chiar te-ai ras pe cap? si eu m-am ras pe cap acum.... multi ani. a fost o experienta!

Da. In fine, la ce par aveam eu (lung si cam cret), 3 mm suna ca rasu' pe cap Acum cred ca am ajuns la 1 cm si. O sa detaliez eu intr-o zi cum e cu experienta asta...Femeile ar trebui sa incerce "revolutia" cel putin o data in viata. Cum suna!
*
Azi ma asteapta o zi furtunos delicata.

Imi vine sa zic ca urasc ASE -ul cu tot sistemul lor de rahat neobisnuit cu spiritul meu sensibil invatat cu Universitatea, normal.
Am aflat abia azi la ora 9: 21 "raspunsul" unui examen dat joi, saptamana trecuta. L-am luat. Am aproape ulcer de la stres. Promovabilitate= 20% (cel putin raman la ideea asta, asa imi place sa cred, nu am aplicat inca indicele). Asa emotii de la Bac n-am avut, tot e un bine, mi s-au tasat cumva sentimentele.

O tampenie! Ma "pregatisem" pt negativ, nu stiam cum sa reactionez la pozitiv. Luni verificam din 5 in 5 minute pagina personala- asta daca nu stia deja cineva ca-s masochista si nebuna. Am investit mult. Niste neuroni arsi pt un ne-timp la timpul lui. Acum ma simt o tampita. Frustrant!

Ma dezvolt pe alta latura, legata de s, in sfarsit am inteles "S"-ul! E atat de intim inca si fata de mine tac.
Teoretic, in momentul asta am energie pt cateva luni bune. Practic, imi e putin asa sa imi analizez directiile. Trebuie vdb. Trebuie scoala. Trebuie Mark. Trebuie eu!

As asculta niste muzica care sa nu-mi ispire nimic, dar sa ma lase sa fie. Azi am trimis un mail unei persoane necunoscute. M-am gandit la I. Si la Antunes. Macar anul asta sa-mi cumpar Pessoa. Il iubesc pe Nichita. Misto ploaia. Si urletele.



p.s Paradoxul e ca ma comport ca si cum as fi "desteapta" cu toate ca constientizez ca nu sunt. Sinceritatea ma deprima. Abstract!
Merg la Comana in curand. Sa pipai lucrurile pe care le-a atins Gellu. Tot o masturbare stilistica a gestului rostit. Un echilibru.

Ţi-am spus eu că îl iei!

Daaaaaaaaa. Eu nu stiam. Am aproape ulcer de la stres. Secretarele de la mine de la f**k pe naibii sunt niste...
In alta ordine de idei (care?) ...sunt o tampita.
****
Ma exprim defazat. Am indepartat ceva intim. Si cum poti face asta? E intimu' tau. Nu stiu, eu reusesc. Imi e dor de mine asa cum am ajuns ne-singura. Stii? (stii)
Uneori ma gandesc ca e o sansa pentru maturizare. Da, sunt nostima cred (!@). Apoi, ma declar ...bai, tu n-ai vazut Reservoir Dogs? Lasa vrajeala (vezi guerilla cu dex si limba ). Bacsisul e pentru...chestii...delicat-mizerabile? Iubesc tarantula aia plus alte "()" numite oameni prin sange. Sange de om! Tare. M-am chinuit azi cu perforatorul, am ajuns la o parola uitata. N-ai cum. N-ai cum, pur si simplu, n-ai cum sa ignori ceva evident.

Alteori stiu de ce. Stiu clar. Clar, atat de neclar. Ca viata. Dulce-difuz.
Alte fraze, alte cuvinte. Poate ma intalnesc cu un om, sa zicem ca nu "corespunde" cu perceptia mea formata despre/asupra/ca si cand/ sa lesin de te mint/ba tu asupra lucrurilor. Neg. El e. Si eu. Doar distanta. Impreuna separati, o mare. De.

Interzis. Stiu. Acum am "tupeu".
Am in fata o poza a bunicului. Si a bunicii. Fac ceva sau nu fac. Cred ca m-am plictisit si eu de discutii misto fara cuva. Forme fara fond. Calin maior.
Intrasem sa zic altceva. M-a deturnat Vera. Eram pornita. Pe sensuri, pe cuvinte, pe reclame intime personale. (Nu-i, bai, pleonasm, stai cuminte)
Azi a fost ziuatatei. Mi-a spus bancuri la telefon. Am ras.
Decameronul si Hotii de biciclete. Zilele. Printre altele m-am apucat de fumat.
Sunt asa de varza incat chiar mi-as dori sa fiu misto.
Si- cu toate astea- sunt fericita. Asa, cu ... ascuns.
p.s. S-a "dovedit" ca dorinta aia era. O.
Nu e adevarat.
Peste tot e.
N-ai cum.
Sa nu ma mint. A 22-a litera lipseste.
p.S . Nu's ce zice, doar ascult:


niste mamaliga, un capat de pod, papadii.
Stiu.

o ureche imi era ocupata intr-o seara stateam pe burta cred ca era sambata "asternuturile" erau indecise culoarea lipita pe geamuri luna lesinase in fata blocului cineva striga catre masinile se miscau lent era noapte te auzeam vorbeai de ploaie sunt a nimanui ma gandeam vorbeai de ploaie de anotimpuri de taica-tu de toamna si casa in care te poti inchide ca intr-o colivie pana vine martie peste tine sa nu uiti altfel traiesti zapada e doar o metafora cand si soarele gol nici macar herbert eu stiam doar dune il simteam pe limba era ca atunci cand apa iti vine la glezne tu iti ridici blugii pielea

mi-ai spus

cand citesc (.) parca mi se sparg cristale in cap
nu stiam sentimentu' nu-l stiu acum ma doare parca aproape gandul ca nu stiu asteptarea era 15
am iesit pe balcon intr-o seara mi-am zis era septembrie aer murise o interpreta ii ascultam muzica fara sa vreau cineva imi zicea versuri si toate adresele gresite mailuri neintoarse si toate se continua tu aproape eram in locul ala in care simti ca pot face orice cu barele grele ruginite afara-ul exista coridoare atunci am stiu ca sunt constientizam dopuri

nimic
nu e nimic de inteles uneori ne plac jumatatile pentru ca nu putem crede ca nu exista intreg

imi place
imi place
imi place


de ...mor
sa traiesc.

Singura. Cu mana stanga. Mai bun ritmul asta.

sa scuip asa pur si dificil ziua de azi sa o fac franjuri sa uit ca azi imi pierdusem inima si oameni sa ma fac maini pamant sa nu ramai acolo eu asteptand sunt mai mare acum poate tu nu stii doar simti sunt mai mare acum sunt mai mare acum tu nu stii doar simti lipsa cuvintelor ma face mai desteapta in exprimare era veche podeaua mucuri si restul muzica

mi-am zis impune-ti scoate-ti din cap si din par ura ii uram aproape eu iubesc oamenii dar eu azi i-am urat cred ca ma uram pe mine eram urata rau ma uitam pe fereastra asteptam o furtuna nu venea eram aproape imi e si sila aproape sa plang prea multe schimbari in jur sunt si eu om mai sufar stii uneori sufar sufar ca proasta nu-mi dau seama ca suferinta e una cu pamantul cu limba poti schimba doar raportarea doreste-ti ceva de aproape nu-s masochista uneori insa trebuie sa trec prin tunelul ala becul e ars

pana cand
as fi vrut sa-mi leg toate intr-un sac panza cu soare spatiu nu stiu daca exista visez imi fac rau jur nu mai visa nu mai visa nu mai visa traiesc prea mult in alta parte partile nu-s ale mele nu-s s-ar putea sa nu am nimic de ce intreb cateodata de ce ma dispera si intrebarea nu caut raspuns si poate de asta e ca si cum te superi ca azi e fara soare uiti ca sunt doar nori pana la sfarsitul lumii mai e nu prinzi bai nene stai imi dau palme peste degete si tot azi azi am simtit ca exista o gaura neagra undeva exista nu-i stii distanta nu stii incotro poate in spate in fata langa dar e si fiecare timp te apropie poate sunt doar trista urasc tristii mama lor de frustrati multe as vrea sa-ti zic imi aduc aminte de visul tau si stau nemiscata imi e frica sa nu-ti sucesc mana ma doare parca ai fi cioburi in sange si pescaria

as vrea sa fac genoflexiuni tac
sunt prea multe ma declar invinsa nimic dintre cuvintele astea nu au dinti sa muste doar sa linga saliva imi face greata
dar n-as vrea sa-mi sterg din creier nimic
maine sun pe la anaf asa de amuzament alo as vrea si eu cu sorin blejnar ala sun la toate administratiile stiu ca nu-i asa mi-as dori insa sa fiu ca ala care fuma m sunand la politie prea plin prea gol nici el nu stie acum o fundamentala se impune howgh

deci as vrea sa pun o bomba in masina spagarilor de la garda
imi e clar ce, doar 3 firme?! putin! iti mai dam 20 sa-mi bag piciorusu' ma duc pe campii orlesti scrie pe mine sunt eu smechera dar pentru 600 euro in prezent aleluia cu viitoru' maret de 2000 nu merita 9
bine, ma, si colegii ? nu stiu as vrea sa fiu pur si simplu sa ascult evora c sa beau cinzano rosu sa fiu langa salcam in umbra seara si tu
alea dracu globalisme
hai ca maine imi revin
pe dracu, sunt prea nebuna

tacut

bine, ma

as scrie de n-am burice
azi
n-am inteles gravitatia
sunt in aer
n-am atas nicio piatra ceva
s-o tin in ureche
asa

imi vine sa-mi bag picioarele in serviciul asta si sa o iau pe campii.

...

eram asa ca si cum as crede ca mi -am depasit angoasa am sufocat-o intins in pielea ei neanuntata inca mai cred ca exista depasire in asta o alta forma de a imi amagi rutina ma gandeam ca ce sensibili sunt oamenii, bai, ce sensibili intr-o perioada nu suportam cineva mi-a zis sa nu judec poate asta e tot ce poate acel om sa faca atunci

sa nu judec sa incerc sa nu judec sa ma iubesc si sa nu judec

nici nu stiu ce sa mai zic despre mine plictisita nu sunt, o , d., daca m-as putea avea asa incat sa ma pipai sa ma cunosc in toate ungherele rumburile as putea doar sa-mi vad hainele nespalate ca doar eu le curat dar cum ajung ele in halul ala de murdare aflu doar in timp trait poate trebuie sa-mi schimb detergentul

filmul asta filmul asta pina asta presimt filmul asta vazut de n ori ma simt fericita doar privind trailerul poate stiam pina e libertatea mea
fericirea nu e un ideal, k. e un frustrat cu un creier superb , fericirea mea e atunci cand ma bucur pur si simplu ca traiesc ma bucur ca mor ca simt ca ma doare si ascult si ma las si dansez

e prea multa frumusete in lume nu stiu sa o suport nu inteleg energia (E=mc2 doar o metafora ?) si-as vrea

Am vazut Fando y Lis - Jodorowsky. Imi e clar ca exista intelegeri la care eu nu o sa ajung niciodata.

Fumez. Uneori ma gandesc ca o sa fac cancer si o sa mor. Stupid! Ne e asa frica de moarte! Vad cum imi intra fum in plamani.
*
Intr-o zi, prin Regie, acu ceva timp, stateam cu fundul pe bara aia care delimiteaza "parapetu'" de Dambovita. Asteptam 601 sa mergem spre Fac. Nu stateam in camin. Doar in statie. Era f cald, cred ca tot vara. Vedeam furnicile cum se suie pe mana, vedeam rugina, soarele, apa murdara reflectata , oamenii treceau pe strada cu capul descoperit. I-am zis lui Anil ca daca as cadea , as da cu capul de ciment ( ah, caldaram!) si mi s-ar imprastia creierul pe asfalt, sangele ar face siroaie in care s-ar sufoca furnicile. A plecat de langa mine.
*
Pare asa de departe, dar la inceputul lui iulie am avut concediu o saptamana. M-am dus pe deal, la mine, la tara. Imi era dor de salivam dupa iarba aia plina de gusteri si islaz si Dragoesti si in fine. Eram cu mama, afara, pe scara. Casa "mea" (facuta de bunicu si bunica) are trepte pentru a putea intra pe sala. Stateam acolo, vorbeam de medici. Nu mai stiu ce. Sau poate de infirmieri? Si i-am zis mamei ca eu daca as fi in postura sa ingrijesc un om cu piciorul rupt m-as arunca cu tot corpul pe piciorul ranit. Mama s-a schimbat la fata ( e o inocenta in cel mai putin gandit mod de exprimat). I-am spus : " Am glumit!" A zis : "Cred si eu , ca doar stiu ce am crescut" .Am ras apoi. Ma intreb acum de ce inocentii nu pot rade la "glumele" astea.

Am vazut filmul si mi-am adus aminte. Poate suntem rai in esenta. Dar insemnati cu bine.
Eu cred ca sunt un om rau. Aproape imi vine sa plang. Sunt sensibil de proasta zilele astea .( bag frecvent chestia asta cu "zilele astea" ca sa dau de inteles ca nu sunt mereu asa )
Faptul ca mi se rupe de cine ma citeste ma face sa ma simt mai libera. Stiu e cam departe comparatia, dar daca te accepti pe bune nu cred ca iti mai vine sa te ascunzi. Se furiseaza cineva de el prin alti oameni? ooooo, pe dinafara a crede ca nu ma ascund. Si cat de bine! Mi-o iau singura frecvent. Acum, insa, ma simt deschisa si puternica. Iluzii misto d'ale mele.

Cand nu imi e frica sunt. Asa simt.

ca o fereastra din Turnul cu Ceas.

Bai, nene, ce le mai place oamenilor sa se balacareasa! of, da, yes...cred ca-s imuna de cateva zile la nesimtire...nu mai simt nimic. De m-ar tine cat mai mult!

***

Visez munti.

***

Rapa ...e clar... am trecut dincolo de campii... ma duc pe pasuni.

***

La serviciu e ok. Vineri mi-as fi dat premiul de excelenta pentru pace. Azi am fost prea aglomerata ca sa ma enervez. Cred ca-s prea multi oameni tristi. Aleluia! Tristilor. Imi trag jaluzelele, ma fac albastra si ma concentrez. Trebuie sa ma organizez mai bine.

***

As vrea sa ma desprind mai usor. Sa-mi regasesc penele. Sunt semi-serioasa si asta e foarte bine. Of. Echilibru, taica, echilibru!

De cand am fost in Piatra Craiului m-am schimbat. Asa simt. Observ la mine urmatoarele:
- in perioada asta am bani si n-am niciun chef sa-i dau pe haine oricat de frumoase imi par ciudateniile mele stilistice
- sunt mult mai relaxata la serviciu. Imi fac treaba mai incet si mai bine
- visez numai munti (la propriu si figurat) . Urmeaza, sper, septembrie in Fagaras
- nu-mi mai gasesc angoasele !! Pe unde le-oi fi ascuns?
- imi vine sa fac curat in casa si ma simt anormal de sanatoasa suspect de misto!
- m-am reapucat de "citit" filosofie (la modul serios)
- nu prea mai sunt vorbareata (scurt si la obiect)

Sunt mai multe, dar astea imi vin acum. Cred ca o sa tocesc saitul ala despre Carpati.
Cred ca-s ok, totusi.

Si mi-am promis sa nu ma mai prinda. Azi, insa, s-a agatat de picior. Am tot scuturat, m-am invartit, am facut cum fac masinile alea cand se catara cineva pe ele, am facut curbe, frane bruste...degeaba. Aveam o stare insolubila. Pe dinafara si pe dinauntru fara continut care se poate umple. Buzunarele mele erau cusute (daca nu as putea intelege cateodata ca pe dinafara te poti umple si mai mult). Haine necusute bine, deh. La Comana tot n-am ajuns. Inca.
Nici nu stiam ca am asa multa mizerie in casa, atat de mult praf!!

*
"descopera-mi inima cu ceva"
"povesti de trezit adultii"

*
Parca doar. As asculta asta in nestire.
Maine merg la primul curs de escalada.

*
...

*
Sunt prea clara azi, imi vine sa ma tai in limpezime, imaginea se face cristal, langa liftul meu erau porumbei. Bloc comunist parfumist intimist. Dupa-amiezi in care din pat se vad varfurile, cerul, norii, pasarile. Decupat din Chirico:

dor.

imi vine sa scriu asa, pur si simplu. imi vine sa scriu fara cuvinte. sa spun multe, sa zic "pim", de exemplu. sunt altfel, aceeasi, rotunda, colturoasa, gri-gri (dispozitivu' ala, ma).
poate toate zilele astea pot fi stranse. ma bucur foarte mult ca nu stiu ce o sa fie maine, poimaine, ma uit cu jind si groaza la oamenii care isi programeaza viata in ...amanunt. jind? poate doar dorinta de linistire, dar o viata linistita oare m-ar linisti? nu cred, deci o dau tot cu alte mele.

ce am mai descoperit eu zilele astea. sau re. :

cu oamenii poti vorbi pur si simplu. naturaletea si sinceritatea dezarmeaza.
sa nu-ti fie frica. ori ca iti e frica, ori ca nu iti e frica, tot acolo ajungi. un fel de parafraza.
e bine sa mananci sanatos ca sa nu-ti mai incarci bucuriile cu tristetile organismului.
vine pina. eu sper sa plec pe 9.
cand nu ai chef de munca...asteapta sa-ti treaca. nu te acuza aiurea. "esti pante". urcat si coborat.
nu mai fac febra musculara la escalada. dar asta inseamna ca nu mai evoluez. deci, trec pe cubulete. (asadar, uneori nu e bine sa te linisteasca "binele")
nu mai cred in plans nici macar ca linistire.
*
azi: fara electricitate. baut pepsi in lipsa de cafea-curent pana la 10. rezolvat intrastatul si 390. facut curat pe birou. praful ma iubeste. frunzarit harti. facut niste preturi de doi lei. "sa mi se arda sursa!" tras jaluzele si combinat balante. stat si pontaj. bucatarie mica. discutii despre server. ascultat cesaria si moby. bagat masina. telecomanda cred ca e sub pat, ma bucur. baut cafea. ascuns insigna mica in patratelul in care salasluiesc altele mici. vorbit cu f Dragos despre job/serviciu. incurajat. decebaluirea e un sait misto. o groaza de oameni care te fac sa nu mai povestesti nimic. cuvintele se chircesc. pune, ma, corpu' si traieste!

sunt bine.

Nu imi e dor de iojica. Mai pastrez niste venin. Fac exercitii de olarit frica.
Muzica, nu. Filme, rar. Carti, cateodata. Oameni. Da.
Sirop.

Cam tac. Cand ma imbat, mai vorbesc.

Imi e dor. Cuvintele sunt magice.

Sunt fericita. Fericita asa, pur si simplu. Cand simt trecutul-prezentul-viitorul o linie fara spatiu. Nebunia de trai, de a respira fara logica. Cine suntem? De gen. Habar n-am. Azi am vorbit cu cineva foooooooarte drag. Stiu. Chestiile astea ar trebui sa fie mai intime? Intime? Ptiu. Cuvantul ma depaseste.

Sa revin. Ma gandeam. Daca depasesc frica, reusesc. Ce? Sa traiesc misto. Liberul de a fi autentic cu tine. Am observat ca, mai ales, imi e frica de ceea ce nu stiu. De o noua informatie? ...Am inteles dulce ca o anumita cunoastere nu are nevoie de informatie. Am desenat si curcubeul.

Sa nu fug, deci. Sa iubesc in continuare. Orice.

N-as vrea sa te bag in asta, dar daca imi e ..., te ascund. Si tu stii.
Ce frumos!
Curaj!

Maraton fara linie de sosire. Asta e aventura. Viata.
Bine, ma, recunosc. Sunt...exaltata. Stiu. Si tu? Tristule!

Azi am descoperit-o pe Patsy Cline.

Muhahahahhaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.
Vazui Bunraku si ma facu praf. Ma simt lovita. Trailerul e prea prost.
Genial filmu'. Lesin de placere.

stii ca imi esti draga??

Heiiii, tare bine mi-ai prins ieri, dar n-am mai apucat sa poposesc pe aici sa-ti las cuvinte. Multumesc pentru starea de bine versus gandul bun. Si tu mie. Om cald.

Pentru tine ... o las pentru starea de bine pe care mi-o da mie (sper ca si tie), nu inteleg versurile (in sensul traducerii).

mi l-am pus pe facebook , vrei s-o rog pe o amica portugheza sa ne traduca versurile?

Daaaaa. Sau nu? Asta a fost de prima data (prima citire/gandire). "da". Apoi m-am gandit ca daca "stiu" ce zic oamenii aia, ar putea sa-mi schimbe perceptia. In altceva. Si am banuit "altceva" ca negativ. Dar daca? ...
(tin mult la "lucruri"). mici.
...

Multumesc. As vrea sa ne traduca doar daca o face mancand gulie si scriind cu creionul pe o foaie alba, neinceputa.

cu gulia nu garantez ca nu stiu daca e cunoscuta acolo, in Italia e rara
ii scriu sa vedem ce zice... da mai tre sa ascult de vreo doua ori sa nu cumva sa fie in spaniola nu in portugheza ca portughezii se oparesc daca se face vreo confunzie in acest sens, eu ca s-o necajesc o numesc cu drag "spanish woman!"


tot ascultand mi se pare spaniol....


noa vad ce rezolv azi si te tin la curent. Poate dau si de-o gulie...

Cred ca e complicat ... Din comentariile de pe youtube am inteles ca ar face parte din folclorul galician (in Spania) melodia asta. Iar limba vorbita in Galicia e...din wiki

Sa ai o zi frumos-luminoasa!

edit. mancasem niste litere si un corn cu ciocolata.

raspunsul prietenei mele:

"This is not easy but here it goes:

Fun a taberna do meu compadre,
I went to my friend's tavern
fun polo vento e vin polo aire (x2),
I went through the wind and returned through the air
e como é cousa de encantamento,
and because it is a thing of wonder
fun polo aire, vin polo vento (x2)
I went through the wind and returned through the air

E pousa, pousa, pousa
and put it down, put it down
e non me toques naquela cousa.
don't touch that thing
E pousa, pousa axiña
and put it down, put it down quickly
e non me toques naquela cousiña. (x2)
and don't touch that little thing

Murmuraban as miñas veciñas
My neighbours whispered
que eu andaba co crego nas viñas (x2)
that I went to the vineyards with the priest
Iso é verdade, eu non o nego
It's true, I don't deny it
que eu andiven ás loitas co crego (x2)
I was struggling with the priest

Cando me case xa teño un galo,
When I got married, I already had a cock
xa miña nai non me ten que dalo. (x2)
So my mother won't have to give it to me
Cando me case xa teño un polo
When I got married, I already had a chicken
xa miña nai non me ten que dar todo. (x2)
So my mother won't have to give it to me

Did you understand? There's also and ADULT version for all this :-) Do yo want to have it as well? :-)"

noa ne-o trebe?

Multumeeeeesc. Nu ne trebuie, nu.

Sau ne trebuie un pic.
*
Azi, in parculetul de langa bloc, niste cersetori inghetati isi gasisera culcus pe gurile de canal. Ca niste caini, m-am gandit. S-ar putea ca eu sa nu inteleg nimic din ce e in jurul meu.

Ma fac mare.
Si asa, fara nicio legatura, ca si cum as spune ca imi place enorm sa fac baie in apa fierbinte, imi e dor. Dorul rutina exista? Mai trebuie sa-mi exersez tacerile. Si sa ma plang mai putin. Sau deloc.

Imi tin respiratia cand ma gandesc. Rar. Ca sa pot rupe in fiecare zi coli albe A4 scrise pe ambele fete cu cerneala simpatica.
Azi, daca m-as fi taiat, as fi observat doar cum curge sangele. Rosu impersonal.
Altaparte.

langa mine sunt oameni mai putin puternici mai sensibili mai naivi oameni pe care nu stiu cum sa-i protejez oameni asa cum eram eu cand eram mai mica imi vine sa-i iau la palme sa-i bat ma rastesc la ei vreau sa le impun ceea ce cred eu uit ca puterea mea dobandita greu e altceva fiecare asa suntem altfel cutitul taie bine tulpina uneorinustiesascobeascapamantul

eu stiu de echilibru=. si de dar. =. stiu. echivalenta. uneori inobservabil. parca. azi am refuzat o frontala petzl. mi-o doream. dar...darul , chestia asta cu primit si oferit. da. am simtit ca nu e in regula. ma obliga. (oare ai coaie atunci cand treci peste prostiile astea gen "onoare", "datorie", "verticalitate"...uneori ma gandesc ca suntem conditionati sa gandim limitat. daca e o farsa? e ca si cum ai spune pompos "asta e tot ce am", "tot ce mi-a mai ramas"...bai, dar daca esti prost? sa lesin daca stiu. revin. nu-mi pare rau. doar ma gandesc un pic. la gesturi, la atitudini, la refuzari. i-am spus: "m-as simti mai putin libera" (nu era o gluma). m-a intrebat ceva stupid, genu' ala de intrebare pe care o capeti la betie sau seminar : "ce e libertatea?" si eu mi-am framantat mainile. nu stiu, dar simt.

si noi simtim conditionat.

si inca iubesc oamenii. dupa toate scarbosenile din ultimele zile. iojica n-ar putea suporta. iar eu n-as putea scoate. poate uneori, chiar exista sentimente/reactii prea intime-fugitive-normal-fantastice, senzatii care s-ar risipi prin gand, el le-ar schimonosi, le-ar transforma in ceva, le-ar da sens. inainte de sens cred ca exista o zona fara. zona libera de sens.

eram undeva unde valuri pareau albe balene ucisase, era un blues sau un jazz, fara risipiri semantice, mesele erau din lemn, beam bere, soarele raspandea ciudat lumina, poate era 12 sau 14 sau 16, simteam in afara, tu

brazil e un film asa de frumos, dilandule, azi capata altcum. imi creste parul. imi cresc unghiille. imi cresc pantele.
imi e dor sa facem chei. si toate astea, asa, ca o salata de vinete.
asa cum sunt eu.

imi vine sa tip sa zbor sa plang sa tac sa fug sa toate astea stanse ca intr-un borcan al pandoritei
si trebuie sa fiu tare plansul e doar un reflex un tic cum s-ar spune ciresarii-s the best forever
toti oamenii mei dragi au de suferit (am recurs la d-astea) daca eu nu sunt puternica asa imi imaginez (esti tampita, lacrima asta inseama zece bice pe spinarea lui Val) si asa daca iti imaginezi ca esti putenic chiar esti (pe bune, ba)
sa-mi bag piciorusele in psihic
aseara in baie fumam ma gandeam la echilibru si paradoxul prizonierului s-au combinat asa cumva de tare ca eu chiar mi-am dat seama ca echilibru in lume nu consta (asa cum credeam cateodata) in oamenii care fac bine dezinteresat versus oamenii care fac rau dezinteresat ci ....cei care mentin starea asta sociala sunt cei care doresc binele lor (si fac ceva pentru asta) in egala masura cu doritul binelui pentru ceilalti...vag, stiu (cand nu vorbesc si eu inteleg mai multe)...si gandirea are asa mare legatura cu binele individual (gandesti pentru tine, scopul tu)

si daca as putea sa descriu in fraze muzica e doar un fundal
taria mea sta in asta: sa nu ma mint, sa nu ma furisez, sa spun, sa fac, sa gandesc, sa nu fac nimic dincolo de ceea ce simt ((gandirea deformeaza cum vrea muschiul, prin gandire esti vulnerabil mereu fata de tine (nu poti constientiza toate efectele)), prin simtire, nu (esti tu pur si simplu), probabil ar trebui sa fac aici acum o definitie a simtirii si a ratiunii dar mi-a placut asa de mult jane austen incat n-as vrea sa deformez sensul
dat

sunt nebun dupa tine inapoia ta fericit esti atunci cand intri in tine in bucatarie eram am smuls "linoleum "nu e suficient sa capeti niste zgarieturi, dana limitata ma simt fericita ca-mi dau seama de limita paradoxal azi am facut aforismul ala trait misto cadru
si eu sunt eu si toate astea asa ca o miscare diversa

cum sa-ti spun?! ahahhaha, pai nu-ti spun. vorbesc cu mine ca si cum
toata faza e sa nu uit asta:
(...)

nu-mi doresc puterea (aia clasica, sociala) sunt tentata sa refuz de ce poate frica apoi eu as putea face bine si asta e tot ce conteaza
bine sau rau
cine sa le mai dea de capat
(sa ma gandesc mereu la oameni)
intamplarea e doar o prelungire
iubirea e doar o intindere
m-am facut smechera peste noapte si-ncep sa confund
vezi, ti-am zis eu:
timpul.


chestii.

tipatulunuifluture

am ascultat-o multe zile. gasita aici, de la w. sau c. "comerciala" intr-un sens foarte intim pentru mine, asa. e ca si cum as spune ca...
din cauza asta
eu consider ca indiv kant e genial. exprima mult in forme accesibile.
n-as putea sa descriu nimic. din pacate. sau fer. zilele astea sunt asa...cum sa zic...fara urme vizibil-constiente. sunt zile din alea de care iti aduci aminte rar, poate foarte rar, zile in care tu traiesti fara elucubratii. iti cresc coaste-aripi-gramezi de pietre-n picioare. ecaocopilarie. adevarata. te faci mare si nu stii de ce. sau cand. pai,
de aia.

sunt asa cum suntem.

si eu exersez puterea. si observ. micimea oamenilor, faptul ca ...nu stiu...le e frica? e si asta un test, nu? daca esti ok, de ce dracu iti e frica? fa-ti tu treaba bine si dupa aia (daca e cazul, dar nu cred) nelinisteste-te.
si n-as fi vrut.
dar asta e. o etapa. niste d-astea pur si simplu.
p.s. si daca macar vreun om de langa mine acum (de la job) s-ar purta la fel ca inainte...l-as iubi (si plang stupid pentru ca nu exista) neconditionat. dar, nu. eu trebuie sa invat. sa-mi fie scarba. sa inteleg. n-ar mai fi nimic daca totul ar fi firesc, nu?

& gata cu tromboneala. dispar.
***
bai, tu!
si stii ca visez noptile.

Problemele apar atunci cand iti pasa.
Norocosii sunt curajosii.
*
Incerc sa invat la piete financiare. Nu reusesc sa vad problema in ansamblu. Deci, nu-mi pasa. De aia. Gata, m-am prins. Ptiu! Eu sunt in stare sa ma ajut singura. Mai sus am scris despre altceva...insemana e ca e bine. Valabil.
*
Uite, mi-a placut mult asta:



Faza e ca am partial sambata. Si-ar trebui sa-mi lesin energiile altfel.
Imi e dor de munte. Rau.

*
Sunt ca o sabie zilele astea. Tai tot. Rece. Distant-necesara. Nu pot sa-mi dau seama cum o sa se termine "etapa" . Simt nevoia de a vorbi foarte putin. Fara discutii. Doar miscari. Fizice. Celelalte sunt la all-inclusive.

Cautand ridicarea la putere am gasit asta (pe un site "matematic")

"Fiindcă nici eu nu înţelegeam nimic
şi nici tu
am crezut că suntem de-o seamă.
Ne-am mărturisit unul altuia
cel mai tainic secret, -
acela că existăm ...
Dar era noapte şi, dimineaţa,
.....
m-am trezit cu tâmpla pe tine
galbenule, snopule, grâule.
Şi m-am gândit: - Doamne
ce fel de pâine voi mai fi fiind
şi eu,
şi pentru cine?"
(Nichita Stănescu)

E 1:07 la mine.

Osulet semilunar. Radio.

sunt o plangacioasa.

Daca rezist...

Imi e frica de ianuarie.
Nu e bine. Stiu. Fac in fiecare zi exercitii. Si la propriu. Tot.
Parca nu se mai termina. Sunt prea multe. Si mie mi-a disparut curajul. Pe unde l-oi fi ascuns? Niste cafea sus si un cap amarui.
Timp lipsa mort. Am senzatia ca toata agitatia mea se petrece pe o pista din aia de la sala de gym. Si eu nu vreau sa slabesc. Nici sa ma misc in acelasi spatiu. Cerc.
Uneori chiar imi face bine sa ma plang. Asa reusesc sa ma vad, sa mai mananc niste chec, sa-mi pun intrebari.
As vrea sa fiu mai automat.
Mai organizata. Mai buna. Mai rapida. Imi doresc asta in fiecare zi cand vad teancuri (orice) teancuri. Apoi, imi aduc aminte ca eu sunt foarte agitata si trista. Uit sa ma bucur. N-am timp sa ma bucur, sa respir. Si-mi zic ca nu e momentul acum, dupa februarie. Si atunci o sa fie altceva la fel.

Si-mi vine sa-mi bag picioarele. Dar nu e o solutie.
Trebuie, de data asta chiar trebuie, sa ma relaxez. Of, de-as fi altfel, de-as avea simtul umorului...As face misto de mine mai des.
Insomnii.

Fumez si-mi fac capul figuri cu metoda ABC. Costa ceva.
Pierd vremea, asta fac acum. Bine macar ca am apucat sa-mi trag vreo doua. Ma ustura ceafa.
ah- ha-ah-ha.
ihi.

Cum vine asta, tocma tu nu ai simtul humorului?

Felina, multumesc pentru incurajare.

Imi iubesc foarte mult familia.
Dezamagita (crunt!) in fiecare zi de oameni, cred in continuare in umanitate. E si logic, nu? Daca ai asteptari prea mari... e normal sa fii dezamagit.
Cineva mi-a spus ca eu parca fac intentionat asta. Ridic mai mult decat trebuie stacheta ca sa pot spune in cuvinte vulgare, sa zicem (cu toate ca n-as rosti), ceva de genu' "ti-am spus eu", "stiam eu"...ca inconstient sa ma detasez de astea, de specia umana. "A observa" implica intr-un sens foarte desuchiat o departare de. Inca ma gandesc la asta.

Imi doresc des sa ajung peste vremea asta si sa pot spune..."da, bai, mai stii perioada aia ?!..." Si eu nu reusesc sa ma bucur de zilele stresante. Probabil inca mai cred ca nu mi se cuvin, ca nu merit. Aahahha. Da. E posibil, pe bune, si chiar mai am puseuri constiente in care-mi zic ca eu sunt doar un copil, nu se poate, nu , nu , nu.....Trebuie altceva. Cum sa scap eu de asta? Cum sa ma obisnuiesc eu cu varietatea raului? Daca nu e rau si bla-bla...ce e raul...perceptie etc. Cum am putut ajunge eu o sclifosita necocolosita fiind, totusi? Cred ca e simplu. Mi-am facut-o cu mana mea. Pur si simplu manual-mecanic. Am citit prea multe carti in generala. Am combinat nepermis romantismul cu erotismul, curajul cu aventura. Doze ilegale. Bomba!

Da, ma amuz.
Ar fi trebuit sa-ti fi scris mai multe atunci.
Azi mi-as fi dorit sa pun o bomba (again) la Adm. Fin. Ilf. Imi vine sa urasc barbatii doar cand imi aduc aminte de individul ala. Asa de expresiv poate sa fie.
Mana nu ma mai doare. Sper sa o lase asa.
In curand incepe sesiunea. Si inchiderea de an. Am vorbit cu 24 de fire care abia asteapta sa ninga.
Ptiu, ce simpatica sunt! O noua vizita la psihiatru.
Parca-s intr-un film prost in care cineva e filmat citind o scrisoare rupta, ravasita, vai cerneala ei, de pe front. Vesti "proaspete" ca iarna. Maine e alta zi.
Uneori, acolo unde scriu, inserez simboluri.
Unii le-ar numi tinte. Un fel de pendul.


Imi trebuie lectia despre tact. Pe cuvant, imi trebuie.

Imi e dor de tine asa cum n-ai putea banui niciodata.

Nu reusesc sa ma relaxez. Deloc. Nu mai suport oamenii din jur. Singurele momente de "liniste": in cada (dar dureaza putin) si la The Mentalist.
Stiu ca nu e in regula. Trebuie sa schimb mediu. Locul. Oamenii. E bolnav tot ce ma inconjoara. Am mai fost asa, probabil. [Aha, deci e numai in capul tau? Nu are legatura cu oamenii din jur?...Poate are, poate nu. Poate datile trecute am acceptat prea usor anomaliile. Sunt disperata perioada asta dupa drept, corect, sanatos. Faza e ca-mi dau seama ca nu poate fi niciodata asa cum vreau eu, alb si negru nu sunt culori. Mereu intervine cate o interpretare, cate o empatie, la dracu cu ele ca altfel o iei razna, bai!...

Tin minte vag. Parca a durat mai putin. Nu retin cum s-a spart buba. Probabil ca va fi asa, pur si simplu. Ca o .inspiratie-expiratie. Din ultimul film al lui Woody H. "eu nu sunt rasist. urasc toti oamenii in mod egal"... Detasare. Parca tot ceea ce am asimilat teoretic despre ce nu ar trebui sa fac acum imi tasneste in fata.
Evident, dau stand-by. Ma ghidez dupa alte "standarde".

Scriind mi-am dat seama de x. Oricum, nu cer celorlalti mai mult decat imi cer mie. Da, mai ramane sa aflu in ce grad sunt masochista.
Raman resturi de adunat.
Chestii de bun simt: sa alerg dimineata, sa fumez mai putin. Sau deloc. Momentan sa nu dezvolt idei.
La ce bun sa sterg tot? Poate ma iubesc prea mult si apoi ma urasc cand imi dau seama, dar evident ca fac chestiile astea doua fara sa stiu.

{mainile tale}

No Country for Old Men : "Vanitate sa spui am obosit sa lupt cu raul. Nu se poate iesi la pensie din "meseria" asta."
Niste filme.



vtclsm

Stiu asta: am o imagine ideala despre mine, e clar ca ma cred, intr-o forma destul de perversa, superioara oamenilor pe care-i dispretuiesc . Imi dau seama ca-mi fac rau mie mai intai. Apoi universului, imprastiind energiile astea epsi lor. Stiu si ce trebuie sa fac. Nu stiu ce-mi lipseste ca sa reusesc. Gandesc toate astea, dar...Reprimarea nu e buna deloc-deloc. Incep sa o observ la propriu. Nu sunt sanatoasa, dar pot sa lucrez cu mine. Pare a fi un inceput bun.

Da, n-am reusit sa ma prind in seara asta. M-am ascuns parca si mai bine. Logica ma indeparteaza, dar imi mentine echilibru. Dar eu sunt i.
Imi e teama ca ma pacalesc fara sa-mi dau seama. Oare adevaratul motiv?

Inima in spatele ratiunii. Ratiunea in spatele inimii. O decizie luata "sentimental" in cele mai multe cazuri "se dovedeste" a fi doar agonie. Citit pe forum in seara asta. Din memorie :" voi nu intelegeti ca lumea merge inainte datorita-din cauza unui mod care are a face cu moralitatea doar intr-o mica masura". A merge. A functiona. A exista. A nu te opri. Si apoi altceva. Dintr-o carte a lui Sabato, poate Despre eroi si...... poate era ceva de genul: femeile mentin echilibrul in lume (pt. carcotasi: n-are nicio treaba cu feminismul). A o lua de la capat. A pansa. A spera. A crede in umanitate. Sensibilitate dantelata.

Un soi de detasare. Perfecta. Amestec height si width. Filmul ala , Parfum, e la fel de prost ca si. Suskind ma enerveaza. Ca si cum ar preda intr-un azil.
Ca si cum. Asa cum silogismezi tu, fa.

Imi schimb sistemul de valori. Ma sperie. Poate o fac prea usor. Speriatul. Eram mai curajoasa mica fiind. Cred. Caprele, dealul, izlazul. Perfect. Moromete ruls.
Am incredere in constiinta mea. Bine e ceea ce simt eu bine. Dar oare ea are incredere in mine?
Cand exista un conflict ireconciliabil singura "solutie" e sa pleci. Sa renunti. Comunicarea e ca si cum ai lua un algocalmin. Frectie. Ruptura se adanceste mai tare. Indepartarea se face treptat si sigur. Ratiunea ma cam doare. Efortul, deh.
***
Tu.

***

Cioburi genunchiul parapante .
O partida de sah reprezentata doar in "memorie". Si toate mutarile...toate mutarile astea doar muls lapte.
Beciul domnesc e o idee.
Habar n-am.

***
Notite:
Despre oameni. De dezvoltat:
1. Invidia.
2. Lenea
3. Barfa.

Observatii:
La ei. DA, eu nu sunt asa. N-am pietre. Nu sunt modesta. Dar nu.
1. Cand iti e teama de cineva te aliezi impotriva acelui cu toti "inamicii" indiferent de culoare . Ai scuipat ieri pe steag alb.
2. Iti trebuie coaie mari pentru asumare. Decizii ...poate sa ia oricine. Sau... nu . Poate nici macar atat. Dar asumarea...Grea, taica.

Pentru mine:
1. In razboi faptele bune sunt reci.
2. Ceea ce conteaza e simplu. Intotdeauna.
3. Nu te lasa condusa de empatie. Ai incredere. Dozarea e potrivita.
4. Ceea ce nu observi te observa.
5. A fi profesionist inseama a fi.

Am facut biletele: E, P, I, A.
Am tras.

A iesit P.

Am numarat.
27 de declaratii de depus de dinainte de data 25.
*
Atat.

Ce bine că nu mai trebuie să stai la coadă pentru toate!
Spor!