Draga Edinide,

Problema ta, Edinide, daca adopti o pozitie panteista. Dar nu o poti fundamenta biblic. N-ai cum sa fii si budist, si crestin.

Clopotel,

Ce-am vrut eu sa-ti spun mai sus este ca un Isus care nu este pe deplin Om , desi este, El o afirma, Fiul Omului, isi pierde ORICE semnificatie. Un D-zeu devenit Fals-Om nu are menirea sa ne dea lectii de comportament, deoarece El ar fi altceva decit noi, El ar vorbi pentru El, nu pentru noi.

Un Isus care nu este cu totul Om, desi El spune ca este, este precum tu te-ai intrupa in pielea unui... Porc sa zicem, avind invatatura de Om, si i-ai invata pe Porci sa fie curati, sa nu fie lacomi, sa nu umble dupa sex, sa hraneasca purceii altora, etc. Cu ce drept ai vorbi tu Porcilor, daca tu nu esti Porc cu totul? (ignora conotatia sociala a acestui cuvint...)

@andra

In legatura cu divino-umanitatea hristica:
A fost om deplin, Si-a asumat in totalitate conditia umana (Fiul Omului), a fost supus acelorasi tentatii, dar numai natura divina L-a putut ajuta sa biruie pacatul. Asa cum si noi, avandu-L pe El, nu mai suntem supusi legii pacatului.

Sofism, eu nu am creat porcul dupa chipul si asemanarea mea, cu vocatia indumnezeirii...

Evanghelia afirma negru pe alb "Intruparea Cuvantului": "La inceput era Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu[...]
"Si Cuvantul S-a facut trup si S-a salasluit intre noi, plin de har si de adevar". QED

De aceea nu este nici o contradictie intre cele doua naturi, divina si umana ale lui Iisus.

Mai jos, la 3. 17, evanghelistul Ioan continua: "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede intr-Insul sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica". Mi se pare aberant atat sa cred in Om, cat si sa cred in mantuirea omului de catre om.

A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan.
Nu era el Lumina, ci el a venit sa marturiseasca despre Lumina
Lumina Aceasta era adevarata Lumina, Care lumineaza pe orice om, venind in lume.
El era in lume, si lumea a fost facuta prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. Deci, Creatorul, Dumnezeu, S-a intrupat, dar lumea nu si-a recunoscut propriul ziditor.

Nu zicem noi, nu noi am inventat aceasta dogma, ci ea are temei biblic.

"Fiul Omului S-a coborat din Cer".
"Fiul omului care este in cer".
Prin asta nu inteleg decat dubla natura a lui Iisus: umana (om deplin) si, in acelasi timp, divina. Iar intruparea nu I-a micsorat cu nimic slava Lui Dumnezeu.

Iisus este Dumnezeu prin natura, noi (creatia Sa) putem fi prin Har. El S-a coborat pt. ca noi sa ne indumnezeim.

A umblat pe ape ca Dumnezeu, dar a fost ispitit, a suferit (fizic si sufleteste), a murit exact ca un om. N-a facut cu ochiul pe cruce. Nu-mi pot explica biruinta Lui decat prin natura dumnezeiasca, deoarece nici un om nu a putut invinge pacatul. Si noi, de asemenea, nu putem birui pacatul fara ajutorul divin.

Si profetii VT erau simpli oameni prin care lucra Dumnezeu, dar n-au putut trai fara pacat.

Omul se naste din voia lui Dumnezeu, prin parinti trupesti, care pot alege sa nu se supuna vointei divine.

Dogma divinitatii lui Iisus este, dimpotriva, fundamentata pe Evanghelie. Esti liber sa o contesti, dar, in cazul asta, sa-ti alegi o alta carte drept lucrare sacra, nu NT.

Cat despre panteism, am mai explicat:
Dumnezeu este in toata creatia, dar, in acelasi timp, distinct. Precum soarele este la mii de ani lumina de Terra, dar hraneste prin particulele sale toate plantele, animalele, toate celulele vii. La fel si Dumnezeu: ne innoieste, ne sfinteste prin energiile Sale, ramanand transcendent.

Faza cu Toma, las-o la ea acasa...

In alta oridine de idei, te contrazici de la un post la altul: intai afirmi ca Iisus nu este Dumnezeu, apoi te razgandesti si imi aduci doctrina panteista, care pune semnul identitatii de natura intre creator si creatie.


Succes in cautari! Respectul meu pt. toti cei care la ora asta isi pun intrebari existentiale!

Draga Edinide,
Imi pare rau ca esti asa de suparat... Ma asteptam sa fii suparat pe mine, dar constat ca de fapt esti suparat pe tine... Asa este cand "lovesti cu piciorul in tepusa" (Fapte 9:5)
In primul rand ar trebui sa observi niste lucruri de baza, de bun simt, atunci cand te lansezi in niste afirmatii hazardate, mai ales cand vorbesti despre Ortodoxie pe care nu o cunosti de loc... Pe lumea asta exista multe carti care se numesc sfinte si chiar ele se autodefinesc ca fiind sfinte... In Sfanta Traditie crestina a luat nastere Biblia... Ea nu a aparut din cer...Nu au adus-o yoghinii... Sfintii Parinti, cu ajutorului Duhului Sfant, au hotarat care sunt cartile cu adevarat inspirate de Dumnezeu, si au alcatuit cu ele Sfanta Scriptura, adica Biblia... Daca contesti Sfanta Traditie si pe Sfintii Parinti automat contesti si Biblia...Asta e cea mai elementara logica... Chiar Biblia afirma raspicat asta in nenumarate locuri... De ex., daca citesti chiar inceputul evangheliei lui Luca vei vedea ca toata Evanghelia lui este scrisa din Sfanta Traditie....
1 Deoarece mulþi s-au încercat sã alcãtuiascã o istorisire despre faptele deplin adeverite între noi,
2 Aºa cum ni le-au lãsat cei ce le-au vãzut de la început ºi au fost slujitori ai Cuvântului,
3 Am gãsit ºi eu cu cale, preaputernice Teofile, dupã ce am urmãrit toate cu de-amãnuntul de la început, sã þi le scriu pe rând,
4 Ca sã te încredinþezi despre temenicia învãþãturii pe care ai primit-o. (Luca 1)
Iata cum Biblia singura marturiseste temeinicia invataturii Sfintei Traditii, caci doar din ea vine...
Ori pana si un copil stie ca Ortodoxia inseamna Sfanta Scriptura+ Sfanta Traditie - adica dogma crestina in tot adevarul si cuprinderea ei... Nu e loc de scos din ea, nu e loc de adaugat din ea... Ideile personale, daca nu sunt incluse in crestinism (adica in Sfanta Scriptura si/sau in Sfanta Traditie) nu au nici o legatura cu crestinismul, de asemenea nici imprumuturile din alte religii, cum at fi yoga, cu mantre si chiakre etc...
Acum, sperand ca ai inteles de unde a aparut Sfanta Scriptura, iti spun ca in dogma crestina se explica foarte clar si precis ce inseamna toate notiunile accesibile puterii de intelegere a omului in Duh... Ceea ce este numit Taina, are o cu totul alt inteles de cum iti imaginezi tu, eventual voi detalia daca tot nu te vei lamuri...
Despre Iisus Hristos, sunt notiuni de baza care trebuie stiute, ca sa poti intelege la ce se refera textele din Biblie... Aceste explicatii, desigur sunt date in dogma crestina (ortodoxa) inca de la inceput, altfel am fi pierduti sau rataciti, cum sunt atatia... Deci cei ce au alcatuit Biblia in Duh, au alcatuit si interpretarea ei tot in Duh, si noi nu trebuie sa facem nimic alceva decat sa ne-o asumam corect, ca sa-L marturism pe Dumnezeu corect...
O sa spun acum doar cateva lucruri de inceput, insa nu o sa intru in detalii cu tine, caci nu esti pregatit sa le intelegi, si atunci o sa le hulesti ca si pana acum, afundandu-te si mai mult...
Sa o luam incet deci...
Este Iisus Hristos desavarsit in Dumnezeire si in umanitate? Aceasta este una din intrebarile de inceput...
Evident ca este... Ca sa nu lungesc mesajul, nu mai dau citate, insa le voi da la cerere...
Dar Dumnezeirea si umanitatea sunt o singura natura sau doua? Evident ca doua...
Deci dupa unire, in Hristos sunt doua naturi si Hristos este in doua naturi.
Deci in Iisus Hristos sunt doua naturi: cea Dumnezeiasca si cea omeneasca, care sunt diferite, nu sunt aceleasi, caci una este creatoare si cealalta este creata...
Mai departe, cred ca ar fi util de observat daca inainte de unire, in Dumnezeu Cuvantul erau tot doua naturi...
Evident ca nu erau doua, ci numai una, cea a lui Dumnezeu Tatal, din care, atentie!, S-a nascut Fiul (mai inainte de toti vecii), si am spus nascut si nu facut, caci deosebirea este esentiala... Este esentiala caci Dumnezeu Tatal este necreat, si atunci Fiul Lui este si El necreat... Creat a fost omul, Adam, Eva etc... Nu Fiul... Fiul a fost nascut, deci este necreat...
Deci in Dumnezeu Cuvantul avem o singura natura, si aceea necreata. Este cu neputinta ca aceeasi natura sa fie deopotriva creata si necreata...mai mult, fiind necreata, si deci fara inceput...
Dupa unirea celor doua naturi:cea Dumenzeieasca si cea omeneasca, in Iisus Hristos exista doua naturi: una necreata(Dumnezeu Cuvantul) si una creata; una fara de inceput, dar cealalta cu un inceput...
Acestea sunt lucruri evidente si oricine le intelege usor...
Dogmatic, pentru ca Iisus Hristos este totusi o persoana, dar cu doua naturi, asa cum tocmai am spus, a fost introdusa notiunea de ipostas... Adica Hristos este un singur ipostas, dar cu doua naturi...
Initial doream sa-ti spun doar atat, insa mi-am adus aminte ca tot spuneai tu ca Iisus Hristos nu poate fi Dumnezeu, ca pe cruce a zis:Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai pãrãsit? (Marcu 15:34)
Ca sa intelegi asta, trebuie intai sa intelegi cel putin ce-am vorbit pana acum, dar si sa realizezi urmatoarele:
- pe cruce Hristos a patimit? Desigur...Dar a patimit Dumnezeirea sau umanitatea Lui? Evident ca a patimit natura umana. Prin urmare, natura Lui Dumnezeieasca a ramas fara patimire, caci sunt naturi diferite...
De aici se mai poate trage o concluzie adiacenta: natura umana este supusa patimirii, iar cea Dumnezeiasca nesupusa patimirii... De fapt, daca o iau cu inceputul, Dumnezeirea nu poate patimi ea insasi...
- pentru o mai usoar intelegere, ma gandesc ca ar trebui sa aduc in discutie si vointa... Daca Iisus Hristos avea doua naturi: cea Dumnezeiasca si cea umana, cate vointe avea? Caci e clar ca natura Dumnezeiasca si cea umana nu au aceeasi vointa implicit... Deci Isus Hristos avea doua vointe, dar care nu erau potrivnice intre ele, caci vointa natural umana nu este potrivnica vointei Dumnezeiesti, caci vointa Dumnezeiasca este creatoarea tuturor celor naturale. Doar ce este impotriva naturii se impotriveste vointei Dumnezeiesti, si aceasta impotrivire rezulta numai din dorinta de placere, care lasata in voie duce la pacat, dar o asemenea dorinta nu a fost la Iisus Hristos, caci Biblia zice:"Care n-a sãvârºit nici un pãcat, nici s-a aflat vicleºug în gura Lui"(1 Petru2:22)
Despre vointa, din nou, ar fi multe de spus, cum ar fi de pilda faptul, de observat, ca El nu S-a supus Tatalui cu vointa Dumnezeiasca, caci aceasta nu poate fi supusa.
Cred ca deja am zis prea multe catre tine, si acestea nu sunt de la mine, ci din Sfanta Traditie din care s-a format si Biblia, asa ca sper sa nu le hulesti, doar pentru ca nu le intelegi...
Mai departe, o sa incerc sa-ti raspund pe scurt la ce ai postat mai sus...

edinide,

Esti amabil sã-mi rãspunzi la o întrebare?

Te rog sã-mi spui cine a fost mai mare? Ioan Botezãtorul sau Isus Hristos?

Chiar dacã am un rãspuns, poate nu coincide cu al tãu, la fel ca multe alte lucruri.
Eu cred cã Isus este mai mare. Tu ce zici?

Sa postim cu bucurie Vinerea asta, ne vedem Simbata...

Draga Edinide

Adica,lumeste, sotul meu este:

- sotul meu;
-copilul soacrei mele
-tatal copiilor mei

Dar este o singura persoana.

Draga Ioana,
Nu stiu daca ai facut cea mai buna analogie...Adica stiu, parerea mea este ca nu e deloc buna...Pe Dumnezeu nu ai cu ce sa-l asociezi ca sa-L intelegi astfel...
Uite...pe scurt, sa vedem ce zice Biblia despre acest aspect... Sa o luam cu inceputu...
In VT, inca de la inceput, numele lui Dumnezeu este formulat la plural, sub forma "Elohim", care este cuvant evreiesc la plural. De ex."Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra" (Facerea 3:25)
Dar Dumnezeu in Sfanta Treime S-a revelat treptat...
Cuvantul lui Dumnezeu si Duhul lui Dumnezeu sunt infatisate ca persoane distincte:
"Prin Cuvantul lui Dumnezeu s-au intemeiat cerurile si prin Duhul gurii Lui toata podoaba lor" (Ps. 32,6)
Fiul lui Dumnezeu este evident o persoana divina: "Fiul Meu esti Tu, Eu astazi Te-am nascut" (ps. 2:7) Si mai sunt cateva situatii in VT cand Dumnezeu se descopera ca Sfanta Treime, cum ar fi la stejarul Mamvri, cand Avraam a primit pe Dumnezeu in chipul a trei persoane...
In Noul Testament se descopera deplin, clar si definitiv...Nu mai dau citate ca sunt arhiscunoscute, dar putem reveni asupra lor, desigur...
Dar trebuie punctate cateva aspecte, pe unele le-am mai punctat:
- Dumnezeu este Unul, dar in 3 ipostasuri (folosesc notiunea de ipostas, si nu pe cea de persoana, desi este acelasi lucru, deoarece creaza confuzii la neortodocsi... Ei isi inchipuie Persoanele Sfintei Treimi ca pe niste persoane pe strada, dar este o diferenta ca de la tata la Tata - adica fara legatura, desi se aud la fel, insa in inteles nici o asemanare)
7 Cãci trei sunt care mãrturisesc în cer: Tatãl, Cuvântul ºi Sfântul Duh, ºi Aceºti trei Una sunt. (1 Ioan 5)
- Ipostasurile acestea trei, nu se confunda, nu se amesteca ci se disting intre ele prin calitati lucrative, insa sunt de aceeasi Fiinta..." Eu si Tatal Meu una suntem" (Ioan 10:30), se unesc firesc dar ramanand fiecare ceea ce este. Astefl Tatal este in Fiul si in Sfantul Duh, Fiul si Sfantul Duh se afla in Tatal, iar Tatal in Fiul si Sfantul Duh. Cele 3 ipostasuri au o singura vointa, o singura lucrare, o singura putere, o singura autoritate pentru ca este o singura Dumnezeire...
- Acele calitati ar fi:
* Tatal naste din vesnicie pe Fiul si purcede pe Duhul... Tatal este nenascut si nepurces. El este izvorul Fiului si Sfantului Duh. El este Tata din veci, adica nu a inceput sa fie Tata in timp.
* Fiul se naste din vesnicie din Tatal. Fiul nu e creat, adica nu este creatura cum pretind ereticii incepand cu Arie...
* Duhul purcede din vesnicie din Tatal si este sfintenia insasi si este izvorul Sfantului Har, care desavarseste lucrarea lui Dumnezeu...
Acestea sunt insusiri interne Sfintei Treimi
Insusirile externe, sunt si ele diferite:
* Tatal este Creatorul
* Fiul este Mantuitorul
* Duhul Sfant este Sfintitorul si Mangaietorul
Cele 3 ispostasuri nu lucreaza separat, si in toate sunt una, numai ca in functe de lucrare, e mai preponderent unul sau altul...
Aceste relatii intre cele 3 ipostasuri sunt aratate clar in multe locuri din Biblie...
26 Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouã de la Tatãl, Duhul Adevãrului, Care de la Tatãl purcede, Acela va mãrturisi despre Mine. (Ioan 15)
Si un citat care, daca este inteles cu atentie, lamureste el singur multe aspecte discutate...
13 Iar când va veni Acela, Duhul Adevãrului, vã va cãlãuzi la tot adevãrul; cãci nu va vorbi de la Sine, ci toate câte va auzi va vorbi ºi cele viitoare vã va vesti.
14 Acela Mã va slãvi, pentru cã din al Meu va lua ºi vã va vesti.
15 Toate câte are Tatãl ale Mele sunt; de aceea am zis cã din al Meu ia ºi vã vesteºte vouã.
16 Puþin ºi nu Mã veþi mai vedea, ºi iarãºi puþin ºi Mã veþi vedea, pentru cã Eu Mã duc la Tatãl.(Ioan 16)
Cel putin 3 lucruri se arata in aceste versuri...
1. Relatia dintre persoanele Sfintei Treimi, Unul Dumnezeu...
2. Ca cele 3 ipostasuri sunt egale in autoritate, Toate cate are Tatal are si Fiul si Sfantul Duh
3. Cine a inteles cat de cat despre ce am vorbit, intelege acum cine sta de-a dreapta Tatalui
De asemenea sunt interesante si versurile Marcu 10:37-40

Clopotel, nici nu am incercat sa pun cea mai buna varianta, caci nici azi, in vinera Floriilor nu prea ma indemn la polemici, ci am spus asa, ca principiu, scuzata sa-mi fie comparatia.

@Edinide

El este Acela care vine dupa mine, si care este inaintea mea;
Isus le-a zis: "Adevarat, adevarat va spun ca, mai inainte ca sa se nasca Avraam, sint Eu.

Isus, Noul Adam nu poate fi inteles in afara Veciului Adam. Vechiul a fost Caderea, Noul este Inaltarea. Vechiul este Facerea, Noul este Desfacerea. Vechiul ne-a adus din Cer pe Pamint, Noul ne ridica de pe Pamint inapoi spre Cer. Atit Adamul Vechi cit si Adamul Nou se numesc Fiul lui D-zeu...

Tata, proslaveste-Ma la Tine insuti cu slava pe care o aveam la Tine, inainte de a fi lumea

Spusele lui Ioan au mai multe sensuri, toate adevarate in acelasi timp. Desi Isus vine in urma lui Ioan, Isus este mai presus de Ioan. Desi vine in urma lui Ioan, Isus a fost, existential, mai inaintea lui Ioan, chiar daca nu intrupat.

Aceasta precedenta merge comparativ si cu Avram, atit pe plan existential cit si pe plan spiritual. Isus putea sa aleaga a zice Moise, clara referire spirituala, dar l-a ales pe Avram pentru referire existentiala, deoarece Evreii de azi, cei care se considera "alesi", se numara numai incepind cu famila lui Avram, incluzind deci si pe Moise.

Prin al treilea citat, comparatia existentiala este extinsa pina la Primul Adam, deoarece Lumea a inceput cu caderea acestuia. Mai inainte de Cadere, Lumea nu a existat.

Acum nu trebuie decit sa le pui pe toate cap la coada... si afli ceea ce cauti...

Eu zic sa nu ajungeti la discutii personale... plus ca Clopotel nu este preot... un preot Ortodox tipic se ocupa de facut bani, nu de disecat si sustinut Dogma... nici nu ar posti, cum Clopotel posteste... asa ca lasa-l in pace pe plan personal...

Acum, revenind la Treime (impropriu spus, semnificatia fiind de "a treia parte"), mai bine Trinitate ("trei" + "unitate" = "Trinitate"), v-asi sugera niste intrebari:

1. A existat Isus in Ceruri inainte de Nastere?
2. In Ceruri fiind, era Fiul distinct fata de Tatal?
3. Dupa nastere, a mai existat Isus in Ceruri, sau numai pe Pamint?
4. Cit timp pe Pamint, era Fiul distinct fatza de Tatal?
5. Cind a murit, era distinct fatza de Tatal?
6. Cind a inviat, era distinct fatza de Tatal?
7. Cind era aratat Apostolilor, mai exista si altundeva, sau numai pe Pamint?
8. Cind nu era aratat Apostolilor, unde era Fiul?
9. Dupa Inaltare, era Fiul distinct fatza de Tatal?
10. Unde, cum apare si cum se manifesta Duhul Sfint in toata aceasta ecuatie?
11. Fara de noi si fara Pamint, Duhul Sfint mai are vre-un rol?
12. Fara de noi si fara Pamint, Fiul mai are vre-un rol?
14. Este Duhul Sfint o "persoana"? Precum Fiul?
15. Se poate Duhul Sfint intrupa?
16. Exista comunicare intre Tatal si Duhul Sfint?
17. Duhul Sfint voia cui face? Ca Fiul o face pe a Tatalui.
18. Au sens Tatal, Fiul si Duhul Sfint fara de Pamint?
19. Are Tatal nevoie de Fiul si de Duhul Sfint?
20. Are Duhul Sfint nevoie de Fiul si de Tatal?
21. Are Fiul nevoie de Tatal si de Duhul Sfint?
22. De ce nu este Tatal evident in noi toti?
23. De ce nu avem pe Duhul Sfint in noi implicit?
24. De ce avem nevoie de Fiul, nu ne ajunge Tatal, cum evreii sustin?
25. De ce avem nevoie de Duhul Sfint, nu ne ajunge Fiul?
26. Daca Fiul sta de-a dreapta Tatalui, unde sta Duhul Sfint?

Daca intelegem cine Fiul este, putem slavi pe Tatal!

(rau de tot!!!)

Eu sunt mai mult decat convinsa de faptul ca toti cei care scriu aici o fac cu bune intentii, din toata inima, si cu dragoste,altfel ar fi in alta parte.Normal, ca de cele mai multe ori intelegem in moduri diferite, pentru ca asa ni s-a dezvaluit, in functie de credinta si de inima noastra.Fiecare este un alt madular din biserica lui Christos, si are alta slujba de infaptuit.

Continuu sa cred ca inima este izvorul nostru de viata spirituala, de acolo ne izvoraste dragostea catre Dumnezeu.De-acolo ies faptele bune, credinta, rugaciunea,pacea ,iertarea, si poti gandi "teologic", dar simti numai crestineste.

Cam atat, scuze de offtopic.

Draga Emil,

Draga Edinide,

Spui de "versuri" din Sfanta Scriptura, te-ai molipsit de la Zexelica, numai el citeste versuri in Biblie.Versetele ....sunt altceva.

Scuze, versete..., insa nici vers nu e gresit... De ex. Psalmii au fost scrisi in versuri... Dar si eu sunt pentru "verset"

@andra

1. ok, Isus a fost in Ceruri inainte de intrupare\
2. ok, in Ceruri, Isus a fost distinct de Tatal
3. nu mai este OK...

4. Cit timp pe Pamint, era Fiul distinct fatza de Tatal? Da!

8. Cind nu era aratat Apostolilor, unde era Fiul?

Concluzii la intrebarile 1-9:

Fiul exista cu Tatal in Ceruri de dinainte de Lume.
Fiul intrupat, nu mai exista in Ceruri, fiind distinct fatza de Tatal.
Fiul mort, era intre Cer si Pamint, zdrobind Moartea, fiind distinct fatza de Tatal.
Fiul inaltat, este iar in Ceruri cu Tatal, fiind distinct fatza de Tatal.

Daca Fiul este distinct fatza de Tatal, Fiul nu este uzurpatorul Tatalui si deci... Fiul nu este Tatal.

Concluzie: Fiul = Tatal, Fiul = D-zeu este o blasfemie pe care Fiul, iubitor de Tatal, a negat-o clar si multiplu. Fiul stie ca numai Satana se vrea D-zeu, Fiul Tatalui se vrea Fiul Ascultator.

Adamul Vechi s-a vrut D-zeu. Adamul Nou a venit sa desfaca acest Pacat Original. De aceea, Adamul Nou egalat cu D-zeu este o blasfemie prin care Adamul Nou este confundat cu Adamul Vechi.

Adamul Nou a venit de la Tatal, a patimit, s-a rastignit, a inviat din morti si s-a ridicat la Cer ca sa desfaca Pacatul Original, Fiul = D-zeu.

Draga Emil

Draga Edinide
Sunt multe inadvertente in expunerea ta... Nu stiu daca le faci cu intentie, sau pur si simplu esti dezinformat

Baieti, urmeaza Saptamana Patimilor!


Va rog, in Numele Domnului, ingropati macar pentru o saptamana sacurea.
Lasati-L sa intre in inima si mintea voastra cu harul Sau divin, cu invataturile Sale depline, cu pacea si credinciosia Lui , pe cel care a fost, este si va fi in veci Mantuitorul,Marele Preot, Doctorul sufletului si trupului nostru, Domnul Nostru, Iisus Christos!

Emil, la intrebarea ta, eu nu intru in discutie.

Emil, afirmatia nu era directionata catre tine ci catre noi toti. De aceea e un rind liber dupa observatia facuta la mesajul tau.

Intrebarea pe care ai pus-o as reformula-o. Putem intreba cine a pus mai bine in lucrare invatatura lui Iisus, apostolii sau noi? Raspunsul e evident, cred, eu unul nici nu cutez sa ma compar cu ei. Nu inteleg insa rostul intrebarii, poate toti vor spune la fel.
Revenind la treime, aceasta s-a aratat la botezul lui Iisus. Ioan avea in fata pe Fiul, vedea pe Duhul sfint, si a auzit glasul tatalui din ceruri. In plus este o mentiune biblica precisa despre Sfinta treime, Epistola lui Ioan,5:7 Cãci trei sunt care mãrturisesc în cer: Tatãl, Cuvântul ºi Sfântul Duh, ºi Aceºti trei Una sunt., ce facem o stergem?

Emile, ca o paranteza as dori sa fie.


Apostolia, pescuirea minunata care se face pe pamant, trebuie facuta cu sfintenie.In primul rand sunt femeie, si rolul meu este sa-mi cresc fiii cu care m-a binecuvantat Dumnezeu,sa-i invat credinta care mi-a fost sadita in suflet si ...atat.Mai departe, sper, prin harul Domnului, o vor duce ei, caci am toata increderea.

Ca particip la discutii, repet a mia oara, o fac nu spre a da lectii nimanui, ci vorbesc din adancul inimii mele, si din ce m-a invatat Invatatorul meu.Daca as avea incertitudinea ca Domnul mi-a dat gandurile , indemnurile si credinta , as tacea pe loc. Daca as sti ca diavolul m-a invata sa ma rog, sa postesc, sa ma sfintesc, m-as inchide intr-un turn, si-as arunca apoi cheia, ca sa nu fac pe nimeni sa pacatuiasca prin ceea ce spun.

Dar, daca cuvintele mele reflecta dragostea mea pentru Dumnezeu, bucuria si pacea , si eliberarea mea de pacate, usurinta cu care imi duc jugul (din ce in ce mai usor), caci asta am inteles eu ca este jugul pe care-l ducea Domnul, ce al pacatelor, de-asta e jugul greu, caci inca esti rob lui, de-asta ti-e rau cand postesti, caci ti-e frica sa nu mori de foame, sa nu -ti cada parul de la devitaminizarea organismului, etc.,lipsa increderii si credintei, sau subtirimea ei. Aici sunt si eu cu voi, in aceeasi oala, sau eu pe langa oala, nici macar in ea, dar am incredere in Domnul meu, ca nu ma va lasa in veci de rusine!!!