Catalin multumec pentru ca mi-ai sarit in ajutor...dar hai sa-l iertam ca a mincat o litera, ca doar nu sintem la ora de grasmatica si nici nu are rost sa cautam acum prin toate postarile lui ca sa ii aratam ca nici gramatica lui nu este pefecta!
Mai comic este ca sint unii pe aici care daca nu esti de acord cu logica lor, incep sa-ti caute hibe ca apucatii...deh chestie de caracter.

eroare...

Alt destept... de unde sunteti, bai, din Patagonia? mai puneti mana pe un manual de gramatica!

(Hint: stii tu ceva dar se refera la modul imperativ. Verbul la imperativ negativ se formeaza prin "nu" si infinitiv. Din pacate, aici eram in plin indicativ prezent unde regula asta nu exista.

Pentru ilustrare, sa luam "a abera" deoarece este cel mai on-topic:
"Gigel abereaza"
"Gigel nu abereaza" (la fel ca mai sus)
"Gigele, abereaza domn'e mai putin!" (imperativ pozitiv - la fel)
"Gigele, nu abera asa tare!" (imperativ negativ - forma de infinitiv)

Cand mai aveti dubii, amintiti-va de verbul asta important!)

OK, my bad, m-a luat valul, credeam ca e imperativ

Am recunoscut ca am gresit, acum ce mai doresti, poftim, am editat si post-ul, esti multumita ?

flori

Cind venim pe lume venim plingind si ceilalti zimbesc fericiti, cind ajungem la capatul drumului ar trebui sa zimbim noi fericiti si ceilalti sa plinga. Daca reusim asta inseamna ca am invins moartea! O sa intrebati cum e posibil sa mori zimbind? Eu am vazut oameni care au murit zimbind si toti acesti oameni au fost foarte credinciosi si mai ales s-au daruit pentru binele celorlalti...intr-un cuvint au fost oameni buni, dupa care ceilalti aveau toate motivele sa plinga, oameni care au reusit sa invinga pacatul si daca au invins pacatul au invins si moartea...pentru ca pacatul este moarte si cum Dumnezeu uraste pacatul, inseamna ca uraste si moartea. Eu cred ca asta este scopul vietii: a lupta cu pacatul si a invinge! Sau a lupta cu moartea si a invinge!

Ai fost de fata, Blakut? Povesteste-ne cum faceau.

Sigur d.p.d.v. medical asa este...! Dar cu putina fantezie putem crede ca ar mai fi niste motive! Poate sintem revoltati ca nu ne-a intrebat nimeni daca vrem sa venim aici!

Si pentru a filozofa cred ca trebuie sa ai multa fantezie!

Mai exista si categoria a treia: a viilor, care nu-si "omoara timpul", ci chiar traiesc, si pentru care casa, masina, s.c.l. nu reprezinta decat "mijloace" ale existentei, si uneori nici macar atat (nici nu la baga in seama). Si, tocmai de aceea, le au, si au exact ceea ce au nevoie pentru a-si indeplini misiunea lor de vii. Deosebirea exterioara dintre ultimele doua categorii(ne-mortii si viii)este nesemnificativa, dar cea interioara, enorma.

Stoicii: a fi OM = a practica virtutea, a rabda suferinta, durerea cu demnitate, a apara Binele, Adevarul, Dreptatea, chiar si cu pretul vietii.

scopul vieþii? de ce viaþa existã? cui îi foloseºte cã pe o planetã oarecare din Univers existã viaþã? de fapt, avem habar ce este viaþa?

sunt sigur cã mulþi dintre noi ºi-au pus astfel de întrebãri, dar nu sunt sigur cã cineva ar putea da vreun rãspuns mulþumitor pentru toatã lumea... aºa cã n-am sã mã hazardez sã emit vreunul ci am sã spun doar atât: sunt bucuros cã sunt viu, cã sunt întreg ºi cã pot sã-mi pun astfel de întrebãri câteodatã...

Salut pe toti membrii forumului la prima mea interventie. Considerand subiectul topicului foarte important, m-am hotarat sa-mi exprim punctul de vedere. Intelegerea scopului vietii a devenit o prioritate pentru mine incepand din anul 1991 cand logica mea a refuzat sa mai accepte faptul ca moartea este sfarsitul vietii. Dupa multi ani de cautari am ajuns la o convingere pe care, nu cu mult timp in urma, am gasit-o exprimata foarte clar si concis de catre Edgar Cayce:
“Scopul pentru care fiecare suflet intra in materialitate este acela ca poate sa devina constient de relatia lui cu Forta Creatoare sau cu Dumnezeu”
(citat din cartea “Toate sufletele trec dincolo” titlul original “No soul left behind” Editura MAR, Constanta, 2006).
Am mai selectat doua citate ce au legatura cu subiectul:
“Totalitatea experientei unei entitati individuale in plan material este coordonarea si cooperarea Fortei Creatoare din afara noastra [adica influenta lui Dumnezeu] pana la scanteia divina dinauntru [sufletul]”
“Scopurile, importanta acestui sejur pamantean este sa-ti intalnesti sinele, sa treci peste acele slabiciuni ale sinelui si sa devii din ce in ce mai adaptabil adevarurilor spirituale care sunt o parte din fiecare entitate”
Pentru cei care nu au auzit de el, Edgar Cayce (1877-1945), este considerat a fi cel mai renumit clarvazator al Americii.

iti urez, Gica.
Unii dintre noi chiar vor avea placere sa mediteze asupra ideilor aduse de tine in discutie...

Am citit primele trei postãri dupã cea introductivã, fãcutã de Mihai si... îmi place cum a început sã se dezvolte acest subiect referitor la scopuri... Am sã fac anumite comentarii referitoare doar la cele trei mesaje dupã care voi trece la citirea tuturor celorlalte idei ale acestui topic.

Scopul inseamna ceva, darul altceva. Bun, esti inzestrat cu talent la scris, dar pt. ce? Cu ce scop/motivatie scrii?

andra_v,

"Scopul inseamna ceva, darul altceva."
Scopurile pe care le avem sunt atinse cu ajutorul darurilor ce le posedãm. Dupã ce l-ai primit, darul se dezvoltã în timp, scopul rãmâne acelasi dar poti sã-l împlinesti cu mai multã usurintã.
Esti total îndreptãtitã sã afirmi aceea si sã întrebi despre scopul în sine.
Intentionat nu am descris scopul precis aflat în darul ce-l am. Si... de unde am acel dar în domeniul cuvântului scris? De la Stãpânul spiritual al Universului. Asa cã sunt dator Lui si am luat pozitie în acest sens, încercând sã-I dau CEEA CE ESTE AL LUI. Prin scrierile mele, Îl laud si-L fac cunoscut lumii. Acesta este unul din scopurile mele.

Dupa parerea mea, scopul vietii, ne-a fost vestit de catre Iisus Hristos, acum 2000 de ani. Am extras cateva citate din Noul Testament pentru a sustine acest punct de vedere:

Marcu 4
43. Si El a zis catre ei: Trebuie sa binevestesc imparatia lui Dumnezeu si altor cetati, fiindca pentru aceasta am fost trimis.
Luca12
29. Si voi sa nu cautati ce veti manca sau ce veti bea si nu fiti ingrijorati.
30. Caci toate acestea paganii lumii le cauta; dar Tatal vostru stie ca aveti nevoie de acestea;
31. Cautati mai intai imparatia Lui. Si toate acestea se vor adauga voua.
Luca16
16. Legea si proorocii au fost pana la Ioan; de atunci imparatia lui Dumnezeu se binevesteste si fiecare se sileste spre ea.
Luca17
20. Si fiind intrebat de farisei cand va veni imparatia lui Dumnezeu, le-a raspuns si a zis: Imparatia lui Dumnezeu nu va veni in chip vazut.
21. Si nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Caci, iata, imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru.
Ioan4
5. Iisus a raspuns: Adevarat, adevarat zic tie: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in imparatia lui Dumnezeu.
6. Ce este nascut din trup, trup este; si ce este nascut din Duh, duh este.
7. Nu te mira ca ti-am zis: Trebuie sa va nasteti de sus.
8. Vantul sufla unde voieste si tu auzi glasul lui, dar nu stii de unde vine, nici incotro se duce. Astfel este cu oricine e nascut din Duhul.
Matei 23
37. El i-a raspuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
38. Aceasta este marea si intaia porunca.
39. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.

Va urez un Paste fericit.

Si tie.

In rest...

Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.

nu am inteles intrebarea si solicit lamuriri:
un scop sau un sens (de desfasurare), in cazul general?
viata in general (existenta) sau in particular, omul?
deci: care-i ipoteza de lucru?
obs: daca identificam un sens al existentei nu mai putem accepta scopuri individuale divergente din motiv de coeziune, de omogenitate si determinism.

Eu consider ca cineva care vrea sa inteleaga si sa incerce sa-si indeplineasca scopul vietii, este o persoana care a renuntat la multe conditionari si si-a obtinut Realizarea Sinelui (a doua nastere) in vederea asigurarii unei functionalitati la intreaga capacitate a corpului.
In prezent acest lucru a devenit posibil pentru oricine este sincer, crede si isi doreste cu adevarat, indiferent de tara si religia in care s-a nascut.
Detalii privind modul in care sa se faca primul pas cat si informatiile necesare pentru mentinerea starii atinse dupa efectuarea experimentului se gasesc la adresele:
www.realizareasinelui.ro si www.adishakti.org .
Va doresc succes.

SPAM!

De fapt la ce ne puteama astepta... nici macar nu a stiut sa le faca link...(sorry pt offtopic)

Revenind la ce tot spunea despre Iisus... cat a fost pe Pamant era om. Eu nu sunt o persoana credincioasa in mod special, poate ca nu sunt credincios de loc. Dar de ce trebuie urmate sfaturile unui om sau ale altuia?

Cand trebuinta vine din interior, chiar ai sa cauti un om bun sa te sfatuiasca... Si atunci ai sa apelezi intai la cei mai apropiati care stii ca te iubesc. Dar s-ar putea sa nu fii multumit de raspunsul lor si atunci ai sa ai nevoie sa cauti mai departe raspunsurile bune de care ai nevoie... Intrebarea este cum poti sa-l recunosti pe Omul Bun de al carui sfat poti asculta?

Si omul bun de sfatul cui asculta?

Desigur nu poate fi decat cineva care te depaseste in experienta, cunoastere etc.

Desi topicul se pare ca nu mai e de actualitate, as vrea sa-mi spun opinia vis-a-vis de titlul postului. Scopul vietii ? Nu exista, viata e rezultatul unor procese. Si totusi "scopul" ? Daca vorbim de om, cel pe care il da el vietii lui.

Care procese? Vrei sa argumentezi? Si procesele respective nu au o cauza?

Si daca nu au o cauza? E distractiv sa vezi oameni care se sperie de gandul ca exista posibilitatea ca viata sa nu aibe nici un sens... noi traind doar ca niste animale (ceea ce si suntem daca stam sa analizam starea in care se gaseste lumea in momentul actual ) prinse intr-o competitie nesfarsita.
Presupun ca ar fi egoismul suprem sa ne inchipuim ca viata noastra are un inteles ascuns, maret, care insemne ceva pentru ceilalti...

Of...
Viata...
Viata este atat de sucita si invartita ca niciodata nu intelegi nimic din ea....
Viata este o intamplare, de fapt noi suntem o intamplare...desi...nimic in aceasta viata nu este intamplator, nu?!

1. Procesele fizico-chimice.
2. Evident ca da. Suma legilor existente in Univers. Ea determina ocurenta si functionarea proceselor.


Blakut

Asa e, omul cade prada propriilor lui emotii. Eroarea pleaca de la personificare vietii.

Si totusi viata noastra influenteaza viata celorlalti,chiar daca nu intr-un sens maret(nici n-as avea nevoie de asa ceva). Nu cred ca exista scop al vietii atata timp cat aceasta(viata) nu are finalitate. Nici sufletul si nici trupul.

Iar legile fizico-chimice nu au nici o cauza?
De ce generalizezi, transferand trairile tale asupra celorlalti?

Blakut, egoismul suprem este sa crezi ca viata nu are nici un sens. Atunci faci ce vrei, nu mai ai nici o Lege.

Andra

Nu. Tu STII cumva ca ele sa aiba o cauza ? Care e aceea ? Te intreb ce STII si nu ce crezi.

Nu am transferat nimic asupra nimanui. Fii putin mai exacta caci nu-mi dau seama la ce te referi. Multumesc.