e ca si cum as inchide poarta si ar tranti-o cu zgomot poate si lemnul o sa trosnesca ca oricum eu nu inteleg

sa imi pastrez curatenia intimitatii ,asta e lenjeria mea.sa fiu eu oriunde ,eu ,mereu eu.nu ca si cum cineva m-ar cerceta si ar trebui sa fiu vigilenta in exprimare ci eu in sensul de pastrarea a unitatii.sa nu ma dezintegrez.sa nu ma ascund dupa draperii murdare.cu gauri in ele,uneori poti sa vezi si prin culoare.schimba canalul daca nu-ti convine,lasa-ma in pace,sunt atatea lucruri pentru care merita sa te agiti.

am

***
azi e ziua lui Anil.draga,Anil.o zi in care mi s-au intors toate apele ,e aproape inundatie prin mine dar nici nu trebuie sa inteleg.

suntem atat de fragili prea fragili fiecare mirare vine sa ne mareasca umbra in care ne intindem pe brate
danseaza cu mine prin orice accident prin orice stupoare danseaza in oglinzile in care nu -ti mai vezi trasatura
uitam ca murim si ni se pare atroce cand cineva face asta dar miroase a liliac pe strada uneori ai putea calatori chiar cu un pantof desperecheat talpa e cea care face atingerea
danseaza cu mine acum plecat fiind danseaza ca si cum podeaua nu are gauri nu exista niciun iepure aici niciun tunel doar constanta
dansez si eu in zilele viitoare mi-am fabricat costum din absenta gambele noastre sunt joase aproape umflate in junghiuri
daca ai avea memorie ai putea acum sa accepti Tacerea acea tacere care impune uitarea gesturilor a miscarilor a chipurilor acea miscare a iubirii
iubirea cuvant prost ales de organele in care ne savuram lichidele iubirea superba nonsalanta a intimitatii Celuilalt
si daca acum cativa ani imi dadeam cu pudra in fata blocului poate in scara oglinda era prea mica uneori imi vedeam doar nasul
acum
stau aici nu mai am nici creioane nici nimic de momit departarea

danseaza ca si cum ar fi ultima miscare a corpului tau danseaza in mine nu tipa suna prea sexual
oamenii nu sunt obisnuiti in cuvinte mai bine taci asa cum reusesti sa o faci aproape perfect daca as crede ca exista perfectiune
atunci danseaza tacut

am dormit prea mult mult prea mult corpul meu a intepenit intre vise
sau visuri azi se confunda nu-mi iese nimic de imbracat hainele mele sunt crude si verzi
nu mai astept doar stau macar de -as avea un tricou nepurtat

...
?
bineinteles

si dincolo de toate zeitele ocrotitoare si dincolo de orice profunzime a discutiei ma aflu aici azi printre un tramvai 16 dus intr-o piata tarziu
ma simt ca si cum as intra in pielea nebunei de la universitate care umbla desculta si dezbracata de toate textilele care ar putea-o face normala
si tipa acolo si ataca oamenii poate spune ceva poate nu nu am stat sa o ascult niciodata
dar eu nu tip inca mai am haine pe mine (!) si scriu acum iojica e prea al meu ca sa mai conteze
si scriu(de ce scrii ,d.?) pentru ca aici pot sa fiu aici ca oriunde dar aici exista silabe exista strasuri exista pereti
aici sunt eu ca oriunde si stiu asta imi exersez la nesfarsit nepasarea as putea sa mor maine in sensul de sens in sensul de luciditatea in sensul de merita
sunt prea conformista si cand imi dau seama de asta,de fapt,atunci cand accept ma transform in ne-buna(bunul e conform mereu,ramane ca post-it asta,sa nu uiti,d!)
e cald afara au inceput sa cada din copaci cad mereu pe scaune pe strada cad si fosnesc seara mai ales noaptea cand trec taxiurile
imi vine sa ma ascund pentru ca limpezimea e grea grea greu de adus la suprafata la suprafata acolo unde se vede
greu sa imi revin din eschimonosii si tandreturi greu sa-mi scriu cu vopseaua in ce e necesar nicicum trebuie
inconstienta ca si joaca nesfarsita creeaza confuzii
sa nu ma confund cu mine asta e tot

descopera doua cuvinte !

tac cand pot si eu
acum azi
in secunda asta
cu fata
stand
e randul tau sa bei apa cu pofta
preaplinul
semicoerenta
eu
vrei sa ma insotesti intr-un copac tacand despre orice?

mi-e dor ce cineva ca patti smith
mi-e dor de ceva cald
de ce ti-e dor cand ti-e dor? si cum mai poti sa simti dorul dupa locuri necunoscute sentimente netraite
uite ca se poate ce mai mecanism avem si noi oamenii pentru a simti departarea
ti-e dor atunci cand esti departe atunci ti-e dor atunci esti undeva si ai vrea sa ajungi in altaparte.
eu sunt niciunde azi vine dorul si pleaca nici eu nu mai stiu pe unde-mi mai las
mainile

Imi vine sa scriu mare,asa de mare,cu cele mai mari caractere,ca TOTUL E ILUZIE,dar stiu ca-mi fac si mai mare rau decat am in mine acum,deci nu scriu.
Imi trebuie ceva tonic,sa ma smulga din starea de jos.O carte,o idee,o imagine,ceva puternic.Sa ma agat de istorie,de bunici poate.Sa nu ma plang,mai ales.
Ceva sa ma faca sa merg mai departe,sa-mi intoarca privirea asupra lucrurilor. Ceva uman ,dar mai putin fragil,ceva ca o piatra in multe straluciri.Sa arunc vascosul,apa e doar pentru continuitate.
Asa cum aveau grecii principiile,acum trebuie sa-mi gasesc unitatea risipa prin colturi.Sa o incheg si sa-i dau un nume.Si sa fie numele meu.
Stiu ca pot.Azi imi sta TIMPUL in loc.

Nu,eu n-as vrea sa fiu erata nimanui!

Multumesc,Titusule!
Senzatia e mai buna cu mine acum.Am pus in plic niste alb de zapada.

pentru o seara pentru niste senzatii pentru niste oameni pentru niste miscari pentru niste iluzii
aceasta iluzie
pentru o dorinta sau mai multe
toate cocotate pe un a4 fara imprimanta

pentru tine si mine fara claritatea ta sau a mea
fara a fi tu sau a fi eu
pentru o plaja in care scoicile care nu si-au ales inca mormantul iti vegeteaza vitrina
vitrina in care mi-ai agatat gesturile vulgare si niste urme de pietris ud
vitrina in care mine si tine suntem o camasa
aceasta vitrina care ne aduce in fata
geamul fereastra prin care nu vad intre noi
aceasta intre odihnitoare obositoare
intinderea oaselor poate a ta aceasta intinderea a marginii

eu,incotro poti fi tu.

Dintr-un film: prima conditie(si cea mai importanta) ca un lucru imposibil sa devina posibil e sa crezi ca e posibil.

fara fineturi si mai mult de-atat.

intr-un loc in care am fost cu H@TH
fantani intregi apa irosita nebauta alba
apa alba
scaune si maini cuvinte nerostite prin gesturi oameni frumosi
frumusete irosita
atata seara atata seara in nasturii in care-ti inchizi hainele
e pt mine aici
aici e eu
care
o muzica ne -a mea si totusi in mine prin
o
sa-mi gasesc un loc numai al meu ceva al meu
ceva transparent atat de transparent incat sa nu ma mai vad
nici macar eu
sa nu-mi mai vad forma sa ma dizolv in zgomotul rasului oricare ras

atunci in alte cuvinte ai spus ca sunt o bicicleta stricata un pegas nenorocit din podul bucatariei h
bucataria mea de vara in care stateau albinele

mi-e dor de seninatate



scris atat de prost drive.

Am bagat amandoua mainile in buzunarele pline cu cirese.Cu teama,inca asteptand sa se striveasca macar un deget in carnea suculenta a pulpei.Soarele ma astepta de mica sa ajung pana pe creasta.Bunicul mi-a spus sa am grija la vulpi.Pe drumul care duce spre cismea,langa salcamii cu teci aproape uriase pe langa mainile mele de fetita ,era o scorbura.Nimeni nu pare sa inteleaga.

Cand ploua mult,tot drumul o ia la vale ,ajunge pana in sat,se revarsa in curtile oamenilor,toate radacinile,toate scorburile,toti maracinii se ascund cu pamantul si ti se aseaza la picioare.Tu inca nu stii nimic.

Minciuna perfecta e cea care creste o data cu tine.Creste cu tine,ti se face mare in suflet,in poala,uneori o simti in varful degetelor,dar nu o poti pipai.E ca praful iarna,cand ninge.

Imi era dor azi.
Atatea drumuri prin noi.Toate vertebrele noastre se leaga de un trecut,de niste oameni morti.De niste scorburi.As vrea sa raman o bunica cunoscuta pentru cum confunda ea des numele copacilor.
Nu astept sa ma fac mare.Vine,insa,inaintea gandului.
Miroase a brad.

joi joi joi joi joi pana joi joi joi joi enjoy joi pana se sparge calimara si-si sug varfurile penitele dintre spatii spatiile goale nebagate in seama un blank albastriu
spartura
asteptarea imbatraneste te imbatraneste iti cenuseaza
asteptarea e timpul pe care-l lasi sa-ti linga prezentul in care stai in pozitie de start jos cu baschetii plini cu noroi de la scara
mai semnezi o petitie mai mananci un strugure iti mai spargi gheata intr-un pahar de plastic
timpul pur aproape pur ca miercuri se prelinge din asteptare
l -ul si r -ul doua litere

si tu esti razna,dar reusesti sa-ti mai intorci camasile in a doua apa
n-am unde sa mai ascund ata cu care imi desfaceam buzunarele e stridenta ar mirosi chiar si un caine

spartura fisura falia limba pamantul
limba pamantului care-ti polueaza crestineste arterele

fumul de vara si muzica dependenta de soare farfuria in care se intinsese spartura
harta a zilelor in care ma iubeai aveai nevoie de harta si raurile colorate in albastru dungile de popas numai delta in tine
*
dansam in burta mamei chestie clasica dansam acolo cuminte dansam cu mainile si piciorusele catre mine fara spatiu dansam in interior
fara miscari in amplitudine fara zgomot
adormeam apoi cineva spunea o poveste
eram mica mica
cineva spunea o poveste dar eu prea intelegeam nu stiam mare lucru
mama se rasucea pe o parte
cineva spunea o poveste eu ascultam cu toate lipite acolo ca un sertar.

Maine ar trebui sa ma iau in-serios.

stau si eu aici cu undita intinsa(mana mea nepotrivita in momeala) poate o sa se agate ceva din nelimpezimea din mine
tulbure ca inaintea furtunii tacuta in acalmie cu toate frunzele imprastiate de prin tornada

aseara am descoperit trei povesti nu stiam niciuna au venit toate deodata
si eu nu am timp nici sa-mi leg sireturile desfacute
alerg pe langa pista e numai praf de la cei conformi eu nu am nici apa dar soarele e peste tot la fel si avem toti aceeasi sosire

as vrea sa zic ca-mi lipseste ceva ca mai trebuie
da,intotdeaua ceva din afara mi-e teama poate sa-mi descopar oglinda acoperita de dupa lesinul sinceritatii
oglinda scrijelita in coltul din dreapta sus aproape de frunte
asta e si eu stiu
am nevoie de mine doar de mine m-am tot risipit timpurile astea
modern times niciun chaplin in casa mea doar o cravata in keaton

cumintenia limpedelui,norul tacerii
imprastiat in detaliu,parul meu asteapta sa-i scot acele si sa fixez bine in perete tot ce-mi scormoneste suprafata
parul meu de vara,haina in care imi lesin de la umbra

incerc sa-mi revin.mananc niste brusture

M-am umflat de la atata brusture pana m-am facut verde.
Azi am schimbat drumul, am vrut sa vad altfel si mirosea a tei si a seara.Cand m-am intors,pentru ca obosisem deja de prea mult drum nou,am
luat-o prin obisnuinta.Am simtit parfumuri de pisica moarta si multi oameni needucati.Era urat.Am constatat ca barbatii libidinosi sunt mai vizibili vara.

M-a amuzat asta.Transcriu dupa fluturas,ca n-am scaner:
''Buna,daca vrei sa ne plimbam prin parc sau sa mergem la un film,la un muzeu,la un restaurant,la mine acasa sau ce propui tu cauta-ma la telefon 0768935439 sau pe messenger id:sorinvoltron@yahoo.com.Intelectual,23 de ani,180 inaltime si 74 kg.Locuiesc singur in zona Titan si caut prietena.Nu ai ce pierde daca ne intalnim,nu vei regreta nici o clipa,nici o secunda alaturi de mine.P.S.Daca nu vrei,nu rupe biletul,da-l la o alta fata care vrea.''
Initial am crezut ca voia sa-mi dea din alea umanitare,felicitari,(a alergat dupa mine,nu mi s-a mai intamplat asta),fluturasi,etichete etc,dar asa ceva nu puteam sa refuz.




Da,sunt o lenesa.Trebuie sa-mi pun burta undeva.

Sa faci tot ce poti tu.Intotdeauna.Sa fii viu.Sa te inchegi iesind din lentoare.

Azi imi e dor de dealuri si de bunicu'.De un loc numit Rapa Mare.
De niste dovleci si o palarie neagra.De toti pomii fructiferi care erau atunci ,in ordinea asta de langa poarta: prun,par,zarzan,cais,mar,par,par,prun,visin,salcam,dud.Nu am avut niciodata cires.Bunicu' tot imi zicea o poveste si de ce nu se poate prinde altoiul la noi in curte.A incercat de mai multe ori,dar mereu s-a uscat.Oricum,n-am suferit prea mult.Aveam si vecini.

Mi-am pierdut memoria dorului.Uneori vreau sa uit un dor,il mai bag in geanta acolo,merg cu el peste tot,il tin inchis,trec linii cu el .Eu un exercitiu bun daca nu iei memo.Eu iau zilele astea.
Nu sunt o nostagica a copilariei.Ea e doar timpul care ramane fixat.Pentru ca atunci nu aveam constiinta timpului in termeni astia extravaganti.
Cand simti ca un ceva se termina ,ceva-ul ala e deja terminat.Mor aproape proasta avand sentimentul absurdului.Pentru ca nu sunt in stare sa-l redefinesc.
Azi sunt doar vineri.
Si nu stiu cum sa raman aici.

Fara ciresi nu se pune. Orice ar fi curte, gradina, livada, balcon, hol, ghiveci...

Ete na!Unde sa se puna daca nu exista Esti uracios,tocmai scrisesem ca am ramas cu ceva traume.Adica n-am suferit de ...lipsa(noroc cu tanti Bilica(pe langa vie) si tanti Gica care avea niste ciresi cu cirese galbene(sac!)),dar sa n-am eu ciresul meu...Oricum imi plac mai mult visinele.
Si ce,noi ne razboim in livezi?Inca n-am terminat HH-ul.(asta pentru ca azi mi-ai facut pofta si acum mai umbli si cu fofarlica )

Uneori esti atat de complicata,mi-ar fi placut sa fii tu jobul meu

Casuta albastra se numea cartea si asa s-a numit si caietul. Intr-un pod in care roiesc albinele,sufocant acum banuiesc. Sa ajung la parul de la Saraolesti.Ma si vad alergand ,la naiba eu mi-am uitat ceva acolo.Si mama o scris un geamantan intreg,povesti copiate cu stiloul,rascitite seara in vocea ei.

Toata caldura asta ma ameteste,dilandul se bate in filmele in care corpul si relatiile dintre oameni sunt unul.Doua inregistrari si trei fire albe.O simt acolo prinsa,azi trebuia sa-mi dea buna ziua cu ochii.O simt irascibila ,impanzita,prinsa in regulile ei artistice,ar trebui sa iasa.I-am spus,stie si ea. Ii trebuie un zgaltait.Ii trebuie aruncarea in gol.Parasuta la prima statie.
Si apoi,cel mai greu e sa lucrezi cu valoarea.Pe care o dai tu,stalpii pe care-i arunci in fata.Impiedicatul necesar.Am evolua prea repede,n-ar fi oportun.
dilandul are un zeu fals,il tine in bucatarie.Statuie fara carne,dictatoriala pozitie in care miscarile ei nu sunt pasari.Aparatul are nume de firma,nu e doar ochi,culorile sunt la locul lor.Toate.Nicio vopsea,niciun ghips.Nicio fisura.Dormi un pic si traieste-ti somnul.

Soarele asta mi s-a spart in cap,in maini ,in picioare,in glezna.Imi amorteste tastatura,mi se lipeste de degete,plasticul imi intra in vene,buricele degetelor mele sunt lichide,tricoul meu albastru nu se decompune in verde,e aproape seara dar azi e totusi ziua in care l-am auzit pe tata plangand

Auzit pentru ca e mai departe de mine, kilometric scriind-ne-simtind, vazut doar cand a murit bunicul
In fiecare cuvant e o poveste.As vrea sa fiu lucrul tau.

Pierdut o noapte
ca si cum noaptea ar fi a ta,ca si cum trecerea inseamna pierdere
somnul ne uita zilele.

Spartura.

sambata,in ziua de azi,aici e acum liniste.dilandul mi-a infasurat umbrela ravasita,mi-a carpit niste gauri,mi-a reparat manerul.tuna si fulgera afara,ploaia e acum doar acolo.mai mult decat toate nessurile la un loc,mai mult decat toate diminetile in care prindeam rasaritul.asta face dilandul ,dictionarul meu potrivit in traducere a exteriorului.

imi lipesc cu scoci pe pereti niste ganduri,imi inchid usa crapata.trec printr-un proces de infrumusetare.lhasa si tindersticks- sometimes it hurts .
pretind ca sunt bine.mi-am limpezit cearcanele.uneori vorbesc ca si cum as tacea.
5 si toate.rapid ,urgent si precis.hei,o banca si doua fete,trei tigari si un asfintit,o seara colorata in doua saptamani viitoare de energie.
factura=zenobia x.


o melodie in limbaj html.

***

am nevoie de un exil.de insula mea.cand te faci mare iti cresc toate.
niste liniste necesara.
cred ca m-am intors undeva,la un moment dat si am ramas asa.cu spatele lateral.nu mai stiu unde ca sa-mi indrept cealalta margine.

slabit 3 kile si futut doi la suta din suflet.
n-am mai ascultat therion din liceu.ce chestie,domne!
uneori oamenii sunt rai chiar fortat.dincolo de patologici.si eu prea sensibila si proasta.

imi trebuie disciplina.

As putea sa tac pana mi-as pierde vocea. Si poate as regasi-o apoi. Necunoscuta. Apoi, cand as avea nevoie de cuvinte nescrise. Sau, as putea sa stau in continuare in hamacul ALA in care neuronul meu smecher isi savureaza trabucul . Sau , as putea sa ascult Lhasa. Sa ascult asa, pur si simplu. Fara a intelege a nimic. Sau nimicului. Senzatia asta superba si cretina, absurda si miraculoasa sa nimic nu incepe si se termina. Aici,.

Despre toate si toti. Oameni si fragilitate, mese din lemn fixate in . Abia acum ma simt protejata de incertitudine.
Cineva care nu ma cunoaste.
Am aflat ieri seara ca eu nu atrag, doar simt cu un pic inainte sa trebuiasca sa simt. O deschidere prea mare ar putea rupe marginile cercului daca ar fi largite cu pensula.

Imi e dor de timp stat in loc, marti seara. Visine cu viermi si flori de salcam trecute. Cand ai o constiinta, trebuie sa o alungi, altfel esti pierdut. In ea. Ea, marea pastratoare. Timp masturbat in emotii.


incarcat in.

Piatra.

(ma joc
joaca-te
si ce?)

Bluzele mele au prins mirosul de vara. umbra dormita.
Marti. Imi stau toate in gat.

dansez intr-un picior desculta in mare departare de tine piesa asta e ca si cum ai putea sa stai la umbra stejarului sa mirosi papadii
asa ceva nu exista

ma duc sa-mi fac un ceai cu lamaie ca am inceput sa fiu alunecoasa.
sambure de nuca.

mainile mele sunt moi. topite de la caldura asta .

prea multe lucruri ne solicita. si noi le lasam acolo, sa ne umple. crescuta cu goluri, vantul face mai usoara trecerea. lin si calm ca o frunza. pentru copac iti trebuie radacini. si doar o solicitare. singurul ''adevar'' sta in tine. un singur rasad si de ingropat cat vezi cu ochii. si apa. si mare.

as vrea sa ma odihnesc intr-un pamant indulcit cu fructe.

. de mine. cu mine. m-as duce departe daca as reusi sa ma iau.
oricum, as fi pus mai multe baloane albastre. si o luna de carton.

dansezi? alice iarna.
pene pentru jabberwocky . vorpalul meu ruginit.


ma pierd in oglinzi , imi arata doar spatele ,fata, toate crapate, intre taieturi se prinde o alta expresie
marginea mea, capatul unde imi leg incheieturile se dilata
am vrut sa fiu alice ,am vrut sa fiu asa de mult, mi-am cautat vorpalul, aripile mele au crescut prea repede (doua pene in semn de recunoastere, doar trecere a )
azi noapte am visat ca eu sunt jabberwocky. pe mine trebuie sa ma opresc, in fiecare om un monstru, ar trebui sa tin regim, totul tine de mancarea cu care-l hranesti

alice traieste acum in debara, e prinsa in fusta verde cu stelute de mare, imi bate in perete mereu, nu mai vreau sa o stiu.
. locuiesc in senzatia asta ca echilibrul in lume e dat de ceea ce eu refuz sa fac acum.

imi place sa spun brusture, brusture, brusture , brusture
ca un deal unde te intorci mereu pentru ca panta de acolo ti-a dat stomacul felii
sau
asa cum imi place mult cand masina urca pe o sosea abrupta si apoi, dupa ce ajunge in varf, ramane suspendata un pic, un timp mic, poate o secunda, o fractiune, prima coborare, primul contact cu soseaua, atunci cand iti sta golul in gat

(& schimbarea brusca a benzilor. tot cu masina. la naiba, ca nici n-am carnet. doar pentru senzatiile astea si tot ar merita.)
ma misc doar in interior. in afara mai incerc o pasare, mai construiesc o tricicleta, imi mai cos baschetii. insiruiesc toate.
obosesc des, dar stiu ca drumul (fereastra, ceea ce se vede pe) e tot ce da in conteaza.
(sa-mi fiu draga si sa incep sa ma invat). cand sunt lunga imi cresc si picioarele si mainile, ajung pana in piata ,am furat niste piersici. acum imi netezesc cutele hainelor.

n-am stare. sunt o sifonata.

02.07.2010
daca as putea sa-mi aliniez gandurile in ordine crescatoare as scrie o carte fara randuri.

atat de mult. si iojica asa viu.

Look at the men
The supermen
They turn to King Kong in the end

Look at their hands
Caressing yours
You have a monkey on your bed...
I know you hold off alll the books of Darwin modern - ancient lore
You had to wait, Darling, 'til midnight to find out dick was too fast for love
You wanna go to Heaven, but you cannot fix the sun.

Sometimes you ask : Why do I like the guys ?
Love is the way you want it, but not in the way they try

I know you tried to find some kind of handsome butterfly
"The difference between you and I is that one day I will fly"
So you caught him when he caught you,
you pinned him like an entomologist.
"You wanna go to Heaven ? Baby you're trapped in your cocoon !"

Sometimes you feel you're just hanging around
Why did you have to crucify ?
You act in love like enomologists
Love is the way he wants it,
but not in the way you try.

You had a strange dream late at night.
You're flying like a moth
You think about this poor Jesus-Christ
Who died upon the cross...

*as vrea sa-l fi putut simti pe omul asta cand a scos notele. sfanta felatie.
p.s.1 pt puritani: cuvantul exista in dex.
p.s.2 pt neintelegatori: ma refeream la sfanta.

Azi am trait incertitudinea in cel mai grotesc si sublim mod al ei de manifestare. Ziua de azi e mai ''tare'' ca 02.07.2010. Deci, ramane pe piedestal 06.07.2010. Pentru aduceri aminte. Pentru incredere, fuga, acceptare, sincronizare, fragilitate si... sublim. Viata asta. Madarfacar. Ne zboara si ne termina, zburati fiind, ajunsi pe pamant, in pamant, fie!

Bucuria de a fi neterminat si durerea asezata atunci cand ai nevoie de margini.


E doar a treia oara cand ascult, nu percep ce zice, am nevoie doar de fundal. Si-l coloreaza bine.
in toate si nimic

Daca vrei sa te intelegi cu un om, te intelegi. Dar mie imi e dor de H@TH. 1. Cred ca sunt cam frustrata. Ar trebui sa fac chestia aia.
2. Cred ca sunt rea. Mai mult decat buna. Cel mai bine ma stiu cand ma vad. Ma vad doar atunci cand ma arat. Dar nu stiu cum arat.
La naiba. Rea si frustrata. Beton Tre' sa-mi gasesc repede dictionarul ala de semne.
3. Cred ca maturitatea inseamna sa plangi dupa copilarie, crescut fiind. As bea niste absint.

Spatiul mi se pare mai ''tare'' ca timpul. Daca reusesti sa rezolvi ''problema'' spatiului, te-''ai scos'' cu timpul. Si nici nu trebuie sa gandesti. Doar sa-ti folosesti sensibilitatea. Se rezuma la. Pana la urma cum '' se naste'' o categorie? Ele sunt mai usor de stabilit, de ''inaugurat''. Apoi, cunoasterea. Am hiba asta cu spatiul. Nu-mi iese. Cu cat sunt mai definite(timpul/spatiul), in sensul de clare in raport cu sistemul tau de ...perceptie, cu atat evoluezi mai rapid. Pentru ca-ti dai seama ca asa ceva nu exista. Evolutie. Asta e punctul maxim. De constientizat. Apoi poti sa faci tot. Si nimic.

Oscilez intre niste limite. Imi e frica sa intind piciorul, sa simt dincolo-ul. Stiu ca e o etapa pe care trebuie sa incep sa o desenez macar. Mereu imi uit creioanele. Peste tot. Mai vreau mica.

Nu putem ''niciodata'', ''nicicum'' cunoaste cum se produc transformarile in noi. Evenimentele prin care trecem, gradul de asimilare a informatiilor, caderile, schimbarile de pespectiva. De putine ori mi-am simtit creierul. Asa de genul,bai creierule, ce mai faci?(de ex, atunci cand trebuia sa inteleg ceva. Sa zicem ca era o problema. Cum mai sunt la scoala. Si prin baza pe care o stiam eu, nu reuseam. Nu iesea. Se bloca ceva. A fost doar ceva de genul schimba raportarea: si bingo. M-am imbogatit cu senzatii. De curand, acu' o saptamana. Simtit miscare in cap.lol-ita, lolita) Astea-s chestii frumoase.

Urate sunt negasirile cum-se-cade. Adica stiam de niste cutiute, dar sa vezi, si-au schimbat incuietorile. Trebuie sa inventez chei noi. Stiu.
Mi-e dor de. Atata dor. Nici eu nu mai stiu.
***
N-am ''uitat''. Doar ca. Mi se par prea mult grade acolo, oricum. Vizibilitatea nu tine ''doar'' de exterior. Penele mele sunt ciufulite. Maine.

si spitele indoite.

PS: furate?

Imi ''dadea parul dupa urechi".
andrei: esti mai frumoasa cand nu-ti intra parul in ochi...
io: da?
andrei: da,esti frumoasa, ce, nu stiai?
io: ...
andrei: de ce iti zice val ca esti urata?
io : pai imi zice asa, asa cum iti zice si tie ca esti urat.
andrei: aa..,ma gandeam eu ca glumeste, ca noi suntem frumosi amandoi
io :
andrei: d., nu-i asa ca val e mai urat ca noi?
io : e si el frumos
andrei: da, dar e mai urat ca noi
io : e si el frumos
andrei: da, dar e un pic mai urat ca noi
io : da, asa e

andrei are 5 ani, david 2 jumate. nepotei

Pentru inceput. Deci. Deci, sunt in concediuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu. Deci. Are sens munca fara timp liber? Oare cat dureaza renovarea unei firme de distributie? Cate campinguri exista in RO? Asa de repede a trecut vara? Oare de ce n-am sunat-o pe mama? Dilandul mai poezeste in foto? Cum de nu mi-am dat seama de l-ul din g? De ce imi plac mie asa de mult oamenii cu gandire involuntara ? Cat de mult tin bateriile la o lanterna? Cat de des o sa o folosesc?

Nu mi-e frica de tantari.

Oare cati oameni fac sex in momentul asta? Mananca cineva ciocolata cu menta acum in Bucuresti? De ce a murit Algernon? Padurea de nuci a lui M. trebuie sa fie racoroasa. Si plina de maracini misto. Oare am luat-o razna? Nu, n-am cum. Sunt.

De ce sunt asa de limitata? De ce pot sa vad doar in ''vacanta''? Creierul meu a ajuns asa o sluga? Mi s-a stricat o casca. mp3-ul a prins praf. De unde vine treiul? Uf, ce mai ignoranta.

Daca ziceam ca nu m-a ranit insemna ca nu-mi pasa. Si-mi.

mi-am imprastiat entuziasmul in peretii proaspati varuiti ai spatiului in care imi petrec timpul pana in amiaza mare
l-am fixat uneori cu pioneze, l-am intins cu pronto acolo unde a vrut sa ia calea prafului

imi trebuia caiet mi-am dat seama prea tarziu am si intrebat intr-o marti, femeia de langa posta mi-a spus : n-avem draga, n-avem caiet... am stat cu fundul de buturuga aia, asta era o mare dorinta sa vad furnicile prin crapaturile lemnului iar eu sa fiu suficient de transpirata pentru a fi obosita si sa cer o bere din aia penala si sa ma conversez cu un mos hatru(am intalnit doar unul, pe o ulita, era aproape de 11dimi , m-a intrebat incotro? si pentru ca nu l-a multumit raspunsul (magazin) mi-a zambit si a zis : stiti, io m-am cam imbatat...si..nu-i nimica asta a fost tot ce a putut sa sustina un drag de el si nostalgia unui loc strain(si asta pentru ca pe acolo trece o apa, uneori somes..)

le aveam asa de clar stabilite in cap si timpul trecea altfel
le stransesem pe toate stiam ca ma pot intoarce oricand sa iau ceva sa recunosc un miros sau sa-mi descriu o stare
azi insa s-au fugit risipite, s-au dus in memorie, ranita asta in curele prea tari

prima zi
personalul arata mai bine decat ma asteptam(clasica aia cu cu cat ai asteptari mai mici cu atat o sa fii multumit mai tare), prin basarab este aer de mahala, cainii asteapta in caldura langa o toaleta ceva de hamait. scaunele de pe peron nu mai au speteze, miroase a unsoare si a pipi de om bolnav la simtire, adica nesimtire. aproape doispe ore cu trenul(escala : )) la azuga.
batalia de la azuga s-a petrecut pe la ora 22 si ceva in lumina aia chioara de felinar, s-a repetat de vreo trei ori prin fata noastra, eram spectatori buni. auzi, dar tu esti rocar, ai ceva cu mine? nu. eu cred ca esti rocar. dupa haine si dupa aspect asa pari. ma rog, a plecat. val are bunul simt sa mai gandeasca noaptea, chiar si la oboseala.
s-a intors.
cu o ceata de doi ''baietei'' si o fata. asa cum am spus, priveam bine cu toate ca eu incercam sa ma uit cu spatele, dar era prea mult de observat exteriorul asa ca am revenit la initial. injuraturi si picioare sculate zburau prin toate partile pe langa, noi stateam acolo, intr-o gara, intr-o noapte aproape pustie asteptand un tren cu o intarziere de 1 ora .mai, ai naibii, cum se mai cotonogeau chiar prin fata noastra, treceau pe acolo in mai multe viteze, doar fata aia trecea prin treptul nostru incet si scotea cate un oftat lung. o suspectez de rusine. ca si cum era stanjenita(ea, singura, de tot ce se petrecea pe langa liniile alea, singurul ei gest era sa traga cate un oftat cand ajungea prin fata nostra. avea un trening rosu si parul lung.)

cocteau twins pana ma lamuresc eu cum se fac pozele astea mai mici

copacii sunt rari si pe alocuri strambi dar nu asta era ideea
am vreo optsutedepoze pastile ajutatoare de memorie e ca atunci cand cauti magicul dar magicul e in spatele tau langa mana ta atata mister in lume si noi il cautam in afara ei
am vrut sa merg acolo dintr-o fita de clasa a noua cand ma incitau misterele strigate cand credeam ca poti sa cunosti multe cunosti multe, stii, si esti mai bogat daca am fi cumul de cunostinte n-am mai putea strange constiintele
n-am mai gasi nicio franghie sa le tina
nu cred sa fie prea multe informatii mai degraba cred ca e vorba de miscarea dintre ele se schimba mereu isi schimba nuantele te pacalesc si obosesc cu falsa lor diversitate curgatoare
inutil sa zic cat de ... pot sa fiu sa plec in bascheti. piciorusele mele stiu mai multe. si asta din doar a doua zi
langa cluj, in padurea hoia-baciu, am fumat o tigara, m-am uitat la un avion, am mers iar prin terasamente pansamente plasturi
am asteptat 31
uit mult si des
in campingul de la faget era o pisica care adora kaiserul casuta 26 in care locuia un spirit bun il auzeam cum isi troznea lemnele corpului atunci pe scarita unde am baut cea mai scumpa bere la 2 litri 20 ron deh heinekkenu' nu vine asa aproape de tine decat daca te imbeti si numeri furnicile
ma simteam ca intr-o tara diversa singurul roman era receptioneru' apoi erau si hu si it si fr si polonezi.
domne', astia n-au bine ce face si pleca in co in ro. eu as vrea (si mi-am facut o promisiune) sa nu ''renunt'' pana nu vad mor dupa oamenii exaltati. vibratii
p.s a doua zi : cafea/ gara/ cluj/ faget/ cort/ ''sala de dusuri''/ 40/ industrializat/ oi/ foame/ avion/ stramb da' drept/ felii/ hei ne..k/ somn/ vis cu extraterestii

nu traim(sau il traim pe ''nu'' de la n) atunci cand nu avem o memorie.(exclus fraze inteligente cu avem si copii mici mici. era alt-ceva)

dermaplast 6.9 ron dona
da-mi
cand ma abtin nu-mi iese nimic de intors. pentru ca n-am ce sa repar. e ca atunci-acum-asa- cu scrisul pe hartie? te obsedeaza cuvintele taiate cu linie orizontala si stii atunci ca trebuie sa repari ceva, ai un initial, ai o cerneala mai buna ca un delete care anuleaza tot. chiar si uitarea.
trebuia sa incep cu a treia sau a doua zi
. depinde cum privesti seara si daca merita ea o zi atat de intinsa prin luna
luna? uneori as vrea sa locuiesc doar in buzunarul tau.
''am facut'' cortul din desfacut in 10 minute m-am uitat chiar si la ceas vineri eram deja experti probabil chiar si fara lumina reuseam betele, clujul nu-mi place asa cum nu-mi place orice oras care are banci, poste, oameni, autobuze, parcuri(mai ales de dicstractie si linistire ecsterioara), cOpaci bolnavi dupa umbra, zebre statatoare, firme de locuit pana seara in ergonomic, librarii si grabiti, soare si timp imprastiat intre cronometre.
am vrut sa-i las painea(ardelenii fac doar paini mari, feliate) nu o terminasem(si painea a ramas tot drumul lucrul pe care l-am lasat sau aruncat sau risipit, o jena ''metafizica'' pe care mi-o dezvaluia bunica, ca e pacat sa arunci paine. iarasi pacatul. spus de ea, pacatul avea forma, in rest doar ...nonsalanta). am vrut sa o las receptionerului, dar val din motive care-l determina ca ma faca sa tac cel putin o jumatate de ora(probabil vrea si el niste liniste) a insistat sa nu.
. acum ma intreb dar de ce naiba am fost de '' acord''. poate am vrut.

in gara era iar cafea si de mancare(aceasta foame de. de ce ? sexul si foamea. frica si somnul.) mancare. huedinul e cald. de la soare. multe grade in alegerea prioritatilor. uf ce lunga e ziua asta. sunt abia la 13.30 unde citisem pe net ca o masina care calatoreste doar marti si vineri si pe alocuri si duminica, la ora aia, pleaca spre rachitele. e cu t de la tambal. si cu a de la aa..
nu, normal. autogara nu exista (mai) in huedin. plina de draci rosii am stat vreo 13 minute si 15 secunde pe rucsacul meu protejat in sac de dormit deasupra erau pasari
ne-am conversat cu un nene care ne cerea 200 ron sa ne duca la ic ponor, ia-mi zis nene, beau bere de banii astia pana lesin in cei 47 de km sau cati or fi(27+21). dar, dar e o pacaleala. mereu uita cineva cate un km. il uita acolo, pe drum, in lasa in margine, margineste in lateral vertical inainte.
''hotarati'' (eu) sa facem autostopul ( aproape experta in miscari definitorii) am pornit intins catre centru. in amarati de la transpiratia rucsacului am trecut pe langa un domn care-si strivea o tigara si ne-a intrebat incotro. ce cuvant bun!
ei, noi vrem sa ajungem la rachitele! ca sa vezi dracia dracului, eu am chiar microbuz si plec in 5 secunde(hai 24). sa mai zica cineva ca nu exista magic, mister, hazard. adica frumusetea asta belicoasa a vietii. sa zica, dar se se dea din poarta.
e un sat pe langa. european. asa scrie ''sat european''. frumos. frumoase si portile. si atat. poate traditia. aceasta traditie. cultura porneste doar de aici, nu?

rachitele si buturuga pe care am stat cu fundul si am baut berea aia dorita de cativa ani. furnicile erau putine, oamenii hatri erau ascunsi. umbrela avea gauri.
in fine, drum lung lung lung
camion si picioare indoite si eu cum tot strigam ca vreau in remorca de se uitau la mine ca la nebun. n-a vrut sa mi-o deschida si n-am putut sa ma catar asa de repede, asadar genunchi juliti in cabina. apoi doda pilii. un singur magazin intre putine case. ploaie si cer de senin. cornuri cu ciocolata si transpiratie transformata in bucurie de locuri. ceata de indieni. se certau, se injurau in limba lor de langa verdele ala patetic de frumos.

doar patru km pana la ic. acolo tabara. si camping. si cort. si calut cu piciorusele din fata legate. de unde am dedus ca e ''salbatic''. a stat cu noi (pastea si el, ce sa faca) pana aproape de furtuna. somesul cald nu e cald deloc. fulgerele te fac sa iubesti a doua zi. niste francezi care s-au transformat miercuri in germani. niste oboseala adormita pe o saltea. pompa de risipit angoase.
sunt mai multe. mi s-a contractat spatiul.

exista un timp al fiecarui lucru, daca nu-l reusesti atunci se ingreuneaza cu un alt timp si apoi trebuie sa lucrezi cel putin cu doi timpi diferiti: cel initial si cel re-facut. timpii astia nu vor sa faca schimb intre ei. cel re-facut s-ar simti prea copil iar cel initial nu ar mai fi el. se pare ca doar cel de-al doilea are privilegiul de a se intoarce, dar asta ar insemna sa anuleze initialul, iar daca n -ar fi initial nu ar mai fi nici re-facut. acum nu stiu daca asa se explica ''toate la timpul lor'' ,eu doar am observat azi o intarziere.

in ziua a treia m-am intors la rachitele. m-am plictisit sa mai scriu. viata e plictisitoare scrisa. nu mai stiu unde am citit de curand(nu ca ideea n-ar mai fi fost vehiculata) ca poti sa traiesti viata sau sa o filosofezi(sau sa o scrii. asa zicea ala acolo, de filosofat, io am adaptat la iojica cu scrisul. da , stiu, sunt prea modesta. si totusi, cam mica cafeneauna asta). alegi sa te detasezi si sa vezi ansamblul(atat ca iti e permis) sau te bagi in el. se exprima mai bine l., eu voiam sa pun o poza cu mine distrusa dupa 20 de km cu rucsacul si soarele si aveam nevoie de un intro.

da, cred ca se poate si mai rau.
stomacul meu e bine. am inghitit azi niste pastile de frumos

greu, tata, greu cu pozele astea. ma taiasem si d'aia am editat. (ca sa tin minte de ce ma intorc).

Mie mi se pare ca esti chiar simpatica si cu apa pe hanorac.

@Titus
Merci. Asa am eu fata, de nebuna simpatica. Nu pot sa ascund asta oricata apa mi-as turna pe hanorac. Ca sa nu zic oricat m-as uda de tare

Cand eram mai mica eram stresata rau de fizic. Cum te da in jos scoala asta! Astia mici imi ziceau ba chinezoico, ba japonezo, (deh, era aproape de revolutie, erau indoctrinati ), apoi astia mai mari ma fac tataroaica...Io nu cred,oricum.

De intoarcere (ca poza de mai sus voia sa cuprinda niste zile de sado-maso).
Eram in tren. Accelerat Cluj-Bucuresti. Iar 12 ore. Am ajuns prea tarziu in gara, am apuca doar 2 sanvisuri de mancat, o dilema si niste mistocari academici.(am citit ziarul ala pana am ajuns la caseta redactiei, asa setoasa eram de cultura si de lipsa de material tiparit). In compatiment : un domn respectabil, o doamna foarte respectabila si o fata aproape de respect. O familie, in concluzie. Si langa usa, o domnisoara. Asa.

Val pleaca la toaleta. Eu ezitam. In fine, mi-am zis, macar sa merg acum sa nu-l mai deranjez pe Val mai incolo. Am o incredere teribila in usile alea, deci aveam nevoie de paznic. Astept sa iasa, si-i zic : Stai aici, astepta-ma, sa nu intre cineva. N-am apucat sa ma obinsnuiesc bine cu atmosfera halucinanta ca se da usa in laturi si se holbeaza la mine...controlorul. L-am injurat in 13-24 fractiuni de secunda si cu ultimele secunde de puteri fizice am dat un picior. Usii. Lesinata de draci, am iesit. Cica : Buletinul dumneavoastra! /Ce? /Vreau sa vad si eu buletinele. Da, Val inca era acolo(cred ca ne-am ciondanit vreo juma de ora apoi, ca ce mama naibii, lasi toti tampitii sa intre peste mine etc, ca ce voiai sa fac, i-am zis ca e ocupat, in fine. Sa revenim la domnul. Io-i zic, normal, pai de ce. E interzis sa intrati amandoi in aceeasi toaleta(pe cuvantul tau, poate vrei sa spui impreuna, nu?). V-am vazut eu, domnul iesea si apoi am deschis usa (da, stim) si erati dumneavoastra./ Da, si?/ Pai ati fost impreuna. /Domne, eu stiu ca ma misc repede, dar am intrat dupa ce a iesit el. Ca sa-i dau buletinul. I-am zis sa se calmeze si sa-mi explice si mie ce zice, ca eu nu inteleg. M-a luat iara cu interzisu'. Sa-i dau buletinul. Hai sa-ti dau buletinul. Si de fapt verde m-am facut cand a cerut si buletinul lui Val si a intrebat daca suntem casatoriti. Conta?

Eram deja in compartiment, langa respectabili. Motiv pentru care , ca prin senin, mi-am pierdut orice urma de. Auziti, vreau sa vad si eu legitimatia dumnevoastra. Pai ca nu o are si mi-a bagat indicativul trenului, ca el nu e obligat sa se legitimeze ci doar sa restabileasca ordinea. Si atunci m-am uitat prin ochii lui si i-am zis: In primul rand, dumneavoastra trebuie sa va cereti scuze. (ia uite, intri peste o femeie in toaleta si apoi ii ceri buletinul). In doilea rand, ce probleme trebuie sa ai ca sa crezi ca singurul loc madarfacar, asa de intim, de romantic, de mirositor, de potrivit pentru o partida de sex e doar buda asta infecta??!Al loc de ... nu crezi ca gaseam? La cuvantul sex a rosit un pic(avea ochi albastri, parul blond si era idiot.pe madarfacar l-a ignorat), doamna respectabila a sughitat, iar domnul respectabil s-a uita la mine cu admiratie. Asta, nebunu', zice : Pai nu va fac nimic, doar voiam sa vad buletinele... Doamne, sa lesin de draci. Nu ne faci nimic? Pai ce dracu sa ne faci, bai...etc

Domnul respectabil ne-a urat (la coborarea lui) drum bun si sa ajungem cu bine. Doamna cred ca ne-a barfit.
Pe controlorul ala cum il mai prindeam, cum il intrebam procedura pentru reclamatie. A venit si supracontrolul, mai tarziu, ma manca limba dar am presupus ca se astepta si voiam sa-l umilim. Doar buna ziua si ce mai faceti, frumos e in trenul dumnevoastra.
Adevarul e ca ziua aia se cerea plictisitoare.

Astea sunt de la cascada si din drum spre si inapoi.

"Eschimoaso" nu zicea nimeni?

Ti-a spus cineva ca semeni cu Sibel Kekilli?

Mi-a placut povestea din tren. Exact la asta ma gandeam si eu: cine dracu ar vrea sa faca sex in toaleta unui tren romanesc???


PS: Planta aia mica, sunt sigur ca am mai vazut-o undeva.

Nu, Hash, nu. Deh, oameni fara imaginatie Cred ca imi place cel mai mult dintre cele mentionate. Si o sa mi-l atribui. Oare numai mie mi se pare ca seman cu echimoasa aia? A, si tie.

kumarbi, nu stiu cum sa raspund la intrebarea ta Pacat ca numai eu inteleg gluma asta . Bine, si tu.

Ma bucur sa va vad.
***
sunt ascutita si piscacioasa azi. ma duc sa astept sa-mi treaca.
imi e dor de gn:
Gellu Naum - Raspantia

''Ce prapaditi eram doamne si ce ne mai iubeam
ca niste linguri de lemn nedesfacute înca din trunchiul lor comun
duceam mâncarea la gura unuia si altuia ne daruiam
seminte de floarea soarelui într-un cornet facut dintr-o bucata de ziar
stateam la o raspântie cu un fior pe noi
o singura fiinta umplea tot cerul si pamântul
soaptele ei erau tunete ne contineau

ce prapaditi eram în noi se afla un copil ne prefaceam ca doarme
baiatul asta este mama mea spuneai
uita-te la cozorocul lui scrie pe el numele meu (l-a scris înainte de a ma naste)
nu-i asa ca scrie numele meu oricare numele nostru de prapaditi
se preface ca doarme e si el continut da-i câteva seminte
trece prin noi si creste crede ca se continua
si ce ne mai iubim ne tinem strâns ni se lipesc genele
pe când copilul asta doarme în descrierea lui
sa nu vorbesti asa spuneam fiindca prapaditul asta sunt eu s-a spus si la radio pe de alta parte
si ce ne mai iubim ce ne continem în fiinta aceea monstruoasa în vastitatea ei
uite îti dau tot cornetul citeste-mi stirile
si ce s-a mai îngalbenit hârtia ce s-au mai întunecat literele
doamne ce prapaditi suntem si ce ne mai iubim ''

*dar am ras mai sus

asta e de noapte buna :

Ping.

@Hash
Merci. Io ce sa zic. Tacerea e inel de aur. Ca azi am muncit mult si mai putin frumos. Ca un melc. De exemplu. Adica n-am muncit ca un melc, doar am avut viteza. Dar melcii sunt frumosi. Stiu eu.

Uneori ping-ul e = cu pim. Si "ciudat, si eu" cu pong. Aud paletele. Fara numar. Pardon, scor.
Intre zilele astea in care luna se face mare, te poti taia lung. Sunt cu doua secunde mai trista. Mamaaaa, si nu suport tristii...Si oblivionul asta e de bagat in vena cand n-ai ocupatie.

Pe asta, pe luna asta conjuctata, au dat-o in gat niste pescari. Se zice ca o sa cada in apa.

Uneori imi vine asa, sa pun cate o *.
Stiu.
Ihi.

pentru o pagina noua, vreau pagina noua




gizas, ce depresiva sunt !
tot cred ca e mai greu ziua decat noaptea.