QUOTE(Marduk @ 25 Mar 2010, 08:51 AM)
Daca iei in considerare Teoria lui Roesler atunci trebuie ca faci abstractie Anonimus. Daca nemtul nu-i vroia pe vlahi aici in sec XII atunci cum se face ca sunt mentionati de unguri. Parerea mea ca cele mai importante si veridice cronici care fac referire la valahi se afla la turci si la polonezi. Hatmanul era o denumire frecventa in acele timpuri dar era de origine poloneza prin filiera germana pe care apoi au preluato si cazacii. In orice caz daca moldovenii au stapanit teritorii pana la Nipru trebuie sa fi fost o forta militara impresionanta in zona, deoarece presiunile erau extrem de mari, la nord polonezii, la est cazacii la sud tatarii si tatarii. Eu nu pot sa cred asa ceva, moldovenii faceau incursiuni in acele teritorii dar nu le-au stapanit niciodata si nici nu am auzit sa le fi revendicat. Sa nu uitam ca exista o institutie a vasalitatii care defineste clar cine era cel mai tare in zona, domnii moldoveni erau fie vasalii polonezilor fie ai turcilor dar si ai rusilor kievieni sau ai tatarilor. Chiar si Stefan Cel Mare a fost nevoit sa accepte sa plateasca tribut turcilor sau sa se supuna ca vasal al polonezilor. Supravietuitori da, cuceritori in nici un caz, asta au fost valahii, asta suntem si azi si la fel ne-am comportat de-a lungul istoriei.
Sunt roman din Maramures dar nu ma intereseaza cine a ajuns primul in Transilvania si nici dreptul istoric, ... consider ca fiecare a luat teritorii dupa proprile puteri de stapanire.
http://moldovlah.blogspot.com/2009/04/tran...ldova-noua.htmlCazacii Români
Ioan Nicoară Potcoavă a fost primul hatman ales de întreaga Sece Zaporojeană. El va reuşi să ocupe pentru scurt timp tronul Moldovei şi acelaşi noroc şi-l vor încerca şi alţi Români din fruntea cazacilor: Alexandru şi Constantin Potcoavă, Petre Lungu, Petre Cazacu. Rangul suprem de hatman al cazacilor îl vor mai deţine dintre Românii Transnistrieni Ion Grigore Lobodă, Tihon Baibuza, Samoilă Chişcă, Ion Sarcu, Opara, Trofim Volosanin (Românul), Ion Sarpila, Timotei Sgură, Dumitru Hunu şi eroul legendar al cazacilor în lupta pentru independenţa Ucrainei, Dănilă Apostol. Pe tot parcursul secolelor XVI - XVIII, înalte ranguri printre cazaci le-au avut polcovnicii Toader Lobădă, (în Pereiaslav), Martin Puşcariu (în Poltava), Burlă (în Gdansk), Pavel Apostol (în Mirgorod), Eremie Ganju şi Dimitrie Băncescu (în Uman), Dumitraşcu Raicea (în Pereiaslav) comandantul Varlam Buhatel, Grigore Gamalie (în Lubensc), Grigore Cristofor, Ion Ursu (în Rascov), Petru Apostol (în Lubensc). Alţi mari comandanţi de unităţi căzăceşti dintre "Dacii Transnistrieni" sunt: Topa, Scapa, Tăranul, Moldovan, Munteanu, Procopie, Desălagă, Drăgan, Gologan, Polubotoc, Cociubei, Turculeţ, Chigheci, Grigoraş, Bogdan, Radul, Focşa, Basarab, Grigorcea, Borcea etc. Mulţi din ei vor fi semnatari ai documentelor de unire a Ucrainei cu Rusia de la 18 ianuarie 1654, iar alţii, precum generalul Ciorba şi coloneii Mândra, Ghinea şi Branca vor intra în servicul Rusiei.
Domnii Moldovei au stăpânit Transnistria
După ce, în 1574, Ion Vodă Armeanul pomenea de "ţara noastră a Moldovei de dincolo de Nistru", după ce, în 1602, boierii vorbesc de neamurile lor de peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 "Despot al Moldovei şi Ucrainei", împlinind pe lângă rolul de domnitor al Moldovei şi rostul de hatman şi administrator al Ucrainei, unde în vremea aceasta se vor scrie şi acte redactate în Româneşte. Dacă până acum doar hotarul etnic depăşise Nistrul, Duca va duce şi hotarul politic în zona Transnistreană având în stăpânire toate teritoriile dintre Carpaţi şi Nipru. După el au mai deţinut conducerea Ucrainei, Stefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino şi Ene Drăghici, iar cu mari funcţii au fost şi Simeon Palis şi Sandu Colţea.
Consecinţă a stăpânirii lui Duca Vodă (care a ridicat curţi domneşti la Ticanova pe Nistru şi Nimirov pe Bug) Moldova continuă, pâna la 1765, să administreze şi malul stâng al Nistrului.
Importantele centre ale Transnistriei erau Movilăul, Dubăsari, Silibria, Iampol, Jaruga, Râşcov, Vasilcău. In noua oblastie formată de Ruşi la Oceakov (la a cărei construcţie Petru Schiopu participase cu 15.000 de salahori şi 3000 de care) au primit în sec. XVIII pământuri boierii: Cantacuzino, Rosetti, Catargiu, Badiul, Sturza, Manuil, Măcărescu, Cucu, Boian, Iliescu, Sabău, Cănănău, Crăciun, Pascal, Hagilă, Săcară, Nicoriţă, Ghenadie, Dodon, Zurucilă etc. Cetatea a fost cerută de Mihai Viteazul la 1600 şi apărea încă de pe atunci ca fiind unul din oraşele Moldovei). Intr-un recensământ din 1793, între Nistru şi Bug din 67 de sate, 49 erau exclusiv Româneşti.