunt pe placul meu, nevrand sa-i ajut. Asa fac io, dar tot io ma corectez. Am descoperit ca nevoia de a simti admiratia cuiva indreptata spre o persoana e strans legata de invidie. Cui ii place sa fie admirat e totodata si invidios...si cu complexe. Imi place sa cred ca am scapat de treburile astea. Hihi, vroiam sa ma explic, sa ma descriu cum sunt io de fapt, sa nu creez imagine falsa despre mine...cui? Cititorilor. Da, am avut tendinta sa ma cenzurez, sa nu scriu tot in ideea ca cine o citi p'aci sa nu inteleaga gresit; asta imi spune ca mai am de lucrat in unele privinte.
Lucruri care nu conteaza. Asa cum nu conteaza la jocu' ala punctele. Jucam cu oricine, indiferent daca pierdeam sau castigam, nu ma interesa castigul de puncte, da' joc bine(nu foarte bine! ) si s-au strans singure. Facusem suficiente si-mi placea sa ma afisez in lobby cu ele, sa apar prima din lista. Apoi mi-am dat seama ca nu conteaza, ca ce fac eu e....in fine, in contradictie cu ceea ce cred eu. Am jucat cateva jocuri si am "scapat" de puncte. As putea sa le fac la fel de usor cum le-am pierdut, dar nu vreau.
Nu stiu eu sa descriu exact procesul, dar am senzatia ca admiratia, invidia si renuntarea oamenilor la a concura intre ei sunt strans legate. Nu ma refer la concuratul constructiv, ala care duce la dezvoltare ci la concuratul ala....de care mi-a facut mie azi G. Eram in banca si conspectam. L-am simtit ca vrea sa termine de scris inaintea mea. Mi-a si zis: "pentru prima data in 4 ani am terminat inaintea ta"(ce funny suna ). Pur si simplu vroia sa fie mai bun ca mine, sa vad io ca poate si sa ma simt, in viziunea lui, inferioara. E o chestie copilareasca, dar care spune multe. Intelegerea profunda a nevoii pe care o simte orice om de a-i fi recunoscute meritele cred io ca duce la intelegerea conceptului "picatura din ocean". Inca am retineri la asta. Mi se pare ca eu, personalitatea mea ar fi anihilata, iar mie imi place sa fiu libera si unica. Da, unica. Orice om e unic, dar...hm, iar vreau sa inteleg lucruri care ma depasesc deocamdata. Sa-mi amintesc: drumurile se parcurg pas cu pas. Asa e la mine. Nu e concurenta, nu e vorba de cine ajunge mai repede, de cine e mai bun sau mai rau.
Ia sa vedem...ce am mai facut io urat? Poi...zilele astea mai nimic, in afara de faptu' ca am tendinte egoiste, ca am vrut pentru cateva secunde sa tin totul pentru mine, mi-a trecut prin minte sa abuzez de..., ca ma las uneori dusa de val si nu ma ascult, ca am stat in lobby si mi-a placut sa ma admire lumea p'acolo, ca ce tare este eu. A, si nu m-am gandit absolut deloc la Rex care sta singur, in lant, si nu se joaca nimeni cu el, iar io nu am facut nik semnificativ pentru el niciodata. Mda, uneori sunt nepasatoare, indiferenta, neglijenta. Si rea.
Ce bine ma simt acum. Aproape ca stiu cauza si scopul spovedaniei la crestini. Asta facui io aici, m-am spovedit mie, m-am pus fata in fata cu lipsurile mele...mai sunt, da' nu-mi amintesc io acum toate alea. Mda, mergea sa fac asta si in gand, da' parca nu e totuna...altfel e cand scriu aici si pot reciti ce am debitat. Si parca e mai "mustrator" sa recunosc asa, de fata cu toata lumea(ca doara n'oi fi io singuru' utilizator de pa forum), e mai greu, dar mai constructiv. Ma simt mandra de mine. Asta iar nu e bine!
Cine stie, poate o sa ma apuc de terapie in grup.