Dpmdv... in dragoste... nu exista razbunare... Daca-i razbunare... atunci... nu este dragoste, nu exista, nu a existat!

Dar cu ecsii care ne hartuiesc,hingheresc cum procedam?aveti ceva solutii in afara de ignore!
a fost o vreme in care pe unde mergeam ,pe unde treceam numai de un ex dadeam...ca sa nu mai zic de telefoane si mesaje

Si razbunarea asta e de mai multe feluri .Una este sa-i doresti exului sa nu i se mai ... cand ii este lumea mai draga si alta este sa-l omori.Asta am vazut tocmai la stiri, unu si-a omorat fosta nevasta ca sa se razbune ca l-a parasit .Si zice ca nu a vrut initial sa o omoare vroia doar sa rapeasca fetita ca sa o sileasca pe fosta sa se intoarca la el.Fetita a fost gasita langa mama sugrumata.

da... sa nu i se mai scoale?
ei ce sa va doreasca voua? sa vi se labarteze ca o galeata, sau sa inceapa sa atraga mustele?

la modul general cam asa se intimpla ..pasul 1.dezamagirea ..pasul 2. razbunarea ( sau macar gandul la ea )
se spune ca-i dulce..dar oare merita efortul ?

Razbunarea cea mai dulce
Este cand dusmanul tau
E silit a recunoste
Ca esti bun si dansu-i rau
( din folcorul local )

... eu, totusi nu am inteles ce legatura are dragostea cu razbunarea... si vad ca nimeni nu m-a bagat in seama si nu-i de-acord cu mine!! Ce sa caute in dragoste RAZBUNAREA? E posibil asa ceva? NU!! Razbunarea... apare intr-o relatie... in care nu exista dragostea. Razbunarea si-o doresc unii... dar, nu din dragoste, in nici un cazzzzz! Mai, chiar nimeni nu vede lucrurile asa cum le vad eu?! Razbunarea apare cand esti dezamagit, ranit.... in dragoste nu are ce cauta.

Pai lumea spune ca razbunarea apare cand se termina dragostea. Sau cand asa ti se pare, ca s-a terminat. Sau, ma rog, ceva de genul asta.
Eu cred ca e o pierdere de vreme sa te razbuni in asemenea cazuri. Totul se termina intre doua persoane din diverse motive imputabile amandurora, in proportii variate, asa ca...

hm, cum vad eu... daca iubesc pe cineva, daca am iubit pe cineva ... si din n motive relatia aceea exista ori s-a destramat... nu pot sa ma razbun pe acel suflet care mi-e drag... daca iubesc, de ce as vrea sa-i fac rau... daca-i fac rau, daca doresc sa-i fac rau, daca ma gandesc sa-i fac rau... prin razbunare... inseamna ca nu-l iubesc!! Asa cred eu... Daca apare razbunarea... atunci este orice altceva, ce vreti voi, insa dragoste nu poate fi!

se numeste oPsesie...
si nu-ti fa nervii nervosi ca n-are rost

Of, mey, cate nuante gasiti! Ok, cand se termina pentru unul din ei.
Dar, eu zic ca e mai bine sa rupi orice contact si nu sa te razbuni.

e o linie tare subtire intre dragoste si ura... spunea un clasic in viata (naiba mai stie care, daca nu il gasiti, dati vina pe mine)

As adauga ca orice-ti face bine la pisic, e bine sa faci. Ca pisicul odata stricat, greu se mai repara. Cu persoana respectiva ORICUM s-a terminat, asa ca...

Nu la psihic, Scarlett, la pisic.
E bine ce-i face pisica. Cu fizicul
Desi si un pisic e felina, desi masculina, lasa-l, Felina, sterge-o

Cla .....nu pot procesa informatia ..e prea dimineata si cofeina nu s-a dizolvat inca in singe ..poate mai pe seara o sa inteleg ce ai vrut sa-mi spui

So, trecem la altceva sau ne mai razbunam si azi?

Ce zici de "Prima dragoste", nefe?
Dar fara razbunare... amintiri frumoase.

Oook, prima dragoste sa fie. Cand a fost, cine a fost... samd.

o tricicleta rosie... se pune?

Hmmm, nu cred.

Aveam vreo 12-13 ani si el 17, era frumos, destept... uuu, cat ma mai inroseam cand ma uitam la el... iar el cat se mai inrosea cand se uita la sor-mea... Parintii nostrii erau buni prieteni si am petrecut cateva concedii impreuna. Ceva ani mai tarziu, dupa ce-am dat bac-ul, a venit la mare si a trecut pe la noi, am mers la plaja impreuna si in gluma mi-a desfacut sutienul in apa... dar tuta de mine s-a emotionat toata si asta a fost tot. Urmatoarea emotie pe care mi-a dat-o a fost cand am auzit ca s-a insurat si cu asta s-a gatat prima mea dragoste.

A mea a fost Corina. Aveam vreo 15 ani, ea 14 Prima dragoste adevarata.
Ce bine ca nu citeste pe-aici, as lua niste palmi de numa' si le-as indura, nici nu mi-ar parea rau...
Dar inainte de ea, a fost una de la Garâna (Brebu Nou), pe care n-am uitat-o. Aveam 13 ani, ea 12. Dulce
Era in concediu (vacanta), si stateam de vorba prin padure.
Am incercat s-o caut, dar n-am mai gasit-o...
Mi-a zis ca ma asteapta anul viitor, dar, fiind legat de parinti, n-am mai ajuns... Pacat...

Prima dragoste adevarata am avut-o pe la 12-13 ani. Un tip pe care-l intalneam vara in vacanta, la bunica. Avea niste ochi atat de frumosi, mari si albastri cred, dar asa de blanzi! Si tipul asta mai poseda si un simt al umorului fantastic. Lui i se cam lungisera urechile dupa frumoasa de sora-mea, mie mi se lungisera dupa el, la sora-mea i se lungisera dupa altu'. Vai vai ce tragedie! Si intr-o zi i-am scris o scrisoare anonima . Si atat, mai multe nu s-au mai intamplat. dar ce mai visam la el cand strangeam fanul, pe fiecare pala de fan vedeam chipul lui . Ma mai intalnesc cu tipul cand ma duc la tara, e mai scund cu un cap decat mine, dar e la fel de simpatic si atragator. Ne salutam, dar imi e si acum rusine de scrisoarea aia.

hihihi

Prima mea iubire o fost Omul Paianjen. Jur! L-am vazut prima data la cinema Luceafarul, apoi la Victoria, apoi in reluare de vreo trei ori...

era baiatul unei prietene de-a mamei din Constanta ...eu mergeam la mare la ei...avea si o prietena de varsta lui ...ea dadea la medicina si nu intrase ...el intrase la constructii ...eu eram inca la scoala nu-mi mai amintesc cred ca treceam a 7a sau a8 a ...si eram geloasa pe prietena ...pina la urma stiu ca s-au despartit ...el s-a casatorit cu alta ,are 2 copii ...mai tarziu nu mi s-a mai parut la fel de atragator ca in vara aceea!

Valentin...un brunet cu ochi albastri superbi......e la fel de frumos ca atunci cand m-am indragostit de el...si, din pacate la fel de banal...un baiat frumos cu prea multi bani dupa care alergau innebunite toate pustioaicele. Am vrut sa fie al meu pentru ca intotdeauna am fost foarte ambitioasa. A fost. Apoi s-a dus. E casatorit acum, nu stiu daca are copii.

Nu ne potriveam deloc. Nu prea aveam ce vorbi cu el...

m-am indragostit pima data, in clasa intai de bogdan, ne sarutam pititi sub banca si in toaleta fetelor fara sa ne vada nimeni, ziceam noi. imi ducea ghiozdanul pina aproape de casa si-mi daruia flori pe care le presam la initiativa mamei, eram colegi de banca si-mi dadea sa copii chiar si cind nu aveam nevoie, o relatie de un an scolar romantic cu toate ca am fost numita de un zimbaret c__va clasei. tatal lui a murit, casa i-a fost demolata, am pierdut legatura si nu l-am mai revazut. intr-o vacanta de vara, la tara, mi-a placut de ciprian,asta dupa ce prietena mea si un vecin de virsta mea au murit in accidente de masina, aveam aproape 8 ani, am mers la icoana fecioarei maria, i-am spus ca e fumoasa, ca are haine fumoase iar copilasul ei pare a fi foarte sanatos dar sa faca in asa fel incit sa nu-l mai plac pe ciprian pentu ca altfel va muri.
in adolescenta m-am indragostit prima data la 16 ani de un proaspat coleg de clasa. intr-o zi mi-a dat un caiet dupa care am ajuns acasa fara sa vad strazile.stateam in camera mea cu caietul care emana o dulceata ce-mi trecea direct in singe si pe intuneic fara sa realizez ca e intuneric in asa o stare de reverie eram. din acel moment am mers la scoala si inapoi tinindu-ne de mina, dar numai cu mina dreapta pentru ca pe un deget de la mina stinga aveam un mic neg. cind in sfirsit, s-a dus negul si puteam sa-mi pun miinile in miinile lui, intr-un moment delicat i-am spus 'ceea ce e intre noi nu mai poate continua asa' la care el imi zice "dar ce e intre noi?' cu toate astea, el, a ramas in mintea mea ca o icoana a perfectiunii masculine. ce vremuri

Pe prima mea dragoste adevarata (si chiar a fost adevarata) o cheama Eveline. Din prima zi de scoala am fost impreuna pana printr-a noua. Din cauza noastra, familiile s-au imprietenit, concedii la munte, la mare... Primul nostru sarut a fost in vacanta dintre clasa intai si clasa a doua, in delta, pe un ponton.
Am ramas prieteni buni, ne mai intalnim cand avem timp (ultima oara ne-am vazut acum vreo trei saptamani) si mereu ne amintim cu placere de ceea ce a fost candva.

In clasa a saptea. Dan. un superb cu ochi verzi care incercase sa ma agate cu un an in urma. eram salbatica pe vremea aia, si nu intelegeam eu cum e asta cu baietii. l-am reintalnit in iarna. Am vazut brusc inimioare iar cand mi-am dat seama cine era.... nu mai aveam nici o sansa.
Felina, o singura scrisoare? eu am trimis sapte. toate siropoase nevoie mare, de ti se rupea sufletul de mila mea si iubirea mea ranita in aripa, zau asa. tin minte ca l-am chemat chiar la o intalnire... el a venit. cand l-am vazut am luat-o la fuga spre casa.
Am vorbit, multi an i mai tarziu. Cred ca are si acum scrisorelele mele de amor, ca n-a vrut in ruptul capului sa mi le inapoieze. sper ca nu le pastreaza pentru vreun santaj

Frumos topic.
Prima iubire n-as numi-o dragoste adevarata pentru ca o dragoste adevarata presupune mult mai mult. In clasa I, m-am imprietenit rapid cu ea si mergeam intotdeauna impreuna spre casa. A fost ceva atat de frumos, tocmai prin prisma faptului ca eram atat de simpli si de naivi si de sinceri unul cu celalalt. Faceam totul impresuna, ne dadeam pe derdelus, ne bateam zu zapada, eu mergeam mereu la ea acasa si stand cu ea, doar noi doi, pierdeam notiunea timpului. Eu aveam altele in cap la vremea aia si nu vedeam in ea decat o foarte buna prietena, dar am aflat mai tarziu de la prietena acestei fete ca ea ma placea de fapt mai mult decat un simplu prieten. N-am idee cand s-a rupt legatura, dar acum cand ne intalnim mai vorbim, dar niciodata ca in trecut.

Ii poti invinui ?

Barrie

Si eu te iubesc.

Barrie ce-are asta cu tema zilei!
si in plus, cum poti sa zici asa in public. poate te crede lumea si iti strici draq imaginea

Edit .. si te vad ca maine-poimaine o iei si tu la goana cand ma vezi.

Las', ca nu ma pot speria asa de usor...
No, iertati offtopicul.

buna seara, draga radio... marturisesc ca te-am prins intamplator...dar ce am "ascultat" la tema zilei m-a facut sa spun si eu... cred ca prima dragoste a fost prin a cincea-a sasea... dar in stupizenia mea nu am dat atentia cuvenita si s-a dus totul naibii... el a plecat in austria la tatal lui...a revenit prin a saptea parca...si eu tot proasta eram...dar el m-a prins printr-un siretlic...ne-am ridicat sa spunem buna ziua-de plecare- la prof, si atunci el s-a asezat pe scaunul meu, iar eu cand m-am pus ...eram in bratele llui, el m-a prins si m-a sarutat...sau a incercat...si eu tot proasta nimic...copila fara mine de clasa generala... azi daca l-as vedea... nu stiu pe unde e... da...asta e povestea mea... povestea unei proaste. iar azi nu mai e nimic. va multumesc de ascultare...la revedere, draga radio.

Draguta tema
Avea ochii cenusii, dar privirea lor nu a poposit niciodata cu drag asupra mea. Era mai mare cu vreo 2-3 ani si deci se uita la mine ca la un copilas prostut. In schimb ii placea de o prietena de-a mea, de aceeasi varsta cu el.

Prima mea dragoste a "aparut" pe la 12 ani. El era cu 2 ani mai mare si l-am cunoscut la un meci de baschet, unde se afla in interes de serviciu (adica era in process de definitivare a unui cuplaj ). Dupa doi ani am ajuns sa fim impreuna. Dupa inca un an si jumatate ne-am despartit...adica in urma cu 6 luni. A fost biiiiiiineeee...cat a fost!

Ooo.... Ce tema!
A mea s-a intamplat la vreo 10 ani... Pe cine mi s-a pus pata? He, he! Acum el e cam cu 19 ani mai mare ca mine si de curand a fost achitat de anumite acuzatii...