Versiune completa:Ruleta ruseasca
Mai bine nu crede-ma.Ca ma apuca scrisul pe acolo si ma penalizeaza Mihai.Da poate un ochi tot arunc sa vad cine ce si cum.....
Ziua de azi e caun ceai de tei indulcit cu miere intr-o ulcica de lut.Atat de dulce unduieste aerul incarcat de soare....se agata de crengile umede,se prelinge peste frunzele uscate....Pe sirma din fata ferestrei s-au insiruit stropi de apa,mici cristale fluide,si filtreaza lumina cu straluciri jucause.Vrabia le imprastie si am senzatia ca se sparg cu tipete lovind pamantul.
Ieri am vazut mare veselie pe tarabele taranilor.Mere adevarate tipand de rosu,pere lenese si voluptoase ca niste femei mofturoase,struguri infatuati ametiti de visul vinului ce vor fi,cepe pietroase si imbufnate,si toate mirosurile pamantului binecuvantind toamna.Si crizantemele oferindu-se ca niste curtezane.
Ieri am vazut mare veselie pe tarabele taranilor.Mere adevarate tipand de rosu,pere lenese si voluptoase ca niste femei mofturoase,struguri infatuati ametiti de visul vinului ce vor fi,cepe pietroase si imbufnate,si toate mirosurile pamantului binecuvantind toamna.Si crizantemele oferindu-se ca niste curtezane.
Fragila,..imprumuta-mi si mie privirile tale,..vreau sa vad si eu asa cum vezi tu..
Vreau sa fiu si eu crizantema,..
Azi..daca mai treci pe langa ele..sa stii ca una din ele sunt eu..si am parfum de toamna..
Vreau sa fiu si eu crizantema,..
Azi..daca mai treci pe langa ele..sa stii ca una din ele sunt eu..si am parfum de toamna..
....fragilitatea apare atunci cand te da viata rau de tot de pamant.E ceea ce nu se poate distruge.Si atunci cand nu mai ai aproape nimic,incepi sa furi,sa imprumuti sa smulgi din jurul tau tot ce e frumos ,gingas,delicat.....si uite asa mi-am umplut eu privirile de toamn,de iarna,de primavara...ca intr-un pod in care putini au curajul sa urce.
In jurul meu sint si gunoaie,si noroi,si zdremte dar pe aste refuz sa le vad,sa le simt...destul ma siciie ele cu insistenta de a mi se insinua in suflet.De multe ori ma simt ca o floare de stanca.Smulge-ma din monolit si piatra va geme....
In jurul meu sint si gunoaie,si noroi,si zdremte dar pe aste refuz sa le vad,sa le simt...destul ma siciie ele cu insistenta de a mi se insinua in suflet.De multe ori ma simt ca o floare de stanca.Smulge-ma din monolit si piatra va geme....
Dimineata asta seamana cu o pisica mare si lenesa.Si alintata .Dar care risca acum sa ia una peste bot.Soarele mai are vreo doua ore pana rasare.Eu trebuie sa rasar acum.Si sa stralucesc.Soare cu dinti.....mai un minut....trece si ala...vine altul cu aroma de cafea fierbinte...parca,parca....fac ochi...frig...afara,in casa...prima tigara...la radio imi zice zodia...
Deschid fereastra,totul e cenusiu si umed,toata lumea doarme....trec de pe pilot automat pe comenzi manuale....imi invidiez cainele care doarme caineste fericit in blana lui de iarna.
Deschid fereastra,totul e cenusiu si umed,toata lumea doarme....trec de pe pilot automat pe comenzi manuale....imi invidiez cainele care doarme caineste fericit in blana lui de iarna.
Intr-una din zilele trecute am trecut foarte de dimineata pe linga o biserica reformata pe linga care trec de ani de zile fara a o privi insa.Pe laterale are vitralii in galben,purpuriu,albastru,verde.D-intr-un anumit unghi rasaritul cuprindea ambii pereti si efectul era fantastic.Straniu.Parea luminata din interior si peretii cenusii pareau aproape negrii.Parca era un hallo de liniste in jurul ei....parea foarte izolata,ciudat de izolata....desii linga ea este o statie de combustibil.
Ieri,azi, totul a revenit la normal,ca imagine predomina statia.
Ieri am vagabondat prin oras si pentru ca am impresia ca in ultimil timp m-am plafonat,m-am aplatizat,am facut efortul de a trage cu urechea la ce se vorbeste in jurul meu.Nu m-am aplatizat,nu m-am plafonat.Mi-am astupat urechile cu propriile ganduri si am mers spre casa.
E atata disparare in lumea asta apropiata noua,atata desnadejde,intre cei de sus si cei de jos e foamea de bani,ma doare sufletul privind pensionarii frumos si demodat imbracati care incearca sa-si pastreze demnitatea sub mirosuri de naftalina,ochii lor inlacrimati,mersul lor resemnat si invariabila plasa cu o paine sau doua trei mere.
Nu intorc capul,de partea cealalta sint cei in costume de firma,cu masini de firma,cu bijuterii de firma....cei cu sufletele seci si goale si compromise si bolnave....
Ma inchid in camera mea si ascult Cargo....
Ieri,azi, totul a revenit la normal,ca imagine predomina statia.
Ieri am vagabondat prin oras si pentru ca am impresia ca in ultimil timp m-am plafonat,m-am aplatizat,am facut efortul de a trage cu urechea la ce se vorbeste in jurul meu.Nu m-am aplatizat,nu m-am plafonat.Mi-am astupat urechile cu propriile ganduri si am mers spre casa.
E atata disparare in lumea asta apropiata noua,atata desnadejde,intre cei de sus si cei de jos e foamea de bani,ma doare sufletul privind pensionarii frumos si demodat imbracati care incearca sa-si pastreze demnitatea sub mirosuri de naftalina,ochii lor inlacrimati,mersul lor resemnat si invariabila plasa cu o paine sau doua trei mere.
Nu intorc capul,de partea cealalta sint cei in costume de firma,cu masini de firma,cu bijuterii de firma....cei cu sufletele seci si goale si compromise si bolnave....
Ma inchid in camera mea si ascult Cargo....
Consideri ca toti cei cu stare au suflete "seci si goale si compromise si bolnave" ? Eu nu cred ca asta.
Acum in economia de piata trebuie sa te zbati, sa dai din coate sa ai ceva in cap si sa ai si tupeu.. pt a ajune undeva mai sus si mai cu stare. E ca o lupta pt supravietuire. Intr-adevar pt pensionari, cai care au muncit o viata pe vremea comunismului situatia e cam trista deoarece trebuie sa traiasca din mica pensie pana la sfarsit. Si mie, de multe ori atentia imi este atrasa de catre un batranel sau o batranica pe fata carora se vede cat de mult se chinuie in fiecare zi, dar daca statul nu-i ajuta.. altcineva nu are cine
Acum in economia de piata trebuie sa te zbati, sa dai din coate sa ai ceva in cap si sa ai si tupeu.. pt a ajune undeva mai sus si mai cu stare. E ca o lupta pt supravietuire. Intr-adevar pt pensionari, cai care au muncit o viata pe vremea comunismului situatia e cam trista deoarece trebuie sa traiasca din mica pensie pana la sfarsit. Si mie, de multe ori atentia imi este atrasa de catre un batranel sau o batranica pe fata carora se vede cat de mult se chinuie in fiecare zi, dar daca statul nu-i ajuta.. altcineva nu are cine
Marky,o perioada prin natura serviciului am avut acces liber in "lumea buna".Pe usa din fata.Si crede-ma stiu ce spun.Stateam si prin culise...acolo viata de viata....exceptie ar face cei ce au "traditie".Acestia nu sint nici ostentativi nici marcati de falsa valoare a parvenitilor.Dau din coate???? da,pentru a insela ,pentru a aduna cat mai mult.Uneori metalul,tinicheaua straluceste mult mai tare decat aurul.Dar trece.
| QUOTE (dificila @ Oct 16 2003, 10:13 AM) |
| E atata disparare in lumea asta apropiata noua,atata desnadejde,intre cei de sus si cei de jos e foamea de bani,ma doare sufletul privind pensionarii frumos si demodat imbracati care incearca sa-si pastreze demnitatea sub mirosuri de naftalina,ochii lor inlacrimati,mersul lor resemnat si invariabila plasa cu o paine sau doua trei mere. |
Scuze ca am intrat si eu pe aceasta pagina, fara permis, dar citind impresiile autoarei nu pot decat sa spun ca mai sant poate sanse in tara asta.
Axest lucru se va intampla atunci cand mentalitatea celor " ajunsi " se va schimba. Iar pt. asa ceva trebuie luptat, lupta ce trebuie dusa nu de cei in varsta care au luptat toata viata si acum abia mai au putere sa-si duca viata zi de zi.
Noi astia mai tineri trebuie s-o facem, fiecare dupa puterea lui. No santem cei ce trebuie sa aprindem o flacara de speranta in ochii celor in varsta...fiecare dupa puterea lui. Si nu numai material ci si sufleteste, un sprijin moral, fizic sau niste gesturi care nu costa bani. Sa dai locul unei persoane in varsta, s-o ajuti sa care plasa, sa-i cedezi randul tau, s-o ajuti sa treaca strada, de aci se poate pleca.
Nu pot uita cum ajuns la spitalul de urgenta in urma unor muscaturi de caini, am vazut pe coridor o multime de oameni asteptand sa fie primiti la prim ajutor. In urma mea a ajuns un batranel condus pe un carucior de un sanitar, cu picorul rupt. Probabil ca de durere batranelul se vaita intru-na. De mila am inaintat spre sala de control si am atras atentia celor de acolo de acest batranel...au intors capul spre mine mirati de tupeu, s-au uitat cu stupoare la mine si la pantalonii facuti ferfenita, intelegand ca sant strain imediat mi-au oferit consult. Le-am explicat ca pot sa astept, am nevoie doar de un antirabic si ca afara e un batran cu fractura la picior. Sa astepte la rand, mai sant oameni inaintea lui.
Am iesit inapoi pe coridor si am intrebat daca cineva e impotriva sa cedeze batranelului...nimeni n-a comentat, probabil uimiti de scenariul " filmului " rulat in fata lor. Am impins caruciorul pe coridor ( sanitarul a taiat-o de mult ), am intrat in sala de control si cu un ton care nu se lasa cu doua intelesuri am ordonat doctoritei sa-l ia in primire.
Au ramas masca, dar imediat o sora l-a luat in primire fara sa mai comenteze. In geanta de acte am avut doua Marlboro, pe care le-am scos si aruncat cu dispret pe birou, si am parasit sala si spitalul spre policlinica cu plata.
Deci daca vrem, se poate sa fim oameni si asta numai prin gesturi mici.....
Sorin.
Buna Sorine.Chiar imi face placere ca mi-ai citit jurnalul.Si ai dreptate.E nevoie de atat de putin sa aducem zambetul pe fata cuiva si speranta in suflet.Nu ne costa nimic.Am ajutat de multe ori persoane in varsta sa treaca strada sau sa urce in tramvai.Si ceilalti ma priveau mirati.Am ridicat tineri de pe scaun si aceia ma priveau si mai mirati.Frumos gestul tau.Laudabil.Dar vezi tu Sorine sint oameni pentru care aceste lucruri nu conteaza.Ca putem schimba ceva...teoretic da...dar sint prea multi si in lumea lor nu avem acces cu asemenea idei.
Citeam pe sub birou o data Hamingwai.Seful de atunci -om exeptional de altfel- m-a intrebat razand cine e ala.Si i-am zis ca nu l-a vazut cu o seara inainte dand un interviu la t.v, a zis ca nu.Fara cuvinte.
Bunatatea e o stare de gratie care rar poate fi dobandita.Ne nastem sau nu cu ea.
Si ca taoisti.....ar trebui sa invatam lectia umilintei....sa eliminam EU-L trufas si egoist si apoi totul vine de la sine.
Citeam pe sub birou o data Hamingwai.Seful de atunci -om exeptional de altfel- m-a intrebat razand cine e ala.Si i-am zis ca nu l-a vazut cu o seara inainte dand un interviu la t.v, a zis ca nu.Fara cuvinte.
Bunatatea e o stare de gratie care rar poate fi dobandita.Ne nastem sau nu cu ea.
Si ca taoisti.....ar trebui sa invatam lectia umilintei....sa eliminam EU-L trufas si egoist si apoi totul vine de la sine.
Draga mea...citind mesajele tale anterioare, am fost sigur ca ai un suflet de aur si asta a si fost cauza ca am dat buznea peste gandurile tale.
Problema acuta a mentalitatii e lipsa de incredere in oameni, in bunatate si in faptul ca mai exista asa oameni. Pe cei " ajunsi " e mai greu de modificat ( nu toti sant la fel ) dar patura slaba din punct de vedere social - economic trebuie incurajata. Pensionarii, studentii si altii, daca ar infiinta un partid al lor situatia poate fii mult mai buna pt. ei.
Dar nu mai au incredre in ei insasi. Asta e buba principala.
A doua problema e cu umilinta asta a celor saraci, o umilinta nexeplicabila...oameni care au fost odata cineva au ajuns in faza in care le e rusine sa iasa din barlogul lor. De ce??? Din cauza saraciei.....gresit complect. Acesti oameni trebuie incurajati si suportati tacmai acum cand au cea mai mare nevoie de asa ceva. In tara mai tot timpul iau la ocazie oameni de pe marginea drumului ce intind mana....cat ma costa daca nu va suparati??? Nimic domnule nimic...si crede-ma ca au fost unii surprinsi si nici nu s-au urcat in masina. Sau odata coborand de la Vidraru spre Corbeni am luat doi batrani cu un sag de fargi culesi din padure. Cand am oprit au scos niste bani si au intins mana spre mine...nu am observat pt. ca nici nu ma asteptam la asa ceva, dar vazand ca usa nu se inchide am intors capul si am vazut mana intinsa. Cand au inteles ca nu iau banii au coborat multumind frumos si am accererat. Dupa o clipa fetita din spate a strigat sa opresc, a iesit din masina si a fugit spre batrani ramasi la marginea drumului. Cand a venit inapoi am intrebat ce s-a intamplat???? Au lasat banii pe bancheta din spate impreuna cu un cornet de fragi. Iar nici fetei nu i sa parut corect cu tot ca nu a inteles un cuvant din cele vorbite.
Cand vin in tara stau la Brasov...dimineata las familia sa doarma si plec devreme la piata cu unde hoinaresc cu mare placere...mirosurile, oamenii si valvata dintre tarabe. Acolo e locul meu de pornire a zilei. In locul mezeluri preferat ( o data am cumparat la Luca--cine stie la ce ma refer ) era inaintea mea o batranica care tot intreba cat costa parizerul ala, salamul celalalt si tot asa. Domnisoara vanzatoare nu prea avea chef de conversatia cu batrana si ai raspundea in scarba intrebandu-ma cu ochii ce doresc--un client de nadejde. Dupa ce a studiat preturile batrana a comandat 50 de grame de parizer, de ce mai prosta calitate, de ala cu fulgii in el. Dupa cantar a deschis poseta sa plateasca si atunci am intervenit eu, intreband-o cara e cel mai cum parizer si salam din taraba. Dupa raspuns i-am comandat cate 200 de grame din fiecare fel platind pentru comanda si am plecat lasandu-le cu fete de marmura, fara sa cumpar pt. mine nimic.
Nu va povestesc ca sa fac pe nebunu...doar sa va arat unde a ajuns neincrederea in oameni. Adoua zi am ajuns in piata si m-am oprit la mezeluri la alta taraba situata langa locul obisnuit. La plecare duduia vanzatoare foarte suparata ca nu am mai cumparat la ea, ma intrebat de cauza...Raspunsul a fost scurt si limpede...a fii om e sa fii si cu cei neajutorati nu numai cu cei cu bani..atata timp cat ai fost simpatica cu mine, am avut placerea sa cumpar la tine, dar de ieri cand am vazut adevarul comportament al tau fata de cei mai saraci mi- s-a facut scarba. A tot incercat sa-mi explice ca ritualul cu baba revine in fiecare zii, ca o bate la cap si nu cumpara mai nimic, dar nu a ajutat nimic.
Daca lectia primita a ajutat cu ceva, nu stiu...dar un lucru conteaza cel mai mult si acela nu e cea ce i-am cumparat batranei. E faptul ca probabil batrana a plecat acasa cu un zambet pe buze si cu inima mai bogata cel putin pe acea zi
in spiritul celor zise de Iisus in Predica de pe Munte:
Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati !
Sorin.
Problema acuta a mentalitatii e lipsa de incredere in oameni, in bunatate si in faptul ca mai exista asa oameni. Pe cei " ajunsi " e mai greu de modificat ( nu toti sant la fel ) dar patura slaba din punct de vedere social - economic trebuie incurajata. Pensionarii, studentii si altii, daca ar infiinta un partid al lor situatia poate fii mult mai buna pt. ei.
Dar nu mai au incredre in ei insasi. Asta e buba principala.
A doua problema e cu umilinta asta a celor saraci, o umilinta nexeplicabila...oameni care au fost odata cineva au ajuns in faza in care le e rusine sa iasa din barlogul lor. De ce??? Din cauza saraciei.....gresit complect. Acesti oameni trebuie incurajati si suportati tacmai acum cand au cea mai mare nevoie de asa ceva. In tara mai tot timpul iau la ocazie oameni de pe marginea drumului ce intind mana....cat ma costa daca nu va suparati??? Nimic domnule nimic...si crede-ma ca au fost unii surprinsi si nici nu s-au urcat in masina. Sau odata coborand de la Vidraru spre Corbeni am luat doi batrani cu un sag de fargi culesi din padure. Cand am oprit au scos niste bani si au intins mana spre mine...nu am observat pt. ca nici nu ma asteptam la asa ceva, dar vazand ca usa nu se inchide am intors capul si am vazut mana intinsa. Cand au inteles ca nu iau banii au coborat multumind frumos si am accererat. Dupa o clipa fetita din spate a strigat sa opresc, a iesit din masina si a fugit spre batrani ramasi la marginea drumului. Cand a venit inapoi am intrebat ce s-a intamplat???? Au lasat banii pe bancheta din spate impreuna cu un cornet de fragi. Iar nici fetei nu i sa parut corect cu tot ca nu a inteles un cuvant din cele vorbite.
Cand vin in tara stau la Brasov...dimineata las familia sa doarma si plec devreme la piata cu unde hoinaresc cu mare placere...mirosurile, oamenii si valvata dintre tarabe. Acolo e locul meu de pornire a zilei. In locul mezeluri preferat ( o data am cumparat la Luca--cine stie la ce ma refer ) era inaintea mea o batranica care tot intreba cat costa parizerul ala, salamul celalalt si tot asa. Domnisoara vanzatoare nu prea avea chef de conversatia cu batrana si ai raspundea in scarba intrebandu-ma cu ochii ce doresc--un client de nadejde. Dupa ce a studiat preturile batrana a comandat 50 de grame de parizer, de ce mai prosta calitate, de ala cu fulgii in el. Dupa cantar a deschis poseta sa plateasca si atunci am intervenit eu, intreband-o cara e cel mai cum parizer si salam din taraba. Dupa raspuns i-am comandat cate 200 de grame din fiecare fel platind pentru comanda si am plecat lasandu-le cu fete de marmura, fara sa cumpar pt. mine nimic.
Nu va povestesc ca sa fac pe nebunu...doar sa va arat unde a ajuns neincrederea in oameni. Adoua zi am ajuns in piata si m-am oprit la mezeluri la alta taraba situata langa locul obisnuit. La plecare duduia vanzatoare foarte suparata ca nu am mai cumparat la ea, ma intrebat de cauza...Raspunsul a fost scurt si limpede...a fii om e sa fii si cu cei neajutorati nu numai cu cei cu bani..atata timp cat ai fost simpatica cu mine, am avut placerea sa cumpar la tine, dar de ieri cand am vazut adevarul comportament al tau fata de cei mai saraci mi- s-a facut scarba. A tot incercat sa-mi explice ca ritualul cu baba revine in fiecare zii, ca o bate la cap si nu cumpara mai nimic, dar nu a ajutat nimic.
Daca lectia primita a ajutat cu ceva, nu stiu...dar un lucru conteaza cel mai mult si acela nu e cea ce i-am cumparat batranei. E faptul ca probabil batrana a plecat acasa cu un zambet pe buze si cu inima mai bogata cel putin pe acea zi
in spiritul celor zise de Iisus in Predica de pe Munte:
Ferice de cei flamanzi si insetati dupa neprihanire, caci ei vor fi saturati !
Sorin.
din pacate, uitam sa facem asemenea gesturi, ca si acela facut de tine, sorin. majoritatea oamenilor s-au obisnuit sa traiasca doar pentru propria placere si nu se mai gindesc deloc la cei din jur. nici macar nu-i mai observa cind trec pe linga ei. si mai rau, au ajuns sa nu mai vrea sa-i observe. cu atit mai putin pe cei necajiti. si e pacat. nu-si dau seama ca ajutind un asemenea om ar fi si ei mai fericiti si mai multumiti de ei. pentru ca, la urma urmei, asta e tot ce vor. doar ca nu stiu cum sa o faca. asa ca ajung sa se autoamageasca...
Eu am avut ca exemplu un om care din pacate nu mai e in viata Un om dintr-o bucata care frica nu a stiut la viata lui.
Si de la el am invatat un lucru: Daca trece o zii in care nu fac un bine, acea zi va fi o zi moarta. Nu conteaza ce, un bine sa fie!!
Sa-i fie tarana usoara si Dumnezeu sa-i dea acolo sus cea ce a dat el aici pe pamant. Incercati si voi si n-o sa regretati.
Sorin.
ps. multe scuze lui D. pentru ca am invadat locasul ei!!
Un om dintr-o bucata care frica nu a stiut la viata lui.Si de la el am invatat un lucru: Daca trece o zii in care nu fac un bine, acea zi va fi o zi moarta. Nu conteaza ce, un bine sa fie!!
Sa-i fie tarana usoara si Dumnezeu sa-i dea acolo sus cea ce a dat el aici pe pamant. Incercati si voi si n-o sa regretati.
Sorin.
ps. multe scuze lui D. pentru ca am invadat locasul ei!!
tu ai invatat de la el, poate noi reusim sa invatam din mica ta lectie sau experienta etc....
Bine ati venit la mine in vizita Nefertiti si Sorin,sper ca sint o gazda placuta,dau o cafea cu frisca 
Asa e cum ziceti voi.Ne pierdem in fleacuri,ne domina rutina zilnica,uneori nu mai avem grija nici de noi,mereu avem impresia ca "maine"dar sint lucruri in viata care nu se pot amana.Gesturile marunte au de multe ori o importanta covarsitoare.Un zambet,o mica atentie ,o vorba buna pot lumina ziua unui om.
Sorine cand vorbeam de lectia umilintei ma refeream la acea umilinta impusa,puterea de a suporta aceasta umilinta pentru a vedea cum e ,pentru a invata sa respectam.Daca am reusi sa renuntam la EU-L nostru trufas,la mandria prosteasca,la infatuare,la egoism.....sa ne oferim celorlalti cu simplitate fara a astepta nimic in schimb.
La mine in Arad se practica o chestie draguta de cei ce circula cu tramvaiul.Cei ce coboara dau biletul lor compostat celor care urca,iar daca acestia au abonament il dau mai departe.Nu e mare lucru dar de multe ori ajuta.
Asa e cum ziceti voi.Ne pierdem in fleacuri,ne domina rutina zilnica,uneori nu mai avem grija nici de noi,mereu avem impresia ca "maine"dar sint lucruri in viata care nu se pot amana.Gesturile marunte au de multe ori o importanta covarsitoare.Un zambet,o mica atentie ,o vorba buna pot lumina ziua unui om.Sorine cand vorbeam de lectia umilintei ma refeream la acea umilinta impusa,puterea de a suporta aceasta umilinta pentru a vedea cum e ,pentru a invata sa respectam.Daca am reusi sa renuntam la EU-L nostru trufas,la mandria prosteasca,la infatuare,la egoism.....sa ne oferim celorlalti cu simplitate fara a astepta nimic in schimb.
La mine in Arad se practica o chestie draguta de cei ce circula cu tramvaiul.Cei ce coboara dau biletul lor compostat celor care urca,iar daca acestia au abonament il dau mai departe.Nu e mare lucru dar de multe ori ajuta.
Dificila..tu ai un suflet luminos..
In fiecare zi ne lovim de priviri triste si deprimate,..de disperarea oamenilor care nu stiu cum or sa supravietuaisca zile de maine..
Intr-o zi asteptam autobuzul..si un controlor burtos si cainos prinsese un pusti fara bilet...si il luase la suturi.
Pustiul protesta:"da-mi amenda,..dar nu ma lovi..tampitule.."
Langa mine o mama cu un copil de 10-11 ani il privea si am auzit-o spunand.."l-am rugat sa ne lase sa urcam..dar nu vrea"
Am intrebat-o ce nu vrea. Mi-a explicat ca nu are bani decat un bilet,.si il rugase..sa ii lase sa mearga cu autobuzul.
Bruta nu si nu..
Aveam o bancnota de 100 de mii..(erau toti banii pe care ii aveam la mine)..si i-am dat-o. A incercat sa protesteze,..dar eu m-am urcat in autobuz..fara sa o mai ascult..
Dupa cateva minute,..in autobuz,..o vad ca vine spre mine,..si imi da 94 mii,..adica restul de la bilet.
Uimitor..nu? Bineinteles..ca nu i-am luat,..dar spunea..ca doar atat ii trebuie..si ca nu se astepta la gest.
Cata modestie..chiar daca avea nevoie ca de aer de banii aceia.
In schimb ma irita multimea de de tiganusi care asteapta la iesirea din magazine,..si aproape iti poruncesc sa le dai bani,..ba si comenteaza daca e prea putin,..si tonul lor obraznic..
Sau acum cativa ani,..vine un batran la birou (cam tiganel si el)..si imi spune o poveste trista ..ca ii trebuie cateva sute de mii,..sotia bolnava,..medicamente,..etc. Ii dau. Vine iar dupa o vreme..Iar ii dau..
Frumos a fost cand nu am avut bani,..stiti cat de urat a facut? Aproape sa ma ia la bataie..
In fiecare zi ne lovim de priviri triste si deprimate,..de disperarea oamenilor care nu stiu cum or sa supravietuaisca zile de maine..
Intr-o zi asteptam autobuzul..si un controlor burtos si cainos prinsese un pusti fara bilet...si il luase la suturi.
Pustiul protesta:"da-mi amenda,..dar nu ma lovi..tampitule.."
Langa mine o mama cu un copil de 10-11 ani il privea si am auzit-o spunand.."l-am rugat sa ne lase sa urcam..dar nu vrea"
Am intrebat-o ce nu vrea. Mi-a explicat ca nu are bani decat un bilet,.si il rugase..sa ii lase sa mearga cu autobuzul.
Bruta nu si nu..
Aveam o bancnota de 100 de mii..(erau toti banii pe care ii aveam la mine)..si i-am dat-o. A incercat sa protesteze,..dar eu m-am urcat in autobuz..fara sa o mai ascult..
Dupa cateva minute,..in autobuz,..o vad ca vine spre mine,..si imi da 94 mii,..adica restul de la bilet.
Uimitor..nu? Bineinteles..ca nu i-am luat,..dar spunea..ca doar atat ii trebuie..si ca nu se astepta la gest.
Cata modestie..chiar daca avea nevoie ca de aer de banii aceia.
In schimb ma irita multimea de de tiganusi care asteapta la iesirea din magazine,..si aproape iti poruncesc sa le dai bani,..ba si comenteaza daca e prea putin,..si tonul lor obraznic..
Sau acum cativa ani,..vine un batran la birou (cam tiganel si el)..si imi spune o poveste trista ..ca ii trebuie cateva sute de mii,..sotia bolnava,..medicamente,..etc. Ii dau. Vine iar dupa o vreme..Iar ii dau..
Frumos a fost cand nu am avut bani,..stiti cat de urat a facut? Aproape sa ma ia la bataie..
Eu recunosc ca uneori tiganusi care ma asalteaza au mai multi bani decat mine.Pe bune.Si mai recunosc ca atunci cand am bani ii ajut pe ai mei.Pentru ceilalti am o vorba buna sau o vorba acide atunci cand vad ca se tarasc desii ar putea sa mearga.Se supara si treaba lor de le trece.Eu toata viata am fost pe cont propriu,cand sus cand jos....am tras cu dinti de ziua de maine....e ceva in mine care ma impiedica sa cer ajutor.
Uneori e foarte greu sa supravietuiesti zilei....cand toate drumurile au o bariera...si vama e foarte mare...da"toate trec...cumva...cumva...
Uneori e foarte greu sa supravietuiesti zilei....cand toate drumurile au o bariera...si vama e foarte mare...da"toate trec...cumva...cumva...
Cenusiul cerului coboara pe pamant prin transparente voaluri de ploaie.Nimic frumos,nimic romantic.Ploua in mine cu ropote de mitraliera.De-atata frig nici nu mai stiu daca vreau sa respir...oriunde privesc ...cenusiu...un cenusiu palpabil,material,indiferent ca orice nuanta de cenusiu....Florile si-au strins zdrentele petalelor,oamenii si-au inchis durerile sub pleoape...o lume mecanica...
Sint zile care par a nu se mai termina ,inceputul lor fiind undeva departe...fluturind dupa ele tristele amintiri ca mintea unui sinucigas.
Tacere,doar inima mea care bate in ritmul unei mitraliere.
Sint zile care par a nu se mai termina ,inceputul lor fiind undeva departe...fluturind dupa ele tristele amintiri ca mintea unui sinucigas.
Tacere,doar inima mea care bate in ritmul unei mitraliere.
incearca sa alungi din cenusiul asta, prea te-a invadat. ce se intimpla cu tine?
O clipa,o mica clipa am lasat garda jos si....da"parca,parca se vede o raza de soare,venind de undeva din Egipt?
Sa zicem ca am exagerat....era prea murdara fereastra prin care priveam.
Sa zicem ca am exagerat....era prea murdara fereastra prin care priveam.
Sa-mi fie cu iertare...intru in alt jurnal si nu prea stiu cum sa zic ce vreau 
...citesc ce scrieti tu si cameron si raman de multe ori fascinata...tare frumos scrieti, dragele mele...sunteti o clipa de liniste in toata nebunia asta din jur... 
...citesc ce scrieti tu si cameron si raman de multe ori fascinata...tare frumos scrieti, dragele mele...sunteti o clipa de liniste in toata nebunia asta din jur...
dificila, asa mai merge. nici la mine nu e foarte insorit, dar incerc sa vad partea buna a lucruilor, oricit de mica e...
Bine ai venit Rose.imi place ca ne adunam aici la mine in jurnal si ca ne simtim bine.Si ma mai bucur ca iti place ce scriem eu si Cameron si as mentiona-o pe Diana -Maria pe care o ador de-a dreptul.
Usa ramane deschisa...poftiti va rog.
Usa ramane deschisa...poftiti va rog.
Uf....ametita ce sunt ...iarta-ma, Diana ca te-am uitat 
...se pare ca jurnalele voastre au devenit coltul nostru....al fetelor....frumos
...iarta-ma, Diana ca te-am uitat ...se pare ca jurnalele voastre au devenit coltul nostru....al fetelor....frumos
Coltul?????
Noi sintem in camera rezervata celor privilegiati ,ca numa"de modestie nu sufar.E un salon plin de lumina cu ferestre deschise ,cu foc in semineu,cu lumanari parfumate si noi stam la o masa de lemn si bem vin.(se pare ca azi am o obsesie cu vinul).
Noi sintem in camera rezervata celor privilegiati
,ca numa"de modestie nu sufar.E un salon plin de lumina cu ferestre deschise ,cu foc in semineu,cu lumanari parfumate si noi stam la o masa de lemn si bem vin.(se pare ca azi am o obsesie cu vinul).
Ei..."coltul" am zis si eu la deruta ..tare frumoasa camera noastra...te imbie la visare...si la vorba
..tare frumoasa camera noastra...te imbie la visare...si la vorba
....da si la intrare scrie,,,"cei ce intrati aici,lasati orice sparanta" (Dante)
Port in mine un demon care nu ma lasa sa devin comuna,un demon care ma provoaca mereu,un demon caruia nu-i place linistea si prin urmare isi traieste zbuciumul prin mine.Prin gandurile,visele,caderile si inaltarile mele.
Pe zi ce trece ma distantez tot mai mult de ceea ce ma inconjoara,observ acea sublima indiferenta fata de tot ce este omenesc...interese,bani,succes...interesindu-ma doar ceea ce simt,ceea ce devin spiritual.Detasare fata de lucruri,de obiecte,nu de oameni.De acei putini oameni care conteaza pentru mine si tocmai pentru ca ei conteaza devin de multe ori nesuferita cu ei.
Privesc zbaterile unora ,goana dupa bani,nervi lor,incruntarile si nu-i invidiez.Privesc femei care alearga ca si bezmeticele prin magazine dupa "colectia de toamna",preocuparile lor marunte sa fie in ton cu (,) culorile acestui sezon....snobismul....afectarile lor absurde...ca nu au gasit nu stiu ce nuanta de oja care merge cu nu stiu ce nuanta de vopsea de par si mi se pare ca eu sint de pe alta lume.Daca le vorbesti de o carte se uita la tine ca si cand le-ai spune ca esti o clona.
Poate exagerez.
Revin la toamna asta nebuna,in care liliacul a inflorit a doua oare si costa zece mii de lei in bratele unei tiganci....Zece mii de lei costa o felie mov de lumina...intr-o lume in care totul e contabilizat,intr-o lume de vanzare.
Ati observat ca a aparut iarba de primavara?
Nu mai vreau sa citesc,sint satula de ideile altora si suprasaturata de ale mele.
Nu stiu cum am reusit dar pentru mine viata e foarte simpla,intr-un fel sau altul daca nu pretindem absurdul totul are o rezolvare.
Pe zi ce trece ma distantez tot mai mult de ceea ce ma inconjoara,observ acea sublima indiferenta fata de tot ce este omenesc...interese,bani,succes...interesindu-ma doar ceea ce simt,ceea ce devin spiritual.Detasare fata de lucruri,de obiecte,nu de oameni.De acei putini oameni care conteaza pentru mine si tocmai pentru ca ei conteaza devin de multe ori nesuferita cu ei.
Privesc zbaterile unora ,goana dupa bani,nervi lor,incruntarile si nu-i invidiez.Privesc femei care alearga ca si bezmeticele prin magazine dupa "colectia de toamna",preocuparile lor marunte sa fie in ton cu (,) culorile acestui sezon....snobismul....afectarile lor absurde...ca nu au gasit nu stiu ce nuanta de oja care merge cu nu stiu ce nuanta de vopsea de par si mi se pare ca eu sint de pe alta lume.Daca le vorbesti de o carte se uita la tine ca si cand le-ai spune ca esti o clona.
Poate exagerez.
Revin la toamna asta nebuna,in care liliacul a inflorit a doua oare si costa zece mii de lei in bratele unei tiganci....Zece mii de lei costa o felie mov de lumina...intr-o lume in care totul e contabilizat,intr-o lume de vanzare.
Ati observat ca a aparut iarba de primavara?
Nu mai vreau sa citesc,sint satula de ideile altora si suprasaturata de ale mele.
Nu stiu cum am reusit dar pentru mine viata e foarte simpla,intr-un fel sau altul daca nu pretindem absurdul totul are o rezolvare.
aseaza-te o clipa si respira. incet. si zambeste-ti. fara a -ti vedea zambetul. sa-l simti.
esti extenuata de atata cautare. lasa momenda de data aceasta sa se inverte pur si simplu...
sa ai un somn lin si dulce.
esti extenuata de atata cautare. lasa momenda de data aceasta sa se inverte pur si simplu...
sa ai un somn lin si dulce.
| QUOTE (dificila @ Oct 21 2003, 09:12 AM) |
| Port in mine un demon care nu ma lasa sa devin comuna,un demon care ma provoaca mereu,un demon caruia nu-i place linistea si prin urmare isi traieste zbuciumul prin mine.Prin gandurile,visele,caderile si inaltarile mele. Pe zi ce trece ma distantez tot mai mult de ceea ce ma inconjoara,observ acea sublima indiferenta fata de tot ce este omenesc...interese,bani,succes...interesindu-ma doar ceea ce simt,ceea ce devin spiritual.Detasare fata de lucruri,de obiecte,nu de oameni. Privesc zbaterile unora ,goana dupa bani,nervi lor,incruntarile si nu-i invidiez.Privesc femei care alearga ca si bezmeticele prin magazine dupa "colectia de toamna",preocuparile lor marunte sa fie in ton cu (,) culorile acestui sezon....snobismul....afectarile lor absurde...ca nu au gasit nu stiu ce nuanta de oja care merge cu nu stiu ce nuanta de vopsea de par si mi se pare ca eu sint de pe alta lume.Daca le vorbesti de o carte se uita la tine ca si cand le-ai spune ca esti o clona. Poate exagerez. Revin la toamna asta nebuna,in care liliacul a inflorit a doua oare si costa zece mii de lei in bratele unei tiganci....Zece mii de lei costa o felie mov de lumina...intr-o lume in care totul e contabilizat,intr-o lume de vanzare. Nu stiu cum am reusit dar pentru mine viata e foarte simpla,intr-un fel sau altul daca nu pretindem absurdul totul are o rezolvare. |
Poate mai mult ca oricand....viata e "un teatru trist" !
..".Ce daca vine primavara
Atâta iarna e în noi
Ca martie se poate duce
Cu toti cocorii înapoi
In noi e loc numai de iarna
Vom îngheta sub ultim ger
Orbecaind pe copci de gheata
Ca un stingher spre alt stingher."...
Din cand in cand, dar din ce in ce mai des, ma simt si eu...Dificila, ca si tine !
Buna dimineata fragila felie mov de lumina..
Sa stii ca e aproape 2 dimineata..si m-am gandit sa-ti spun acum buna dimineata..pentru ca maine..nu pot sa o fac la ora cand deschizi tu jurnalul..
Sa ai o zi buna si senina..asa cum este fascinanta ta inima..
Sa stii ca e aproape 2 dimineata..si m-am gandit sa-ti spun acum buna dimineata..pentru ca maine..nu pot sa o fac la ora cand deschizi tu jurnalul..
Sa ai o zi buna si senina..asa cum este fascinanta ta inima..
Secunda,Fiatlux,Cameron,mi-ati luminat dimineata.Da secunda,moneda se invarte acum de noroc,candva va devenii banutul din pumnul strins,vama pentru marea trecere.
Fiatlux,de unde sti tu ca il ador pe Paunescu.Oricit l-ar blama,oricit l-ar desconsidera,ramane poetul meu de suflet.Te simti ca mine...sedimenteaza in tine bucuriile si lasa necazurile sa le slefuiasca ca un torent stanca.
Cameron drag si dulce.La ora 2 te gandesti la mine....ce ma bucur.Unde ti-e somnul?De ce prelungesti nebunia zilei in noapte?Iti trimit o ramura de liliac si un stop de ploaie.
Fiatlux,de unde sti tu ca il ador pe Paunescu.Oricit l-ar blama,oricit l-ar desconsidera,ramane poetul meu de suflet.Te simti ca mine...sedimenteaza in tine bucuriile si lasa necazurile sa le slefuiasca ca un torent stanca.
Cameron drag si dulce.La ora 2 te gandesti la mine....ce ma bucur.Unde ti-e somnul?De ce prelungesti nebunia zilei in noapte?Iti trimit o ramura de liliac si un stop de ploaie.
Hello V!
Pai la ora 2 citeam jurnalul tau,..adica il reciteam pentru a n-a ora..
Bausem cam multa cafea ieri..si ..nu aveam somn..
Saptamana asta am dormit doar doar vreo 7-8 ore adunate..
Mi-e frica sa recunosc la ora asta cat de linistita sunt..
Linistita..si..am atat de mult soare in inima si in priviri..incat imi vine sa zbor..
Pai la ora 2 citeam jurnalul tau,..adica il reciteam pentru a n-a ora..
Bausem cam multa cafea ieri..si ..nu aveam somn..
Saptamana asta am dormit doar doar vreo 7-8 ore adunate..
Mi-e frica sa recunosc la ora asta cat de linistita sunt..
Linistita..si..am atat de mult soare in inima si in priviri..incat imi vine sa zbor..
| QUOTE (dificila @ Oct 22 2003, 09:50 AM) |
| Te simti ca mine...sedimenteaza in tine bucuriile si lasa necazurile sa le slefuiasca ca un torent stanca. |
Da, simt ca tine ! Dar stanca ,de fapt, este...un vulcan, are un miez clocotitor care poate erupe la ...o simpla atingere cu o floare! Dar de unde ...atatea "flori" ??!!
Iti dau o adresa unde florile sunt la ele acasa ! (Giverny, gradinile lui Monet).
http://giverny.org/gardens/fcm/fleurs/pictrose.htm
Bucura-te de aceasta lumina si liniste.Smulge-i fiecare secunda si zideste-o in tine pentru noptile fara luna.Intr-una din seri "la case" oameni au dat foc frunzelor uscate.Inserare,focuri,aerul vubra dulce -amar.Toamna,ca o femeie rasfatata si-a trimis vanturile sa involbure jarul in mii de scantei.Flacarile mangaind aerul,sarpe parsiv in cautarea prazii.
Imaginea asta este pentru tine Cameron.Cu tot cu lumina,caldura,amar,dulce.....sa-ti incalzeasca sufletul...
Imaginea asta este pentru tine Cameron.Cu tot cu lumina,caldura,amar,dulce.....sa-ti incalzeasca sufletul...
Niciodata vulcan Fiatlux,niciodata.....piatra firbinte ce curge aduna in ea inima stancii si o preface in scrum.Ce va fi in loc?pustiu...tacere...disperare....raza de soare ce nu poate strapunge perdeaua de cenusa....
Multumesc pentru flori.
Multumesc pentru flori.
O preface in scrum sau in diamant... Intr-un diamant ce straluceste si in cea mai adinca si mai neagra noapte, inconstient de propria perfectiune si de propria valoare...
....si ce trist este pentru diamant cand se trezeste prins intr-o montura fie eu chiar din cel mai nobil metal....pentru ca va purta pentru vesnicie in el salbaticia,patima,flacara care l-a unicizat,va avea mereu nostalgia smulgerii din trupul pietrei...
...si , la fel de trist, ..cine mai deosebeste azi un diamant de-un ciob de sticla...si...cui i-ar trebui.. oamenii nu mai au nevoie de esente ci doar de...stralucirea zornaitoare pe dinauntru ...
....autoamagire prin stralucirea si nonvaloarea falsurilor,ignorarea efemeritatii lor...rugina se asterne inevitabil peste "stralucirea"tinichelei,dar ce conteaza ca focurile de artificii dureaza putin daca pentru o secunda efectul e pe cer....ce conteaza ca scrumul se asterne apoi....diamantul poarta vesnicia in el...frumusetea lui cu o mie de fete e neinteleasa...la esente se ajunge prin renuntarea la sine,puritatea se obtine in singuratate,e mult mai usor sa tii in palma un ciob stralucitor,decat sa admiri stralucirea unei stele si sa intelegi ca locul ei e acolo si ca te poti bucura doar privind-o,vara a avea dorinta egoista de a o avea....
Buna dimineata diamant dificil!
Ca faci? La tine ploua? La mine e un somn ploios..crunt de tot..
Privesc printre gene,..si visez ca dorm..si ca e cald..
Si toti in jurul meu au un chef teribil de vorba,..dar mi-am asezat filtre..si nu aud nimic.
Ce buna ar fi acum o cafea cu tine
Ca faci? La tine ploua? La mine e un somn ploios..crunt de tot..
Privesc printre gene,..si visez ca dorm..si ca e cald..
Si toti in jurul meu au un chef teribil de vorba,..dar mi-am asezat filtre..si nu aud nimic.
Ce buna ar fi acum o cafea cu tine
Buna dimineata cameron somnoros.Nu ploua dar e intunecat si frig...si plat...totul e aplatizat...si e ceata si iar e frig,eu am inca gandurile de vara in mine....hai sa ne luam lumea in cap sa ne facem de cap....eu sint treaza ca tipatul unui cocos si la fel de taioasa.
uh .. ce atmosfera sumbra pe aici 
...asa e viata uneori Marky...sau e doar o nuanta.oricum toamna asta naravasa e greu de suportat ...
Buna dimineata..!!
Nu stiu de ce am tendinta de a scrie aici la tine..poate ca pentru ca mi-e cam dor de tine..
Ma chinui sa ma trezesc cu cafea.cam anosta..
Si gustul tigarii e cam aiurea..
Sper ca esti bine..
Nu stiu de ce am tendinta de a scrie aici la tine..poate ca pentru ca mi-e cam dor de tine..
Ma chinui sa ma trezesc cu cafea.cam anosta..
Si gustul tigarii e cam aiurea..
Sper ca esti bine..
Buna Cameron,sti ca-mi place sa vii la mine....din pacate eu nu pot intra duminica dar considera ca am baut cafeaua impreuna.Aici e un frig cumplit,te astept la o tigara.
Buna dimineata!
Am facut un pic de pauza..
Ti-am gasit mail-ul tarziu,..sambata seara cand venisem de la Bucuresti.
Oricum..cand tu imi scriai in mail..la aceiasi ora cred ca iti scriam eu in jurnal..
La mine..e liniste..deocamdata. Am avut randament si ..mi-am permis sa fac o pauza de o tigara.
Bulevardul unde locuiesc este marginit de stejari tineri. S-au colorat de la galben pai..la grena. Lumina rece si clara de ieri m-a facut sa ii admir intreaga zi.
Uite asa..povestindu-ti..am terminat si tigara..cotropitorii mi-au navalit biroul..
Iti doresc o saptamana frumoasa ca tine..
Am facut un pic de pauza..
Ti-am gasit mail-ul tarziu,..sambata seara cand venisem de la Bucuresti.
Oricum..cand tu imi scriai in mail..la aceiasi ora cred ca iti scriam eu in jurnal..
La mine..e liniste..deocamdata. Am avut randament si ..mi-am permis sa fac o pauza de o tigara.
Bulevardul unde locuiesc este marginit de stejari tineri. S-au colorat de la galben pai..la grena. Lumina rece si clara de ieri m-a facut sa ii admir intreaga zi.
Uite asa..povestindu-ti..am terminat si tigara..cotropitorii mi-au navalit biroul..
Iti doresc o saptamana frumoasa ca tine..
Merci Cameronule si tie la fel.Eu am in fata geamului de la birou niste sirme pe care sint zorele.Acum zac vestejite si prinse de bruma,privesc mai departe si vad o curte pustie,dezolanta,gropi,ziduri,calea ferata....marginea lumii...nu pot scapa de senzatia asta de frig,abia imi simt degetele,cafeaua s-a racit...e luni si totul e aiurea.Ascult radioul,astept sa se intample ceva interesant desi stiu ca nu are ce.Azi sint imbracta in mov.
Stejarii aceia multicolori nu ii pot vedea decat de acasa. Ieri a fost singura zi-lumina buna de privit copaci. La fereastra biroului am un castan urias..desfrunzit.
Si trafic. Zgomot. Zgomot continuu. Unii din colegii mei..nu stiu ce sa mai inventeze sa ma enerveze. Cauta potcoave de cai morti. Adica hartii de acum 2-3 ani. Pentru ca e luni,..le fac pe plac. Ma ridic de la birou si deschid dulapul unde gasesc ce vor ei. De cate ori deschid usile acelea..persoana care este in birou...musai vine in graba sa vada unde caut. Si am o asa tendinta sa ii lovesc..din greseala cu usa in cap. Doar un pic..
Indiscretia asta..si lipsa masurii..
In fine..
Azi sunt imbracata in ruginiu..
Si trafic. Zgomot. Zgomot continuu. Unii din colegii mei..nu stiu ce sa mai inventeze sa ma enerveze. Cauta potcoave de cai morti. Adica hartii de acum 2-3 ani. Pentru ca e luni,..le fac pe plac. Ma ridic de la birou si deschid dulapul unde gasesc ce vor ei. De cate ori deschid usile acelea..persoana care este in birou...musai vine in graba sa vada unde caut. Si am o asa tendinta sa ii lovesc..din greseala cu usa in cap. Doar un pic..
Indiscretia asta..si lipsa masurii..
In fine..
Azi sunt imbracata in ruginiu..
Hmmmm...mare tentatia asta cu usa in cap....eu mi-am scos coltisorii de dimineata...oamenii astia nu stiu sa zambeasca se trezesc cu "importanta"in priviri si atitudine.Si e luni dimineata.Si uite asa era sa-mi faca una ziua tandari asa ca am dat lectii de dimineata...ca si cand as fi vorbit la pereti.Ai observat ca oamenii uriti sint si rai...de parca prima nu le-ar fi de ajuns.Isi pun sufletul ala vanat pe fata si in priviri si scuipa otrava in toate partile...si atunci eu zambesc ca un ingeras....si ei nu pot intelege,nu pot trece cu mintea de cifre,de bani ...si cam atat.Orice culoare pun pe ei se ofileste,devine gri....sint oameni care starnesc dracusorul din mine.A iesit soarele,speriat si inutil,din fericire orice ar fi eu vad doar fata frumoasa a lumii.
Azi medalia a cazut pe cant.
Azi medalia a cazut pe cant.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.