N-are cum sa probeze, mai degraba pot proba eu ca soldati moldoveni care au fost trimisi de Stefan Cel Mare la Ierusalim sa pazeasca manastirile inchinate lui, au devenind in cele din urma arabi, decat invers.
M-am gindit ca poate te-ar interesa si asta : Muntenii valahi ai Sinaiului Beduinii Gebalieh sau romanii din Peninsula Sinai
http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option...a&Itemid=24
QUOTE
Pentru a sublinia importanta studierii documentelor referitoare la Gebelieh aflate in biblioteca Minastirii Sfinta Ecaterina mentionez si descoperirea uluitoare din anul 1978 a 4 tone de manuscrise vechi in 25 de lazi ce au fost ascunse intr-o tainita a zidurilor vechi ale minastirii, scrise in limbile greaca, latina, siriana, araba, armeana si besa, care este limba veche traca si una din cele patru limbi paleocrestine in care se faceau slujbele bisericesti in minastirile din Sinai, fapt confirmat si de relatarea pelerinului italian Antoninus Placentinus care a vizitat minastirea in anul 570. Dealtfel astazi exista tribul beduinilor numiti Bezy (Beziya) din Tor iar in secolul al XVI-lea calatorul de origine ceha Christophe Harant mentiona ca beduinii din zona Minastirii Sfinta Ecaterina isi numeau capeteniile "capi" si calatorul german Samuel Kiechel, in acelasi secol, relata ca acesti beduini spuneau paduchilor "pedoci". Bessi (bessoi) era denumirea crestinilor de la Marea Neagra, descendenti ai geto-dacilor pe care arabii, cunoscindu-le originea, i-au denumit "llah", o derivatie a cuvintului vlah si exista un manuscris in biblioteca minastirii, care este o copie dupa un document din secolul al VI-lea in care este mentionata aducerea beduinilor Gebelieh de la Marea Neagra, din tara valahilor (bilād al-Aflāh).
QUOTE
In anul 1841, profesorul american Edward Robinson, supranumit si "Parintele geografiei biblice" il cita pe egumenul Minastirii Sfinta Ecaterina in cartea sa "Cercetari biblice in Palestina si tarile adiacente" ce avea sa-i aduca Medalia de Aur a Royal Geographical Society in anul 1842: "Iustinian, zidind minastirea, trimisese o suta de prizonieri valahi. In cursul vremii, cum navalisera arabii si rapisera minastirii multe din posesii, urmasii acestor valahi au devenit musulmani si au adoptat obiceiurile arabe". Un alt cercetator orientalist, profesorul Edward Henry Palmer pe care beduinii il numeau Abdallah Effendi mentiona si el existenta valahilor Gebelieh: "Acest trib se zice a fi de obarsie europeana, tragandu-se dintr-o colonie de robi valahi, asezati de Iustinian sa pazeasca manastirea. Ei insisi cred sa fi venit dintr-o tara numita "Llah" si trasaturile lor deosebite de ale obisnuitului tip de beduini par a favoriza presupunerea."
QUOTE
Iată ce scria īn 1931, C. S. Jarvis, guvernatorul englez al Peninsulei Sinai, in cartea sa "Ieri si Azi in Sinai": "Printre cei ce ajuta pe calugari in treburile minastirii se afla o ciudata rasa de oameni, zisi Gebalié. Nu fac parte din stocul arabesc, ci sunt urmasii robilor valahi, trimisi de Iustinian in veacul al saselea, pentru a servi minastirilor... Mai există aproximativ 400; ei traiesc in afara zidurilor minastirii. Au fost obligati sa treaca la religia mahomedana putin timp dupa Hegira (622)." Scriitorul, criticul literar, istoricul si diplomatul Marcu Beza, care intre anii 1931-1939, a fost Consul General al Romaniei la Ierusalim, perioada in care calatoreste in Peninsula Sinai si face sustinute cercetari privind relatiile Tarilor Romane cu tarile din Orientul Apropiat avea sa povesteasca in articolul "Urme romanesti la Ierusalim, Muntele Sinai si Manastirea Sfantul Sava" publicat in anul 1932 in revista "Boabe de Griu" ca atunci cind a ajuns la Minastirea Sfinta Ecaterina avea sa afle in gradina minastirii locul unde fusese ingropata, in 1750, cea din urmă femeie crestina a tribului Gebalieh. Cu ocazia vizitei sale la Minastirea Sfinta Ecaterina, Marcu Beza avea sa primeasca din partea arhiepiscopului Porfirios cartea greceasca "Sfinta Minastire Sinai" a lui Pericle Grigoriade, tiparita la Ierusalim in anul 1875, ce cuprindea informatii despre colonitii Gebalieh.