Feeling blue?

Cum fusa in Tunisia? Sau n-ajunsasi inca?

Daca n-aduci poze de acolo e jale, stii - nu?

O duminica placuta!

Afrodita, poti gasi textul integral (si inregistrarea audio) aici. Imi cer scuze ca nu am pus de la inceput sursa. Am editat ca sa rezolv aceasta eroare.

Cat despre poze...

Ah, Toma Caragiu... Parca il auzeam vorbind cand citeam textul Superb! Mersi frumos

Si cum adica la poze e doar ? Vrei sa zici ca nu facusi nici o poza, nica, nimicutza??? Ru-si-niiii-caaa

Da' las' ca ai scapat ieftin de data asta, ca m-ai incantat cu Toma Caragiu

Afrodita, ma uimeste si ma surprinde foarte neplacut faptul ca vorbesti de parca am fi cunostinte. Ti-as fi recunoscator daca nu ai mai posta in jurnalul meu. Multumesc.

Ok, inspiratia nu prea mi-a venit, da' incerc sa povestesc un pic. Prima senzatie pe care mi-a lasat-o locul a fost de zona ultra urbana, uscata, saraca, in vesnica (re)constructie, cu cateva puncte stralucitoare printre darapanaturi. Apoi (dupa ceva vreme, adica) am inceput sa imi dau seama de adevarata frumusete a locurilor. Este pur si simplu fascinant sa vezi punctele de stralucire dintr-un loc cu o clima nu prea permisiva, in care ploua numai in timpul a catorva luni pe an, apoi traiul se face din apa adunata in acea perioada. Si exact in aceasta zona, vezi case particulare, sau hoteluri, sau zone turistice care sunt adevarate oaze de culoare si verdeata si ofera peisaje ce iti taie respiratia. Mi se pare intr-adevar admirabil. Ma opresc aici si las cateva poze sa vorbeasca. Prima este facuta pe autostrada, iar restul la hotel.

Observ o oarecare repetitie in evenimente: iarasi ma uit dupa avioane. In ultima vreme, tot trec pe deasupra mea unele care parca au un defect la motor. Nu mai este sunetul normal de avion, ci se aude si un fel de bazait. Ma tot intreb daca nu cumva este acelasi.

De fapt, ma uit atat dupa avioane pentru ca mi-e dor...

Dor si mai mare. De fapt, tot creste pe zi ce trece, incepand cu secunda unu dintr-o zi din aprilie. Si mai inregistreaza si salturi. In sus, evident.
Weekendul ce tocmai a trecut a fost lenes, cu o voce draga in urechi si un chip drag in fata ochilor. Si nu vreau altfel de weekenduri. De fapt, daca ma gandesc bine, nu vreau nici ca zilele saptamanii sa fie altfel.

Azi este prima zi de dupa o perioada complicata... sper doar sa nu urmeze o alta la fel. Teoreti, n-ar avea de ce, dar am grija sa elimin orice posibilitate de asa ceva. Deocamdata am un teanc de hartii cu notite de aruncat de pe birou.
Cred insa ca, din pacate, in perioada asta am cam neglijat pe cineva, asa ca trebuie sa fac ceva sa ma revansez.

De maine nu mai am stagiar! Nus' de ce, da' cand a venit, timp de vre-o luna m-a ajutat foarte mult. Apooooi... Da' a iesit bine pana la urma, am invatat ceva din interactiunea asta, proiectul a avansat in trei luni cat nu avansase in cele trei luni de dinainte, chestii de-astea. Si am invatat un pic mai bine cate ceva despre alte natii. Dap. E bine.

Si mi-a pierit avantul creator acum. Ma opresc din scris.

P.S. Am uitat sa spun. Si astazi Asta e motiv de petrecere. Zilnic.

O specie de varec: Fucus vesiculosus

Am inceput (vorba vine) un proiect exact pe dos. In mod normal, citesti documentatia, incepi sa-l intelegi, citesti mai mult, intrebi, cauti, vezi, analizezi, iar cand ai inteles bine si ii cunosti dedesubturile te apuci de el. Eu am facut cu proiectul asta ca si cu produsele electronice: am inceput sa apas pe butoane, sa caut in meniuri, sa vad ce se intampla. Cand dadeam de ceva necunoscut, intrebam sau cautam in documentatie. Merge si asa. A mers. Acum, dupa ce am terminat prima faza, ma pun cu burta pe carte ca sa aflu ce am facut.

Si daca n-ar fi munca si skype probabil ca as lasa numai urme de talpi pe pereti (si tavan), de dor. Nu, capacitatea de a merge pe pereti nu este un avantaj.

1 parte substanta activa. 63 parti apa, la 40°. Amestecati cu elementul cheie apoi adaugati apa dupa nevoie. Se lasa sa zaca timp de... ceva vreme. Se framanta. Se scoate apoi produsul finit si se scurge restul de substanta. Se foloseste apa curata pentru a elimina urmele de impuritati ramase. Produsul finit se lasa la uscat. Mult succes!

Se anunþã o sãptãmânã turbatã. A început încetiºor, cu niºte telefoane date degeaba, pentru auzit veºti proaste, ºi o imprimanta blocatã. Deblocat imprimanta, hârtie lipsã. Secretara e in vacanta. Cea de rezerva era ocupata cu alte chestii. Experimentele nu sunt gata, probabil ca vor fi mâine dimineaþã. Deja compul meu lucreazã la ele de 4 zile, asta ar fi a cincea.

Pana la urma nu conteazã cum e ziua de azi, sau cea de mâine, sau toatã saptamâna. Mi-e bine când sunt acasã ºi asta e tot ce conteazã.
Ah, da, ºi numãr(ãm) AMR-ul.

P.S. Mi-am instalat dicþionarul românesc in firefox si acum pot sa bag ºi diacritice, dacã stau de ele.

Obsesia din (cel putin) ultima saptamana este Liviu Vasilica.

Si ploua intruna, ploua cu miros de vara si de vacanta, ploua cu pana in douaj' de grade. Azi este mocaneasca, intrerupta din cand in cand de cate o rapaiala turbata, ca de vara. E ceva ciudat in toata chestia asta... Elvis, extraterestrii, chestii de-astea... Poate ca ar trebui sa evitam drumurile pustii si locuintele izolate... Am vazut eu in filme cum fac astia. Mergi si tu ca omu', normal, la drum de seara, in mijlocul padurii, in pustietate... apoi... apoi cineva (cameramanu' sau cel care filmeaza, de obicei) vede o lumina puternica razbatand printre copaci si gata, omu' (cel inocent, nu cel cu camera) a disparut. Va zic eu! Evitati compania cameramanilor... se intampla chestii ciudate cu oamenii astia...

Da' las ca vine ea vacanta...

Maine plec in vacanta.

Later edit: Vacanta incepe ACUM.

Mai vreau inca o runda de vacanta.
Am revenit si am dat cu capul de munca. M-a facut KO si probabil ca o sa zac doua-trei zile.
Mda, din pacate nu se poate

Problemele zilei: afurisitele de mixturi gausiene. In logaritm. Integrala din ~. Mi-am prins urechile.

Mie mi s-au prins ochii intre litere si am devenit sasiu numai uitindu-ma la despre ce e vorba in ultimele tale propozitii.

Asa ca sint altii muuult mai nenorociti decit tine, consoleaza-te cu asta!

Caa Iti dai seama cat am cenzurat! Daca ziceam tot cred ca ma lua lumea de pe han la bataie.

Zi de munca, zi de dans, zi de bucurie. De fapt, mai toate zilele sunt asa.
Si cand devine complicat, se deruleaza undeva, pe un ecran de panza in spatele mintii filme despre aventuri viitoare ce devin de mii de ori mai frumoase din cauza unei singure prezente. Planuri si schite se desfasoara in minte, intr-o particica a creierului, in timp ce partea principala este ocupata cu treburi cotidiene (capitolele 4 si 5 din articol ar trebui terminate azi, ca sa-l putem trimite diseara , niste experimente ruleaza inca si ar mai trebui cumparata o licenta de Matlab).
E mijlocul verii si temperatura se incapataneaza sa nu treaca de 25 de grade, ploua din cand in cand, asa, pentru o nota de romantism si pentru a parfuma aerul, iar lumina este cruda si alba ca la mijlocul primaverii (chiar, pe unde or fi ochelarii aia de soare?).

De dimineata cu furtuna. Noapte cu ploaie. Zi cu ploaie. Ploaie cu ploaie. Pustiu. Parcul pustiu, strazile pustii, cladiea institutului pustie. Mai ghicesti o prezenta din faptul ca lumina pe hol este inca aprinsa, ca usile nu erau incuiate si ai putut intra in cladire. Masinile vajaiau pe strada in nori de stropi spulberati, scosi din linistea lor naturala.
In birou ploua. Nu este nimic ud, caci ploaia este descompusa alchimic in partile componente iar magia unei ferestre filtreaza componentele de apa, foc si pamant, lasand sa intre numai cea de aer. Ploaia limpezeste aerul, trupul, sufletul si, mai ales, mintea. La treaba deci.

Zi cu sport. Si poate se dezaliniaza planetele care se aliniasera ieri, ca a fost o zi foarte ciudata... Si tocmai am descoperit ceva. Ma intorc mai tarziu...

N-a functionat

Zice-se ca zilele gri si ploioase sunt zile numarat bani si/sau de facut copii. Totusi, in astfel de zile culorile se modifica si isi dau in stamba, nemaiavand concurenta turbata a soarelui. Verdele e mai verde decat de obicei, florile sunt... mai flori. Lumina uniforma da voie celor din jur sa se exprime la adevarata valoare, nefavorizand si neascunzand nimic. Sunt zile pentru ca cei care vor si pot sa profite altfel de o plimbare, de aer, de lumina.

Mda, si in timp ce scriam lumina unui neon a inceput brusc sa-mi zgarie retina

Nu prea am inteles care-i avantajul luminii uniforme... e ca un fundal pentru petele de culoare ale "celor din jur"? In cazul meu uniformitatea luminii ma face mai neatent la ce-i in jur si ma predispune la meditatie...

Oricum, nu asta voiam sa-ti spun, de fapt, ci altceva: tocmai cind m-am hotarit si eu sa dau clic pe link-ul din semnatura ta, hop, wrong move! Poate shurubaresti ceva pe acolo, sa reintre in circuitul... public! Ah! Inca ceva: ce-i aia YURP? L-ai nascocit tu?

Salut caa. Multumesc de atentionare, nu-mi dadusem seama ca s-a defectat linkul. Acum am reparat. Celalalt link (acum sters) era adaugat acolo pentru ca Felina ma acuzase ca as fi pus in semnatura virgula intre subiect si predicat. Trimitea la un document de la Universitatea Bucuresti, intitulat "Dificultati gramaticale ale limbii romane", capitolul despre complement.

Cat despre "yurp", este o tara din desenele animate "I am weasel". Pronuntat in engleza seamna foarte mult cu Europa.

P.S. Despre lumina uniforma... ma gandeam mai ales la fotografie (dar nu numai). Ai ghicit bine, e vorba de contrast. O zi ploioasa este ideala pentru pozat flori, de exemplu, din cauza contrastului.

Knock-knock!!!

Çine e?

Tarziu de tot: felicitari, Data!

Bine-ai revenit, omule!
Din vremuri vechi se a asternuse colbul pe mesele hanului...Cred ca Ancuta ae trecui sa inceapa dereticatul!

Bun regasit.

Am zis sa trag o suflare sa mai vad ce o mai fi pe sub praf

Lucruri vechi si dragi, multe amintiri... Adaugam si unele noi de-acum.

Planuri de weekend. Ca intotdeauna, cooltura la stirile tvr e o sursa buna de idei, desi multe din ce inseamna evenimente artistice trebuiau stiute (si cumparat bilete) dinainte.

Oricum, inca e toamna afara. Zilele trecute am gasot un pom din care inca mai cadeau frunze. Daca nu ploua, plimbarea e sigur pe lista. Si piscina, ca am promis.

Astazi eu torn in pahar

Incerc sa mai zic cate ceva in timp ce ascult inregistrari vechi si bag de seama ca mi s-a ingrosat vocea. E bine, asa e cu pubertatea. Si parca si vorbeste mai putin - oboseste mai repede pe sunete grave. O fi vreun paradox de-ala fizic.

Pictured: fun

Tema zilei: bring it ON!
Pe scurt: inca o zi heirupistica.
Pe lung... Mai bine ramane pe scurt, da' e de bine.
Seara... Relax + MASH

Tot pornesc cu gandul sa scriu mai mult, dar descopar ca nu pot povesti un lucru de doua ori. Si imi sta gandul si la lucruri care sunt prea seci pentru o poveste. Voi reusi insa intr-o zi.

Una din sticlele de pe biblioteca are in ea un mix. Rachiu cu cateva crengute de cimbru. Este o incercare...

Astazi insa mi-am dat seama ca nu am atins sticla de cand am pregatit-o, acum mai bine de un an. Ma pregateam sa arunc continutul cand sotia zice: "Stai, nu mai bine gusti intai? Macar sa stii ce arunci."

Rezultatul: n–am mai aruncat nimic. Chestia aia e delicioasa.

Ma duc sa ma imbat acum...

S-au adunat paienjeni pe-aici. Macar tin mustele departe

Am ajuns iarasi in momente in care faptul ca e vineri e uneori o surpriza neplacuta.
Pe jumatate, bineinteles, ca vineri seara are o savoare aparte, de "acum fac tot ce vroiam si n-am apucat de luni incoace". Plus "la grasse matinée" de a doua zi

Vedem insa... in doua-trei saptamani ar trebui sa revenim la normal. Vineri seara ramane ce mai ce din saptamana, prin regulament intern