Denise,
Crezi ca ei constientizeaza faptul ca sint nefericiti? Ca eu nu mi-s prea sigura. Posibil ca la ora asta se simt mindri de ce au facut... si habar nu au ce pierd...


Later edit: fotografie cu citeva din "fetele" mele la ... "masa" de pe pervazul ferestrei din bucatarie!

Sper sa nu deranjez.
Plang...
Nimic nu e intamplator...

Am scris de nevoie cu pixul, trebuia sa o fac. Si inca va mai trebui sa o fac, scriu "registru de casa" in dublu
exemplar, cu indigou. Intr-o zi mi-am luat inima in "dinti", am intrat in librarie si am cumparat un stilou. A doua zi, am
cumparat inca trei, pe care le-am dat cadou. Pe unul din ele, l-am pastrat si am inceput sa scriu... dupa atatia ani, scriu cu STILOUL. E minunat, totul are alt sens, cuvintele au o alta stralucire. Pixul le deformeaza. Scriam mai frumos, dar de cand am fost nevoita sa folosesc pixul, am fost dusa de val. Mi-era dor de stilou, ma bucur ca l-am regasit. Sper sa ma ierte,
ca l-am abandonat o perioada destul de lunga.

Oftez...Mi-e dor de Gesica, Fetita....dragele de ele, plang pentru ca nu le mai pot revedea. Traiesc doar in amintirile mele.
Gesica a murit inghetata, iar Fetita de batranete. Scurta e viata unui caine. De ce? De ce nu le mai am acum langa mine?
De ce au murit?

"A nins..."
"Capatul_lumii"
Zapada...
Cand le zic, celor din jurul meu, ca iubesc IARNA, stiu sigur, ca unii nu ma inteleg...

....."fotografie cu cateva din "fetele" mele la..."masa" de pe pervazul ferestrei din bucatarie!"
Diana-Maria, iti multumesc pentru aceasta fotografie, mi-a rascolit atatea amintiri frumoase...
Am stat mult timp si am privit-o. Am plans de bucurie, ca am putut revedea "fetitele" la "masa",
pe pervazul ferestrei din bucatarie...Erau alte "fetite", alt pervaz...dar nu asta este important.

Numai bine.
Cu drag, Mihaela.

Diana-Maria, imi place foarte mult fotografia cu "fetitele". Imi aminteste si mie de niste randunele care isi faceau veacul in balconul meu acum cateva veri. Si eu si mama le puneam mancare.
Sunt asa de scumpi... Cum sa nu-i iubesti?

Alte fetite, alt pervaz...Alte timpuri,alti oameni... Dar aceeasi dragoste, aceleasi sentimente, aceeasi duiosie trezita in alte inimi...
Alti catei... alte animalute... Dar aceeasi dragoste neconditionata in alte inimi, la fel de mari si de incapatoare...

Diana-Maria, am o poveste pentru tine si iubitorii de animalute care iti viziteaza jurnalul, poate o stii deja (caz in care ti-o reamintesc), oricum e scurta.

Un om si un caine mergeau pe un drum (clasic) si cum mergeau ei se intampla ceva (nu stim ce) si mor amindoi. Ei insa nu-si dau seama si umbla mai departe. La un moment dat li se face sete, si umbla ei insetosati pina ce ajung la un conac cu porti aurite. Acolo, dupa gard era un batrin. Omul il intreaba daca poate sa bea apa si batrinul ii da voie, dar cind vrea sa il lase si pe caine inauntru, batrinul il atentioneaza ca inauntru nu au voie cainii. Omul renunta si isi continua drumul impreuna cu cainele, amindoi suferind groaznic de sete. Si la un moment dat ajung la o casuta darapanata unde era un alt mosneag. Linga casuta era un izvor si omul il intreaba pe batrin daca poate sa bea apa. Batrinul nu vede nici un motiv pentru care nu ar bea. Il intreba daca poate sa bea si ciinele si batrinul spune ca e de la sine-inteles.

Dupa ce isi potolesc setea (om si caine), drumetul il intreaba pe batrin despre locul acela. Care se dovedeste a fi Raiul. Iar cind ii spune batrinului de conacul cu portile aurite, acesta ii explica ca acela era Iadul si ca era un motiv intemeiat pentru care era mai la inceputul drumului: nu putea ajunge in Rai un om care si-ar fi neglijat animalul la nevoie.

Poate ca e simpluta si oarecum naiva, dar mie mi-a placut.

Nu, Flu, povestea nu e simpluta si nici naiva.
Mie mi-a placut foarte mult si iti multumesc ca ai ales sa o postezi in jurnalul meu.
Mai ales acum ,in zilele noastre,cind uitam ca si animalutele sint o creatie dumnezeiasca...
Nu stiu cum i-as putea face pe toti oamenii sa fie mai blinzi si mai buni... si intre ei,si cu sufletele necuvintatoare...
Dar citeva lucruri stiu sigur: ca animalutele sint niste ingeri trimisi sa ne vegheze si sa ne iubeasca...
Si ca,la un moment dat, trebuie sa se intoarca in Rai, sa se joace cu ceilalti ingerasi.
Si ca ar trebui sa fim recunoscatori lui Dumnezeu pentru acest lucru: ne lasa sa vedem cum va fi acolo,unde nu e nici durere,nici intristare...

In noaptea asta va fi eclipsa de luna. Dar nu o sa o vad. Sint prea multi nori si a plouat. Si se pare ca o sa mai ploua.
Miine dimineata am programare la stomatolog. Ce frumos!

Noapte cu luna.

Eksohiko.... o bunatate greceasca.

Cum arata in farfurie...

Iar in farfurie... tot "eksohiko".
Miam-miam!

Reteta o gasiti la:
http://www.hanuancutei.com/forum/index.php...15&#entry136447

Miine trebuie sa ma trezesc la 7.E deja aproape 12. Si daca nici miine nu reusesc sa vorbesc cu parintii baietelului bolnav de la Giurgiu...

http://www.gds.ro/index.php/SOCIAL/18-05-2004#40a91353070e6

Am avut o zi ... mi s-a facut sufletul bucati. Cind am scris articolul,lacrimile imi cadeau pe tastatura...

Ivaşcu Florin-Dan.8 ani.Anemie aplastica severa.

Ieri seara m-am dus la culcare pe la ora 11.
Pe la ora 12 m-am trezit brusc: in somn realizasem un lucru.
Pustiul bolnav de la Giurgiu se numeste Florin iar fratele lui mai mare ,Ionut.
Primul copil al parintilor mei se numea Florin-Ioan.
Din pacate nu a trait, altfel astazi as fi avut un frate mai mare cu trei ani decit mine.
Nu pot sa cred ca e o simpla coincidenta.

Circul de lîngă noi

CU SUSU-N JOS




A venit vara.Încet-încet,s-a strecurat în viaţa noastra.Sa-u de schis şi terasele. Pe mesele celor care s-au oprit să se răcorească cu un suc de douăzeci de mii de lei stau aruncate reviste frumos colorate.
Cîteva domnişoare îmbrăcate ,,de firmă" ,gătite şi aranjate după ultimul răcnet al modei comentează ultimele noutăţi din viaţa vedetelor autohtone. Sînt foarte informate. Una dintre ele susţine sus şi tare că ,,băieţii de la O-zone e deştepţi, altfel nu ar fi avut atîta succes şi nu ar fi făcut atîţia bani". Se vorbeşte despre haine scumpe, maşini, excursii în străinătate. Nimic despre şcoală. Domnişoarele sînt extrem de bronzate, deşi de-abia a dat căldura. O şedinţă la solar costă pe puţin şaptezeci de mii. Cam tot atît dau vecinii mei pensionari pentru pîinea lor de o săptămînă. Uneori chiar mai puţin pentru că altfel nu ajung banii şi pentru medicamente.
Pe stradă mai trece din cînd în cînd o maşină luxoasă. Fetele întorc capetele şi exclamă pline de adimiraţie: ,, Ce cool e!`
Cerşetorul gălbejit care işi face veacul în zonă apelează la mila publică. Nu prea are succes. Adună cu greutate cîteva mii de lei şi işi continuă drumul. După vreun sfert de oră apare de după colţ cu un pachet de biscuiţi în mînă. Se aşează liniştit pe marginea bordurii şi mestecă. Are privirea aţintită în jos. Pe un afiş electoral, un candidat ne promite marea cu sarea şi Oltul cu totul.
Se apropie ora cînd oamenii se întorc obosiţi de la serviciu. Aceia care mai au o slujbă se consideră fericiţi. De bine, de rău, supravieţuiesc, la limitele subzistenţei. Acum, undeva prin România, nişte părinţi încearcă în disperare să adune bani pentru a-şi salva copiii de la o moarte sigură.
Alţii se întreabă dacă vor avea bani pentru pacheţelul de la şcoală. Cam toţi trăiesc cu povara griji zilei de mîine.
Tot în acest răstimp unii îşi mai rotunjesc veniturile din vreo afacere a cărei legitimitate stă sub semnul întrebării iar P.N.A-ul mai ia la întrebări vreun baron local care nu îşi poate justifica piscina din faţa vilei pe care susţine că a construit-o din bani cinstiţi, cîştigaţi cu greu,eventual dintr-un salariu de bugetar.
Noi îl credem pe cuvînt de onoare.
Citesc pe undeva că ne mor copiii cu zile. Că nu sînt bani de medicamente, de tratamente. Că s-au înmulţit cazurile de cancer şi nu putem face nimic. Aceasta cînd aleşii noştri dragi dorm sau işi explorează orificiile în şedinţele din parlament. Operaţiunile de acest gen fiind de importanţă strategică naţională, leafa e pe măsură. Vorbim, bine-nţeles, despre deputaţii şi senatorii care au bunăvoinţa să mai calce pe la adunările respective. Oricum, aleşii noştri se ghidează după zicala Timpul trece, leafa merge! Un muncitor dintr-o fabrică de textile cu patron străin nu îsi permite însă luxul acesta. Ar ramîne şi fără cei două milioane care îi permit să mănînce o felie de pîine cu margarină in pauză şi să nu-şi vadă copiii leşinînd de foame pe stradă după ce se întorc de la vreo olimpiadă internaţională.
Sănătatea şi cultura beneficiază de fonduri minuscule în timp ce unii se plimbă prin ţară şi străinătăţuri pe banii contribuabilului obedient. De nevoile lui îşi aduc aminte politicienii doar în campania electorală. Atunci, candidaţii, indiferent de culoarea politică, ne promit o viaţă roză şi intrarea intr-o Europă care, fie vorba între noi, nu e prea convinsă că ne vrea. Ni se flutură înaintea ochilor o Fata Morgana care ne va aduce drumuri fără gropi, protecţie socială, locuri de muncă, salarii decente, cărţi ieftine şi cîini cu pedigree avind în coadă un cozonac electroral. Toate,pe fond buzical cu iz de bazar oriental.
Aşa că, între două manele şi-o promisiune de campanie, românul nostru de rînd se bucură intens.
Este fericit că va avea o viaţă lipsită de griji şi că a venit vara şi nu mai dă tot salariul pe întreţinere. În lunile astea macar o rezolvă numai din avans. Din banii de lichidare cumpără parizer cu nitriţi din care nevasta găteşte o specialitate menită să sature toată familia vreme de-o săptămînă. Iar dacă e băiat deştept, îi ajunge şi de-o vodcă la birtul din colţ, ca să poată uita mai uşor de necazuri.
Şi apoi, printre aburii alcoolului să se întrebe cu inocenţă: ,,Eu cu cine votez ?''

Azi se implinesc doi ani decind Judicuta mea a devenit ingeras.
M-am trezit cu lacrimile-n git.
Judicut,mi-e tare dor de tine!

Sint asa de obosita in ultima vreme...astept sa vina ziua de simbata... cind sper sa dorm mai mult...

Somnul e una din cea mai placuta activitati.
Somn usor!

Aoileu,Arktule,mie nu imi ajung cele 6 ore de somn... Si se vede de la o posta !
Am devenit irascibila si tot ce imi doresc este un somn lung ...
Sa dorm asa, vreo zece-douaspeprezece ore... si sa ma trezesc fara sa ma gindesc ca trebuie sa ma dau jos din pat,ca altfel intirzii la serviciu!

Am dormit pina la unsprezece si jumatate... noroc ca a fost vreme de polaie,altfel ma trezeam iar la sapte...

Imi caut ingerul... L-am trimis sa vegheze un suflet de copil,dar si alte mii de suflete au nevoie de el.
Si nu mai stiu ce sa fac. Trimiteti-va ingerii sa protejeze copiii. Doar al meu nu reuseste sa faca fata.

Iata-ma din nou la Han... Tare mi-a mai fost dor de voi!

Bine ai revenit !
Ti-am pregatit niste poze recente de la intalnirea cu BDL-ul:

Poze intalnire 19 Mai

...
Pacat ca n-ai putut veni la nici o intalnire (cel putin la nici una la care am fost eu), ne-am fi distrat toti de minune. Vor mai fi ocazii totusi.
Bine ai revenit!

Daca as fi mai aproape de Bucuresti,cu cea mai mare placere as veni... Poate,o data si-o data am sa ajung si eu...

Nu-ti face griji; eu stau prin Bucuresti (temporar) si nici eu nu pot ajunge; insa incerc,macar la una din intalniri sa ajung.
Keep walking!

Macar nu-s singura care nu reuseste sa ajunga...Oricum,eu mi-s ,,in spirit'' cu voi , chiar daca nu am ajuns niciodata la vreo intilnire.

Prin mizeriile cotidianului, cinstite vornice!

Dar mizeriile de orice natura si-au gasit deja nasul. Nu ati auzit de "mister musculo" sau PUR universal? Mai ales PUR.

n.a: orice asemanare cu partidul Pur este neantamplatoare si special adusa in discutie; prezentarea partidului pe un esafod universal a fost, se pare, constatata si de chimisti, care au gasit o denumire potrivita noului aparat anti-coruptie - pur universal; desi, usor exacerbata, denumirea in cauza nu a incetat sa fie un izvor limpede si satios de candidati onesti si integri; va asteptam in randurile noastre... ; copyrightul este inexistent, oamenii fiind rugati sa trimita mai departe mesaje asemanatoare; fiind in deplina cauza constient de faptul ca v-am stresat, relativ usor, prin actualul mesaj publicitar, membrii lezati in drepturi sunt rugati sa posteze la adresa www.romulania.ro, unde vom centraliza mesajele si vom avea grija sa nu va raspundem in timp util. (...joke's over, back to reality)

Minerval, pentru anumite mizerii nici mama clorului ori a altor produse de curatat nu fac NIMIC.
Bine ca macar tu mai ai puterea sa faci haz de necaz, Eu... eu nu am.

O noua zi... Astazi sint de ,,straja patriei'' la redactie.
Asta inseamna ca o sa stau la serviciu pina seara...
Ma asteapta o zi fenomenala!
Sper!

Luni... alta saptamina... sa vedem ce o sa se mai intimple si azi...

Nu pot sa cred...
Grecia e cistigat!
Am trait s-o vad si pe-asta!

De ieri traiesc o minune. Vad o mina de oameni care se lupta sa miste lucrurile.
Care se lupta pentru viata unor napistorci pe car edestinul i-a condamnat.Iar voi va luptati cu destinul!
Dumnezeu sa va rasplateasca pe masura !
Sint cele mai frumoase momente din viata mea ...
...Sa vad ca lumii ii pasa de sufletele napastuite!
Imi sinteti atit de dragi!

Nu stiu ce faceti voi,dar eu ma topes,inecet-incet!
E prea cald!

In sfirsit a plouat.
Aerul a devenit respirabil...

Povestea mea... Povestea ta... Povestea mea... Si-a altora......

Nu, Arktule, nu sint nascuta nic iarna, nici toamna... Sint nascuta in aprilie... Ti-am dat teoria peste cap?!
Dar la peste 43 de grade la umbra, zau ca nu e respirabil aerul!

Am o stare ciudata...
Atit de ciudata, incit nici macar nu o pot descrie...

Daca ai nevoie de asistenta sa nu eziti in a o cere din partea prietenilor. Si, intr-adevar, vremea a fost torida, in ultima perioada. Tot ce mai putem face este sa asteptam "americanii" ca in '43 sa ne arunce apa din elicoptere, ca natura nu e prea darnica.

La mai multa racoare!
F.'.

Multumesc, Minerval, ca te-ai oprit in coltisorul meu si ai binevoit sa iti asterni gindurile aici...
Ca sa ma revansez, am sa postez citeva strofe de-ale lui Adrian Paunescu.
Special pentru prieteni...
Nu e el cine-stie-ce ca om, dar ca talentul pe care il are in poezie ma face sa ii iert toate pacatele...

Lume, lume


De la mine pan' la tine
Numai fluturi si albine,
De la tine pan' la mine,
Numai rau si nici un bine.
De la mine pan' la ea,
Numai lant si numai za,
Unde-i ea si unde-s eu,
Numai piese de muzeu.
De la noi pana la lume,
Numai fiare fara nume,
De la lume pan' acasa,
Numai vreme friguroasa.
De la mine pan' la ei,
Numai lupte si scantei,
Ei acolo, eu aici,
Si-ntre noi e-un fel de bici.
De la voi la oarecine,
Numai gusteri si ruine,
Din neant la dumneavoastra,
Numai gratii la fereastra.
De la noi pana la noi,
Numai ei, din doi in doi,
Invers, de la noi la noi,
Numai stare de razboi.
De la toate pan' la toate,
Numai tu, singuratate,
Numai tu si eu si plansu-mi,
De la eu pana la insumi.

S-antamplat ceva?

Nu, Afro, draga. Nimic special.
Doar vechea stare de melanco-blegeala... Cred ca am citit prea multa poezie
si m-a luat valul...

Melanco-blegeala? aoleu nu-i a buna...treci pe ym sa te trezesc Ca io-s treaza de ieri de pe la 10 dimineata Ups, tre sa fug la somnic

Si mai trebuie sa ma duc si la serviciu...

Venit de la serviciu.
Zi fara evenimente majore.
Am scris timpenii, chestii generale... s.a.m.d. ...
Of, si-i asa de cald aici.
Iar ma topesc.

LATER EDIT:

Va mai aduceti aminte de ...


S-asa-mi vine cite-odata
Sa dau cu cutitu-n piatra
Din piatra sa iasa foc
Daca-n viata n-am noroc ...
Cand s-o-mpartit norocu
Fost-am eu dus la lucru
Si la toti le-o dat cu carul
Numai mie cu paharul ...
Si nici acela n-o fost plin
Jumatate-o fost venin .
Si nici acela n-o fost ras,
Jumatate-o fost necaz ...
'Nalt ii ceru si-nstelat
Pe-a mea parte norii cad...
'Nalt si ceru si senin
Pe-a mea parte norii vin ...
S-asa-mi vine cite-un gind
Sa merg prin paduri plingind...

Cine poate sa uite versurile astea? Eu una mi le-amintesc de cate ori sunt derutata si nu stiu incotro s-o iau sau de cate ori nu ies lucrurile asa cum mi-ar place sau ar trebui...Si asta e unu din momente..Iar am facut o tampenie...

Dar ce ai facut Afro,mama ?!