Ganduri, scrieri, amintiri din viata lui contraste veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

In viata mea ceva mai lunga decat a unora, dar mai scurta decat a altora, mult mai scurta fata de cea a lui Matusalem, infinit de scurta fata de cea a omenirii, am intalnit oameni care m-au marcat. Altii care au avut de spus ceva doar prin tacerea lor. Am intalnit copaci vorbitori, ganduri pierdute si trecatoare pe strada.
Incet, pe rand, dupa cum imi voi aminti, am sa scriu despre fiecare, fulguratii...
Printre povestiri, cate un crochiu va defini o personalitate. Sau persoana?
Poate chiar si eu voi fi pe aici, printre cele scrise....



UN GAND DE IARNA

Am fost un picut la mare in vara care a trecut, sa o vad doar.
Si marea n-a avut nimic impotriva. S-a uitat la mine cu multiplele-i fatete valurite, speculativa si filozofica...
- Ehehei ! Pleci tu pleci, dar eu raman !
- Da, mare, dar pleaca si timpul si nu ma lasa cu tine... As vrea eu sa mai stau, dar....
- EU sunt MAREA, EU raman pe loc !
Timpul a trecut, vara este o amintire, iar toamna a aruncat cu cocori de plecare si a plecat apoi si ea...
Marea a ramas acolo.
A venit iarna, aici in tara mea cu patru anotimpuri, si, fulg cu fulg, se asterne la malul marii.
Curioasa, sa vada cine-i pe nisip, intinde un val, spala nisipul si gusta marea.
- Ce dulce e !
- EU sunt sarata, mare, si ramasa peste patru anotimpuri, brazdata pe fata de valuri, si, atunci cand nu sunt prea manioasa, ma adie primavara de promisiuni...
- Stii ceva ? EU am sa vin la tine iara...
La vara !

Sa fie intr-un ceas bun! Era si timpul... Stiu ca acest coltisor de Han va fi unul special.

Si ca sa nu vin in casa omului cu mana goala:

Multumesc, si pe cat de intinsa este marea, cat si aprecierea ta, tot atat si... multumirea mea !

AUTOPORTRET

La tample gandurile
se aduna in umbrare de credinta.
Fruntea irizeaza nostalgia,
Ochii sclipesc ironia
Iar buzele
sunt o invitatie
la jazz .

Pentru versuri , pentru azi si pentru ca imi place si... jazz-ul

IN CASA MEA

Scaunele stau in genunchi
cand masa mananca-n picioare.
Dulapul inchide-amintiri
Vitrina etaleaza victorii
Tablourile pastreaza momentul
Robinetii deschisi spala gandurile murdare
(cand il inchid,
nu mai curg amintirile !)
Patul este obisnuinta cu vesnicia
Podeaua-i calcata-n picioare
Usile se inchid spre deveniri
sau renuntari.

Tu, de care parte esti ?

De partea unei vesnice PRIMAVERI, draga Contraste !

Iti multumeste gandul meu de seara,
Obosit sentinde-n crang de ghiocei...
Si iti surad din nou, a cata oara ?
Cu-acea candoare imprumutata de la ei !

ZODIA CALULUI


Alerg prin viata
cu vantul de mana
cu vantul in plete
pe fuga stapana.
Pe urme de cai alerg.
Alearga campia cu mine,
caii sunt inainte, alearga,
iar ploaia carea trecut
a ramas in urme de cai.
Eu si campia
alergam de mana.
Ne este sete
si bem din urme de cai
din fuga nebuna !

ASTA NOAPTE


Asta noapte, in somn
am fugit din mine insami.
Am lasat numai trupul in asternut.
Sufletul meu a trecut prin zid
si a pornit sa se plimbe prin intuneric
de unul singur.
S-a plimbat mult si tare departe.
Mergea si nu se satura...
Era frumos, asa de frumos,
ca a uitat de apropierea zorilor.
Cand s-a ivit prima geana de lumina
a luat-o la goana inapoi
spre trupul lasat in pat.
A sosit tocmai la timp
pentru ca acel trup voia sa se trezeasca
si nu putea fara suflet.
Si s-a intors in mine asa de obosit,
ca atunci cand m-am trezit,
am exclamat :
Abia imi mai trag sufletul !

Contrasto,
Ia spune-mi te rog participi la vreun cenaclu literar ?
Tks

Ai unul bun unde sa ma inviti ?

Sau, poate ne deschide unul Mihai pe Han !
Ar fi excelent !


VORBE CU PLOAIE

Vorbeste-mi ca ploaia!
E-atata desert in sufletul meu...
Vorbeste-mi ca ploaia !
Sunt atatea dorinti ne-mplinite ...
Vorbeste-mi ca ploaia!
Calc pe samanta de patemi..
Vorbeste-mi ca ploaia !
Parcul gandului
inverzeste cuvinte,
cand imi vorbesti ca ploaia !

MATUROIUL SI PAPUSA


A trecut o umbra printre gene...
Se-ngana seara la ceas de amintiri cand alta data focul duduia in soba...
Acum sucesc cu un grad termostatul convectorului...

Anul trecut.
Pasc in amintire turmele de ganduri.
La prietena mea in curte intr-o zi de primavara plina de chemari, calda si suculenta...
Curg verzi matisorii unei salcii data-n frunze, florile aromesc a larga trezire.
Pamantul putin al brazdei dintre marginea casei si gard, respira, cheama, abureste...
Niste cocosi, prin vecini cucurigesc a partenera...
- Veroooooooooooouaaa!!!!!!!!
- Hau ! (are a-ul caciulita )
- Ce-ai fato?!? Mai sa-mi versi cafeaua !
- Stai sa vezi !

In tot acest timp, Molda isi chema stapanii ...
Veronica iese din casa, ca de pe podiumul de mode. Pasul ei de dansatoare demasca frumusetile ascunse ale taiorului. Taior ? Nu ! Feminitate aburind a primavara.
Eleganta sobra si bine evidentiata de privirile albastre.
Toculetele inalte, poseta ca un punct.
Punct !
Deschide poarta.
Privirea mea hapsana de frumos da sa se incarce de dincolo de poarta.
- Hau !
Ce mi-a fi intrat in ochi ?
O beldie slaba, neagra si cu o tigara solcaita lipita -n colt de gura mai sa cada pe papusa.
Cenusiul bluzei de trening se prelungea pana la coate in buzunarul pantalonilor, si, de-acolo disparea subit.
Pantralonii !?! - sa fi fost negrii - sa fi fost bleumarin, sa fi fost pantaloni ?!?!
Vorbea printre buze si tigara, indesand cuvintele cu mainile cu tot prin buzunare, pana in adidasii morceliti.
320 de volti ai parului maturoi ii captara atentia baiaderei...
Si-au pornit in susul strazii, mandrii de lumea din care faceau parte - fiecare - si, pe care strada si primavara i-a unit in bunatatea lor.

Cu urari de bine,
- Pierde-l ma, pe drum !
sora-sa...

Ce m-as mai vaicari si eu pe ziua de astazi in loc sa scriu !
Dar de ce sa n-o fac?
Uite ca o fac !
Fack !

De ce plingi, copila dulce,
Timpu-l pierzi si e pacat...
Dus o data, nu-l aduce
Inapoi, al sortii dat.

Uite cam asa este starea mea de azi : cea din poza ! Nesperat de bine intuita.
Cum s-ar traduce oare aceasta stare de ykebana in cuvinte uzuale ? M-ar interesa parerea unui practicant, dar cine stie oare ?

Chit ca nu-s maestra, cred ca e vorba de frumusetea sortita pieirii, mai devreme sau mai tirziu...
Dar ce dar sa ne putem bucura de ea, fie doar si pentru o singura clipita !

Eu o simt ca pe uscaciune/moarte care vine peste firea/eu ce nu se vrea vremelnica....
Si pune-ti si adresa....

M-am conformat, draga mea...
Si din uscaciune rasar flori ... Flori ale desertului...




NUMAI PENTRU TINE !

Aceast galben il ador !



STARE

Cand n-am avut, nu am sperat sa am.
Mi-am dat putinul zilelor durute
Si focul nazuintelor nestiute
Le-am facut un glob pe ram.

A venit o pasare la mine
cu aripa ranita de mult prea multul bine
N-am avut o colivie gratuita
si-am adapostit-o-n piept la mine...

Cand am dorit, mi-am necajit gandirea
si-am zis ca lupta este-n lumea mea menirea
si am luptat chiar cu nemarginirea
Si-am obosit de-atata lupta firea....

Cand am avut am dat cu totul pentru bine
Iar el n-a vrut sa stie despre mine
A fugit, s-andepartat de EU...
Am ramas durere, ardere si tina
Un pom solid infpt in radacina
Ce-ar vrea sa fie verde, cum vreau eu

Nenorocirea vine-n zi senina
Si iadul s-a pavat in drumul meu
Pe drumul meu de aer si lumina
Pasesc cu fruntea gandului in tina....

Dar nu mereu ....

Mai fratilor, stiti, a venit primavara !
Eu cam asa ma simt :


Cand sunt in casa vrea sa ma sugrume
Nu ma incape spatiul iar cartea se inchide.
Si doua maini ma trag contrar si stau in loc
nu stiu ce sa fac, ce jos sa joc....
Privesc ceva ce nu il stiu prea bine,
n-are contur si nici asemanare
nu are chip, nici mana, nici picioare,
nu e prezent si totusi ma apasa
nu e absent : ma tine, nu ma lasa
cand sunt afara, ma goneste-n casa
ma sufoca, nu vrea, nu ma lasa
si trebuie sa fug din propria mea casa....
Ma constrange sa nu mai fiu eu!
Stau in cumpana sa merg tot inapoi, ori inainte
si plang de rasul meu de alta data

E primavara ! Anotimpul ...cere plata !

Multumesc, MARCH

Pentru FLORI

DORURI

Ma arde dorul de tine
ca macii in lanurile coapte
ca focuri de tabara-n noapte
ca mersul pe jaruri desarte...

Arde sufletul in mine
si timpul sa lege un leac
pe rana distantei - un veac
ar vrea... si tac...

Ma arde dorul de tine
si sufletul se rasuceste-n mine
ar vrea sa zboare-n zari senine
si vreau sa-l las sa plece de la mine...
Mie dor de tine !

BLESTEM

Imi flutur gandurile-a despartire
In curgere tainica spre fiinta ta...
Cu note singuratice si rare
Sa-ti cada-n suflet umbra vremii!
Umbra mea !

Mi-am despletit privirile pe soare
Si calendarul risipit pe podea
A ajuns la departare de o lume

Un mozaic sensibil la refrene
Ramane sa se-agate de-ncovoiate gene
De sufletul incercuit
De marea asteptare
Care poruncea !

Baga si tu ceva mai vesel, pentru ca vine,vine primavara, floricele pe campii ...

BUSON

A aprinde o lumina
cu o alta lumina;
seara de primavara.


ISSA

Ploaie de primavara:
o scrisoare rupta,
dusa de vint prin padure.

PRIMAVARA LA COMANDA


...dumisale ma scol dis de dimineata
fac putina-nviorare cu soarele-n fata.
Ma incarc cu pozitiv, devin corp radioactiv
si imprastii imprejur versuri.
DOAR DE BUN AUGUR !


lui MARCH


Multumesc CACTUS, ce frumoase sunt !

Multumesc . Dar, egschiusemoa , prea suna a epoca proletcultista ! Asa ca mai bine da-i inainte cum stii tu

Ei, vezi care este diferenta intre comanda si simtire ? Poetica...

Draga contraste multumesc pentru dedicatie si felicitari pentru nominalizare!

Multumesc muuuuuult, draga mea !
Apai, sper sa fie cu apa minerala, ca pe threadul de comentarii, m-am pilit de atata ..."sampanie" !
Dar, florile, super. Tot aranjamentul, de fapt.

Heei contraste ! Trebuie sa bei ca aia nu-i sampanie este elixir de inspiratie!!! Asa ca bea cit mai mult si scrie cit mai multe versuri frumoase...

Offfffffff, multumesc, FLORI, dar astazi nu simt in mine nimic !
Doar chef de discutii....
Dar am sa scriu pe viitor, si ce voi scrie,vi le voi dedica voua, celor de aici....

Asta inseamna ca ai b onsai-ul la tine, nu ?

Inca nu... dar a venit avizul...

Eu m-am plimbat pe faleza...

IN PORT

Cand vin in port corabii
Cu visurile-n sbaturi
Valu-n tarm se sparge
In unde.

Cand vin in port vapoare
Cu dorul pe catarge
Albatrosii din inalturi
Rad

Cand vin in port nave
Cu cei plecati departe
La mal vezi multe

Femei

Nu stiu daca ai incercat si tu, dar eu ador sa privesc Dunarea de pe mal atunci cand ploua marunt, asa cum s-a intamplat in urma cu cateva zile. Se aude clipocitul acela specific si iar apa Dunarii pare "ciupita" de ploaie.

Asa a cam fost si atunci...
Imi place sa ma plimb prin ploaie...

LA COVRIGI


Batista i-a cazut jos.
Roza, brodata. Undeva, firul s-a intrerupt de vreme si s-a desirat... Broderia a fost sparta. Timpul ...
Hainele, salcii, sorecii, scurse si planse. Poseta de lac scovergita.
Mana tremuranda cu vene albastre puternic reliefate printre petele cafenii.
Ochii aposi, tiviti cu rosu a caror culoare incerta balanseaza-n cautarea banilor din portmoneu.
A gasit si apucat portmoneul. Atunci, batista a cazut, ca o aripa de tinerete. Franta, pala si trecuta...
- Mamaie ! Ti-a cazut batista !
Nu m-am aplecat sa i-o ridic. Nu pentru ca purtam polara albastra si intregul emana a doamna bine, ci pentru aerul ei de domnisoara tarzie, eul ei de "nu ma jigni".....
Gura i s-a deschis arcuind un zambet stirb, doua buze amorfe peste un hau de amintiri.
O inclinare de cap, subtire ca si trupul ei:
- Multumesc !
Si-a luat de jos batista si s-a indreptat, aproape de mandria tineretii.
Candva, i s-a spus domnisoara...

SEMNE PE LUT


Plecam ?
Cu inserarea
sa mergem la Lefteri.
De seara pana dimineata
sa vorbim despre viata
cu mirosul si merii
spre inflorire-n fata.
Sa bem un strop de doruri
si-o cana de-amintiri !

Una dintre fulguratii...


Ce primavara frumoasa !
Adasta in mine mai mult
In astazi, cu ceea ce sunt
frunzele.
Bine !
Le operasc, le bag la pungi si prezerv primavara in frigider !

Si pentru ca are si rol de jurnal propriu acest spatiu, consemnez ca sunt taaare fericita ca s-a populat spatiul la "TU" si am cu cine...discuta ! Sper sa se mentina !

Uneopri mai faci si cate un ....

[B]DUS DE PRIMAVARA[/B

In targul meu, cuminte si bland in primavara asta, soarele naimeste roadele viitoare. Crengile cu mugurii sperantelor frunzelor plesnite, dau la iveala aromiri uitate.
Calc cu talpile incaltate in bascheti crengile ingenuncheate in fata ingheturilor din iarna. Printre ele, ierburi crude, toporasi. Ma aplec si adun cu degetele mele degetele stramosilor mei. Ca au iesit cu degetele-afara, de ghiocei, de crini, de toporasi...
Cerul inalt amplifica acordurile ample ale cautarii din mine si am impresia ca intreaga fire canta. Eu tac. Firea, vibreaza.
Niste caini latra si vin in goana catre mine.
Ii mangai. Unul, se pisicestre printre picioarele mele si scap toporasii jos. Ceilalti ii adulmeca, latra veseli, topaie, o iau la goana prin padurice.
Ma aplec din nou, adun cu palmele vioriul inmiresmat.... si tac.
Tacere de-nceput de aprilie, cu aripi moi de vata si invarstari de ganduri.
Ganduri care apar, dispar, si nu se lasa prinse.
Copacii multi se strang in hora, iar in mijlocul lor, verde, verde, verde...
Dinspre sosea razbat claxoane. Imi amintesc ca era ceva comanda de mancare...
Ma intorc. Ceilalti, terminasera si portia mea. Erau la discutii.
- Unde-ai fost ?
M-am curatat de griji ! M-am plimbat si v-am adus toporasi.
- Am crezut ca te-ai intors acasa !
- Nu ! Am vrut doar sa mananc cand voi discutati, ca sa va ascult mai bine !Asa cum am ascultat primavara printre copaci.
Si m-am spalat de iarna !

Ai un dar deosebit in a scrie ! mai ales poezii si epigrame !!!
Ceva mic pentru tine ...

Multumesc !
Si du-te la epigrame, ca, ti-am dedicat si tie una !

Pentru un suflet frumos ca al tau ....o poezie la care tin mult ..

As vrea sa pot avea aripi
si sa pot ajunge la tine
Sa iti sarut lacrima suspinului
si sa iti alung
singuratatea durerii.
Dar sunt inchisa in colivia
Neputiintei.
As vrea sa pot avea aripi
Sa iti alint pentru o clipa
Obrazul obosit de neliniste
Si sa iti daruiesc
Increderea pierduta candva.
Dar sunt condamnata
la insingurare.
Tot ce ti-as putea darui
Este un inger.
Si puterea… iubirea
Si increderea… vointa
Si norocul
Iti va aduce acest dar ceresc
Pentru ca eu
Nu sunt decat
« O clipa » in viata
Plina de incertitudine.
As vrea sa pot avea aripi
Si sa pot ajunge la tine
Sa iti ating usor visul
Si sa iti alin sufletul.

fie ca viata sa iti ofere clipe frumoase si mai ales Lumina puritatii si a Intelepciunii ...

Iti multumesc frumos, suflete...simtire...Alma !

Cine-i autorul ?

Asa, ca un film, de Pastele acesta se preumbla amintirile prin fata ochilor mei...
Si sunt atat de prezente ! Falfaie perdeaua , la etajul doi, falfaie perdeaua, si parca da sa sara, ba chiar a sarit Consuela in odaie !
A fost odata...

Mi- dor de tine primavara
Asa precum erai cand eu eram copil
Cu albinutele roind pe-afara
Cu florile ce se iveau tiptil...

Gradina mea ades neingrijita
Venea prin usi pana la patul meu
Inmiresmand a liliac si-a alta inflorita
Trezindu-ma din somn profund si greu.

Deschideam un geam si ridicam perdeaua
Consuela hop! sarea-n odaia mea
Nu mai baga in pat iarasi cateaua !
Se auzea de dincolo o voce rea...

Dar noi ne-mbratisam deja de dimineata
Si ne pupam ghiontindu-ne vartos
Ea sa ma linga iute peste fata
Eu sa o mangai pe capul ei frumos.

Am mai ramas inca aicea pe pamant
Ca sa va spun in primavara asta, intristata,
Ca sufletul catelei mele-adie-n vant
Iar eu copil, am fost odata...

Poezie de album...
Cu tristeti ameliorate de pisoii mei....

Si nu am mai scris de mult...
Putin tristuta in adancul sufletului meu pentru ca ultima postare aici ma leaga de ziua cand o colega de-a noastra a plecat ...
Si de cate ori doream sa scriu, ca si acum de altfel, mi-amintesc de Diana-Maria...
Nu pot sa scriu decat epigrame... Bune si ele....
Poate fi si "TU" considerat ded altfel ca un jurnal al meu, pana la urma, nu ?