Ganduri, scrieri amintiri din viata Cucului veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

I'm a thousand miles from nowhere,
Time don't matter to me.
'Cause I'm a thousand miles from nowhere,
And there's no place I wanna be.

Primele ganduri in acest jurnal vreau sa le inchin mamei mele, care cu dragostea si devotamentul ei mi-a aratat ce inseamna iubirea suprema.

Irische Segen

Mögen sich die Wege vor deinen Füßen ebnen.
Mögest du den Wind im Rücken haben.
Möge die Sonne warm dein Gesicht bescheinen
Und bis wir uns wiederseh'n
möge Gott seine schützende Hand
über dir halten...

An Irish Blessing
May the road rise to meet you.
May the wind be always at you back.
May the sun shine warm upon your face
And, until wie meet again,
May God hold you in the palm of His hand.

Si mai vreau sa multumesc bunei mele prietene Carmen, pentru ca a reusit sa ma faca sa vreau sa savurez viata cu lingura mare. Si asta nu pentru ca n-am gasit o lingura mica, ci pentru ca prietena mea m-a convins ca merit o lingura mare!

Hai cucutzico, tu meriti chiar polonic Dac-ai vedea ce polonice (-curi?) sint aici in bucatarie... uau! imi incape fundul in ele si de dimensiunile dorsalului chiar nu ma pot plinge!

Deci, cum ziceam (adica scriam), C. ma ajuta enorm sa-mi recastig increderea in mine, ma ajuta sa scap de depresii cu sfaturile ei intelepte (de exemplu “Sari ca o capritza prin casa!” mi-a redat optimismul si m-a scapat de un sejur la salonul psihiatrie). Acuma poate pare deplasata faza cu capra, dar nu e asa, sfatul asta- bineinteles altfel formulat- l-am gasit si intr-o revista la Psychotipps si era “Kind bleiben” . Scria acolo ca pentru cei mici conteaza micile momente . Tot aici recomandau si cartea “Micul print” de A. de Saint-Exupery pe care, cu rusine trebuie sa recunosc ca inca n-am citit-o – exceptie fragmentul din manualul de franceza.
Scriind aici am uitat sa-mi beau cafeaua de dimineata, acum s-a racit deja, dar nu-i nimic, astept acum sa se raceasca de tot si am sa pun un glob de inghetata de vanilie si o fac Icekaffee. Nimic nu se pierde.

Umbla vorba aici prin sat ca in gradina parasita de langa noi si care arata ca o jungla, cineva a vazut un sarpe , dar nu din ala mic, ci gros si lung ca un piton. Si nu stiu daca aceeasi persoana sau altcineva a mai dat cu presupusul ca n-ar fi sarpe bastinas, ci e din ala crescut in casa ca animal de companie, dar ca probabil stapanului i sa facut frica sa nu crape acvariul si a eliberat sarpele zicandu-i “vaya con dios”. Acuma poate vecinul cu pricina a vrut doar sa-si sperie copiii sa nu se duca la furat de cirese in gradina cu pricina (lucru ce l-am facut si eu acum 3 ani cand inca se mai vedea cararea din gradina). In orice caz pe mine a reusit sa ma infrice, nu mai am curaj nici sa las usa de la balcon deschisa, desi sotul m-a asigurat ca serpii nu se pot catara pe pereti in sus.

Icecafeaua a fost delicioasa. Cred ca am s-o declar bautura verii 2005!

Scuza-ma ca-mi bag nasul in jurnalul tau insa sunt tare mandra ca tocmai am ajuns la o concluzie valoroasa.Si anume ca ince-incet ne transformam intr-o "Selbsthilfegruppe" mergand dupa principiul "daca voi nu ma ajutati ne ajutam singure".
si cu adevarat

Oiski, esti binevenita in jurnalul meu, si sper sa ma lasi si tu sa ma bag in jurnalul tau !

Cucule tu ai binecuvantarea mea sa te bagi unde vrea inimioara ta, inclusiv in jurnalul meu

Cucule, scrii tare frumos !

Test:
http://www.humanmetrics.com/cgi-win/JTypes2.asp
Fa-l si tu, e interesant

Astazi gatesc exclusiv pentru mine vinete ! Si lui Jumi (jumatatii mele) ii plac, dar data trecuta a facut misto de ele si mi-a zis ca arata ca si cum ar fi fost deja o data mancate. Ideea si pofta mi-a venit dupa ce am tot vazut-o pe Felina fatziindu-se pe forum cu vinetele ei. Asa ca am declarat-o pe ea regina vinetelor si am intrebat-o care e cea mai buna metoda de prajire a vinetelor fara sa distrug plita si sa trebuiasca sa-mi fac bagajul si sa fug in lume. Si am hotarat sa-mi sacrific o tigaie si sa le prajesc in ea. Si tare ma tem ca am nenorocit tigaia. … Da, am mai verificat inca o data tigaia, e kaputt. Daca trag linie si calculez, cam scumpa pofta am avut. Acuma, atata bai sa fie, o s-o ascund in dulap si daca ma intreaba cineva o sa zic “ohh, dar de cand e asa!” . Si o sa cumpar una noua, ca doar n-o fi un capat de lume.

De vreo 2-3 saptamani Jumi si cu mine am facut o pasiune pentru Ray Charles . Pe vremuri -de fapt pana acum 3 saptamani- melodiile lui treceau pe langa urechea mea fara sa trezeasca nimic in mine . Ziceam un “Bleah” si gata. In afara de “Hit the Road Jack” care e tare buna la calmat nervi. Se pare ca trebuie sa ai o anumita stare sufleteasca sa iti placa Ray.
Gata jurnalule, nu mai am timp acum sa scriu, ma duc sa-mi termin vinetele, apoi trebuie sa merg la servici care, intre noi fie vorba, imi place cam ca la caine pe lant.

Acum gata, nu mai imi trebuie sfaturi ca am deja tigaia kaputtata pentru vinete. De-acuma tot vinete pot sa fac ca am in ce sa le prajesc !Si vai cat sufar pentru ea ! Nu era ea chiar noua, dar eu zic ca 3 ani la o tigaie folosita aproape zilnic (ca e obiectul muncii principal la mine in bucatatie)e o virsta buna. Dar cumpar eu una noua curand.

Bai, io nu stiu ce sa zic, da' ale mele is verzi ! M-as mai uita inca o data la ele sa fiu sigura de culoare, dar le-am gatat deja!
Poate nu-s coapte inca ? Ca-n bancul asta. Copilul :"Tata, de ce-s rosiile galbene? " . Tatal:"Rosiile sunt galbene pentru ca sunt inca verzi."

Inca nu stiu cum sa o definesc pe noua mea sefa, oscilez intre exigenta si cicalitoare. La 67 de ani e foarte aspra, umbla ca un titirez si da din guraaa… vorba baladei “gura nu-i mai tace”. Dar am observat ca e destul de corecta. Tine totul sub control,oooh si inca cum. Nimeni nu misca in front fara aprobarea ei ( verbala, of course ).Intr-un fel imi place de ea, energia pe care o degaja, chiar si asa enervanta cum e ,mi-o transmite si mie. Pe cealalta sefa am incadrat-o de mult in categoria porcine, parea ca are sindrom premestrual non-stop. De un timp incoace e mai calma, numai sa nu trebuiasca sa ceri o zi libera sau concediu, ca apoi iarasi explodeaza. De multe ori mi-o inchipuiam ca pe un cos plin cu puroi gata sa se imprastie. Oare de ce sunt unii oameni atat de prosti dispusi si atat de des? Si daca tot ma invart printre ovine si porcine, stau acum si ma intreb , oare ele in ce categorie ma incadreaza? Poate in categoria bovinelor?

Mi-ar placea sa am o gradina plina cu flori, plus un balcon si/sau o terasa si mai pline cu flori, asa cum sunt in reviste. Deocamdata am doar un balcon(el) si doua straturi de flori in fata casei pe care vreau sa le exploatez la maximum. Insa cunostintele mele in materie de botanica sunt foarte limitate, sunt atatea feluri de flori, unele au nevoie de umbra, altele de mult soare, unele trebuie udate zilnic, altele din contra, umezeala le face sa putrezeasca. Apoi toate au si denumi in latina… Iar cand trebuie indepartate florile uscate nu stiu niciodata unde sa tai. Asa ca am hotarat sa fac o lista cu plantele ce le am si sa le iau pe rand una cate una si sa ma documentez (mare noroc si internetul asta!).Si am hotarat sa incep cu Muscata, care mie mi se pare cea mai simpla si nepretentioasa planta . Pe vremuri, la mama acasa, nu prea imi placea pentru ca mi se parea ca miroase a morcovi. Aici vreau sa fac o paranteza si sa adaug ca nimic nu mi se pare mai dizgratios in gradinarit ca o muscata plantata intr-o fosta cutie de conserva. Si am vazut atatea “ghivece“ din astea la viata mea!

Recitindu-mi un mesaj, mi-au sarit in ochi niste cuvinte: “oameni prosti dispusi”. Oare ar fi mai corect “oameni prost dispusi”. Niciodata n-am fost experta in limba romana, dar de un timp incoace parca sar calul. Toate cuvintele care se termina cu “i” vreau sa le dublez “i”-ul. Oare cuvantul “servieta” se poate folosi si ca servetel, sau numai ca “geanta diplomat”?

Imi place ordinea. Imi place ca toate lucrurile sa aiba locul lor. Daca nu e ordine in casa parca nu pot sa-mi pun gandurile in ordine. Poate pentru ca pe vremuri , “acasa” la mama era…altfel. Ciudata si obsesia asta a mea, nu ma deranjeaza atat praful de un deget, paianjenii ce se balanseaza ca trapezistii la circ, dar ma deranjeaza cand lucrurile nu sunt LA LOCUL LOR. Am zis de atatea ori fraza “Put it back!”, ca eu m-am urat de ea. Sper sa nu fie o boala ceva, cum am vazut intr-un film ca unul era asa de obsedat ca de mergea pe strada aduna hartiile de pe jos si le arunca in cosul de gunoi. La mine am observat altceva: cand merg la cumparaturi si vad geamul de la combinele frigorifice unde se tin produsele congelate ca nu sunt inchise, nu ma pot abtine sa nu le inchid ! Simt ca TREBUIE sa le inchid !

Azi vreau sa-mi incep ziua multumind din suflet celui/celei care a inventat aparatul de intins parul. Nu conteaza ca incalzeste parul la limita parlitului, important e ca am parul intins asa cum mi-am dorit dintotdeauna. In prospect scrie ca prin ionizare inlatura si matreata . Asta inca nu am testat. De cand folosesc aparatul am inceput sa port mai rar parul strans in coada de cal iar cei din jur au remarcat deja diferenta si am inceput sa primesc complimente. Si asta imi ridica atat de mult moralul, simt atata optimism in mine, incat aseara am avut chef sa ma dau cu lac pe ungiile de la picioare, lucru ce n-am mai facut de acum patru veri... si asta spune mult.

Nu vrei tu sa-mi dai carliontii tai si-ti dau eu cele trei fire ale mele intinse la maximum ??

NU! Eventual, daca chiar vrei, iti dau carliontii ce cresc langa ureche (stil spaniol) si pe aia ce cresc de o parte si alta a fruntii (stil cornitze de drac). Restul ramane !
Si ca sa fie totul clar: sa nu-ti inchipui parul meu stil Nicole Kidman pe vremea cand era roscata si creata, ci stilul Whitney Houston la dezalcoolizare !

Atunci considera propunerea mea ca si o nulitate .
Insa esti sigura ca nu-ti sta bine ?

Si, ca sa-mi completez fericirea , ieri mi-am luat tigaia de consolare, mai mica decat cea…sacrificata… DAR Teflon cu punct rosu. Cateodata ma mir cum unele maruntisuri aduc atata bucurie in viata !

Peste drum de mine am o vecina romanca care tocmai s-a intors dintr-un concediu de vreo 2 luni la…psihiatrie. Pe bune, nu e nici o gluma. Tocmai am vorbit la telefon si am stabilit sa ne intilnim deseara la o poveste. Sunt curioasa cum o sa decurga totul. Ea zice ca sa simte bine, dar asa zicea si inainte, si venea la mine la o poveste dar trecea cate o jumatate de ora pana sa scoata o vorba.

Mami, merci de primire. Uite iti dau un Zambaret cu flori , ca n-am gasit unul care sa ofere cutie cu bomboane de ciocolata.

Astazi a fost a sasea dimineata consecutiva in care am alergat o jumatate de ora. Am citit in revista “Shape” , una din revistele care imi suplineste lipsa de prietene reale (ei uite na, recunosc ca nu am prietene “palpabile”), ca daca vreau sa ma antrenez, ideal ar fi sa-mi aleg un traseu de vreo 3km si sa incerc sa parcurg traseul acesta pe zi ce trece in tot mai scurt timp, fie alergat, fie la pas. Am si pus in practica ideea, m-am apucat de alergat, doar ca am estimat putin gresit traseul si acum am de tras 4km dus-intors . Cam mult spus alergat, tinind cont ca peste doua treimi din traseu il parcurg la pas cu limba pe umar. Niciodata n-am avut conditie fizica, nu stiu de ce. Mi-am luat si echipament sportiv, ca sa am si mai mare chef de alergat. Inclusiv o “cap” , nu mai stiu cum se numeste pe romaneste, de fapt nu am stiut niciodata, eu ii ziceam “ceapilica”. Si pe ea scrie mare “Adidas”, ca sa fie clar pentru toti care ma vad ca m-am dus sa fac sport nu sa culeg plante medicinale.

Cucule drag nu-ti fa griji ca mai sunt si altii care nu-s buni la alergat.
Eu pot sa merg f.f.f.f.f repede insa nu ma pune sa alerg ca dupa nu mult timp te vei impiedica de mine pe asfalt .
Pacat ca nu am cu cine ca m-as apuca de Nordic Walking, asa de una singura nu e lustig

Parerea mea despre Nordic Walking: Muierile nu mai stau la o birfa la cafea , ci se pornesc la plimbare, si ca sa nu zica lumea ca se duc "spazieren" la barfit, trag si cate doua betze dupa ele, ca sa fie clar ca ele fac "sport". Intentionat n-am mentionat barbatii, pentru ca eu inca nu am vazut nici unul practicand NW.

Pai asta ziceam ca e lustig.Cum naiba ar fi sa ma tin de bete de una singura si sa dau din sunci tot de una singura.Unde mai este motivarea ?

sau vezi la: http://www.nordic-walking-staar.de/photoga...3_003_klein.jpg

Auzi nici in visurile mele cele mai sprintare nu ma vad facand salturi din astea , eu ziceam de lucruri normale

De facut sport in camera m-am lasat dupa ce o luna jumate am facut in fiecare seara cate 1 ORA numarata pe minute, o ora de transpirat ca un cal, si nu am slabit nici un gram, din contra , am luat la bord!

cit de normale? Cam asa?

No te rog frumos nu mai imi trimte bortzosi, ca nu vreau sa mi se faca scarba de sport!

Mai da' ce ridic ti standardu'... esti cam cu nasu pe sus ca al tau man e frumos de pus in reclame da' mai asteapta si tu citeva decenii si-l vezi cum se incadreaza perfect in toaleta lui nenea ...