Salvam Rosia Montana! Distrugerile nu justifica castigul si nici macar asa zisul progres.
Dar mintile iluminate nu au in vedere decat monezile. Asta viseaza si vor visa mereu. Habar n-au ce-i aia traditie, o folosesc doar sa manipuleze si sa realizeze asa zise proiecte.
Cu asemenea ganditori ilustrii care viseaza lingouri si care habar nu au ce impact ar putea sa aiba am sa ma feresc a mai discuta ... toti au aceeasi placa de lemn pe care o repeta incontinuu.
Asa ca mai cautati substratul, specialistilor de proiecte!
SALVAM ROSIA MONTANA!Satul Geamana inainte de proiecte.
http://mishuvass.files.wordpress.com/2013/...w=549&h=353Sarul Geamana dupa proiecte.
http://mishuvass.files.wordpress.com/2013/...w=549&h=3671. Părintele Afacerii Roşia Montană, Frank Timiş, a fost racolat din rândurile reţelei româneşti de traficanţi de droguri din Australia. Tatăl său vitreg a fost condamnat pentru trafic de droguri, Timiş fiind condamnat, la rândul lui, pentru posesie de droguri.
2. Singurul lucru în care excelase Frank Timiş în afaceri înainte de a ajunge la Roşia Montană a fost falimentarea mai multor companii pe care le-a înfiinţat (Morwest Holdings Pty Ltd, Riverdale Mining, Timis Corporation, Carpathian Investments şi Pneumatic Systems International Pty Ltd; ultimele patru companii fiind lichidate de Australian Securities & Investments Commission (ASIC), instituție care monitorizează toate firmele australiene.
3. Principalul asociat al lui Timiş în Afacerea Roşia Montană a fost Stephen G. Roman, fiul lui Stephen B. Roman, care ajunsese în România în anii 80, adus de Ceauşescu. Timiş, Stephen G. Roman şi Ovidiu Tender au format un grup care, la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 au încercat să pună mâna pe o parte importantă a resurselor româneşti. Pe lângă zăcămintele de aur au concesionat (prin Regal Petroleum) rezervele de gaze de şist din Moldova (vândute în 2011 către Chevron). În
2001, Stephen G. Roman a fost implicat în prima tentativă (eşuată) de privatizare a Oltchim. Firma lui Roman, Exall, a câştigat licitaţia dar s-a dovedit că nu avea banii necesari să plătească preţul. (un fel de Dan Diaconescu
) Timiş şi Tender au format în 2003 un consorţiu cu gigantul petrolier american Halliburton, pentru a cumpăra Petrom. Unul dintre şefii consorţiului format, Willem Matser, fost membru al staff-ului NATO, a fost arestat în martie 2003, pentru implicare în spălarea banilor proveniţi din traficul de droguri columbiene. Consorţiul a fost descalificat din cursa pentru privatizarea Petrom.
4. Actualii acţionari principali ai Gabriel Resources au un trecut la fel de controversat. Benny Steinmetz (deţinătorul grupului BSG) a fost acuzat de implicare în războiale diamantelor însângerate, din Sierra Leone şi Congo. Divizia de imobiliare a grupului BSG, Seven Hills, a început mai multe afaceri în România, anunţănd investiţii de peste 500 de milioane de euro. În total, a investit… 14 milioane. (ca sa vezi ... can dfaci proiecte uiti numerologia
) În acest an, grupul lui Steinmetz este subiectul unui scandal internaţional legat de modul în care a intrat în posesia celui mai mare zăcământ de fier din lume, din Guineea. Cazul face subiectul unei anchete a FBI, care l-a arestat în această primăvară pe unul dintre directorii companiilor lui Steinmetz.
5.
"Nicăieri nu am găsit date referitoare la prezența cianurii de sodiu (utilizată în minerit) în boabele de cafea, (propaganda RMGC spune cianura este si in cafea ) și cu atât mai puțin date despre o eventuală concentrație a cianurii în cafea. Ceea ce se știe însă cu siguranță este că semințele unor plante, cum ar fi merele sau caisele, conțin compuși ce în reacție cu acidul din stomac generează acid cianhidric, astfel că un consum substanțial al acestor semințe poate provoca otrăvire acută. Cianura de sodiu utilizată în minerit nu este nici pe departe similară, nici măcar în concentrații mici, compușilor cianogenici prezenți în anumite plante din natură” - Raul. C. Mureșan, doctor în neuroștiinţe, după o cercetare în toate bazele de date știinţifice disponibile online, la nivel mondial.
6.
Cantitatea e mai importantă decât concentraţia! Un om care mănâncă o mână de sâmburi de caise nu păţește nimic, dacă mănâncă un kilogram, moare otrăvit – concentraţia rămâne aceeași, ceea ce ucide e cantitatea. (
200 de mii tone de cianura vor la Rosia Montana - ar fi de 10 (zece) ori mai mare decât toată cantitatea de cianură folosită în mineritul cu cianuri din întreaga Europă)
7. Studiu de caz.
Blaenavon este un orășel din Sudul Țăriii Galilor, care a cunoscut extremele, atât industrializarea, cât și de-industrializarea. Declinul de după 1990, cauzat de închiderea minelor și înteprinderilor, a fost dramatic, în 2000 rămânând mai puțin de 6.000 de locuitori (de la 20.000, în 1920). După anul 2000 a început un program ambițios de regenerare a zonei, bazat pe valorificarea patrimoniului cultural industrial. O componentă importantă a acestei strategii a fost includerea Blaenavon pe lista Patrimoniului Universal – UNESCO.
Fiecare etapă de includere pe lista UNESCO a fost privită cu scepticism, oameniii neavând încredere că peisajul post-industrial, puțin atrăgător, ar putea duce la un asemenea rezultat. Și totuși, acest lucru s-a întâmplat în anul 2000. Statutul oferit de UNESCO a fost catalizatorul obținerii finanțărilor necesare pentru reabilitarea și conservarea patrimoniului, pentru dezvoltarea unor trasee turistice, pentru comunicare și promovare. Suma necesară punerii în practică a strategiei inițiale nu este deloc una spectaculoasă: 35,5 milioane de euro (în medie, 3,5 milioane de euro/an). Banii au venit din finanțări europene și din partea autorităților naționale. Rezultatele (în 2010, după 10 ani de la includerea pe lista UNESCO) sunt, însă, de-a dreptul impresionante:
- Numeroase monumente au fost conservate, salvate și revalorizate ca muzee;
- 500 de imobile restaurate;
- 75% din centrul abandonat al localității a fost refăcut,
- Peste 100 de locuri muncă/anual în construcții;
- 65 de locuri de muncă în turism;
- 10 noi întreprinderi deschise;
- sfârșitul perioadei de stagnare;
- valoarea proprietăților a crescut cu 300% în 5 ani (peste media din Marea Britanie);
- numărul turiștilor a crescut la 200.000 în 5 ani;
- dezvoltarea Blaenavon e departe de a se fi încheiat.
IMPORTANT: Valoarea patrimoniului cultural industrial de la Blaenavon nu e nici pe departe comparabilă cu patrimoniul cultural de la Roșia Montană
IMPORTANT: Dezvoltarea localității Blaenavon bazată de valorificarea patrimoniului a avut efecte benefice pentru întreaga zonă, nu doar pentru localitate.
SALVAM ROSIA MONTANA!