Opinii, idei, ganduri din viata lui Cameron veti putea citi in cadrul acestui jurnal.
Lectura placuta!

In sfarsit..magia paginii albe, imaculate,..magia cuvintelor nerostite si a randurilor ascunse sub taceri grele si dense.
In sfarsit..o posibilitate de a ma regasi,..de a ma regasi pe mine ..cea care care am fost...
Unde am plecat? Nu stiu...altfel m-as fi gasit pana acum..
Unde as vrea sa ajung..? Mi-e mai greu sa raspund la aceasta intrebare decat la oricare alta..
As vrea sa ma regasesc in franturi de amintiri adunate ca fragmente prafuite ale unui santier arheologic,.. fiecare avand propria poveste,..fiecare avand propria stralucire pierduta sub patina timpului..
As vrea sa-mi regasesc timiditatea si inocenta din timpul cand intamplarile nu ma prevenisera ca se vor napusti in viata mea intr-o alta ordine decat in cea fireasca..
Sunt foarte curioasa... oare ce voi scrie?
Voi reusit sa adun gandurile ..care zboara nervoase nelasandu-ma sa prind decat incoerentele?

Este dimineata...(axproximativ),..daca privesc ceasul..se apropie de amiaza
In viata mea exista doar dimineti si seri,..rareori..zile si nopti.
Dimneti grabite ..respir in fuga erul rece si proaspat,..respir vara asta cata mai este..si alerg spre serviciul la care vesnic intarzii..
Seri..in care respir linistea,..stau si privesc nebunia strazii,..iar cand lumina paleste..pandesc stelele..si ma linisteste gandul ca cineva ..undeva..priveste acelasi univers instelat facand distanta dintre noi sa devina un punct de lumina cu puls de vietate..
Sunt nervoasa,..imi caut de o ora tigarile pe care nu le gasesc..si cred eu..ca am luat-o razna..de fapt le-am fumat pe toate..
Imi caut intamplarile...
Incerc sa aflu ce simt...
Dar..pana voi gasi toate astea..job-ul imi urla in constiinta..
Voi reveni...

Revin..
Ma topeste caldura aceasta innabusitoare si toropitoare...care imi anihileaza orice zvacnire a imaginatiei..
Imi zboara gandul spre mare...marea de care nu m-am bucurat atat cat as fi vrut..marea pe care am decoperit-o mult prea taziu..si dupa care sufletul meu tanjea ca dupa o iubire indelung cautata..
Ador plaja pustie,..salbatica..unde valurile sa se loveasca furioase de tarm,..sa stau ...sa ma inunde soarele..si sa privesc printre gene cerul...
Jumatate din minte.. adoarme,..cealalta sta de veghe..si se bucura de perfectiune..
Ador singuratatea,..am rare clipe in care ma bucur de singuratate ca de un dar nepermis,...in viata mea este zgomot si aglomeratie continua.
Daca linistea si bucuria ar avea o culoare..aceasta ar fi marea.
Am douazeci de ani..si descopar marea pentru prima data. Uimire,..uimire,..maretie,..vaga spaima. Nu ma pot dezlipi de langa ea.
Am x ani,...si o iubirea ma invita in miez de noapte la o plimbare pe malul marii,..sub stele si zgomot de valuri. De ce descopar atat de tarziu sublimul?

Cred ca a fost nepotrivit momentul ales de mine..pentru acest jurnal.
Ma sufoca efervescenta unor idei ce nu le pot stapani...
Ma obsedeaza cuvintele nespuse..
Revine in prezentu-mi culoarea pierduta a timiditatii ce mi-a baricadat copilaria.., timiditate fermecatoare,..dar paralizanta in vremea aceea.
Maturitatea m-a obligat sa-mi pun diverse masti,...uneori din considerente estetice si de imagine,..alteori fiind doar un exercitiu de supravieturire..
Urasc sa mi se spuna ca sunt admirata,..ca am realizat prea multe,..urasc sa mi se aminteasca asta..pentru ca pentru mine..nu a fost decat supravietuire si disimulare.
Sub toate astea..ramane timiditatea..si umbrele fara contur ale inocentei ce se incapataneaza sa-mi ramana in fiinta.

Este ora..la care ma simt obosita, frivola,..si usor atinsa de aripa indecentei..
Poate am sfaramat prea multe vise cu care am fost impovarata..
Poate am calcat cu pasi grei prea multe inimi..doar sub motivul-scut al incompatibilitatii..
Poate ca sunt pacate ce isi cer acum pretul..
Poate..
Poate ca am descoperit mult prea tarziu magia sarutului..

QUOTE (cameron @ Aug 6 2003, 03:35 PM)

Cred ca a fost nepotrivit momentul ales de mine..pentru acest jurnal. Ma obsedeaza cuvintele nespuse.. Revine in prezentu-mi culoarea pierduta a timiditatii ce mi-a baricadat copilaria.., timiditate fermecatoare,..dar paralizanta in vremea aceea. Sub toate astea..ramane timiditatea..si umbrele fara contur ale inocentei ce se incapataneaza sa-mi ramana in fiinta.

QUOTE

Ma sufoca  efervescenta  unor idei ce nu le pot stapani...

Atunci scrie-le aici. Sau da-le alta forma.

QUOTE

Maturitatea m-a obligat sa-mi pun diverse masti,...uneori din considerente estetice si de imagine,..alteori fiind doar un exercitiu de supravieturire..

Intr-o societate ca cea din prezent acest exercitiu de supravietuire devine din ce in ce mai frecvent.

QUOTE

Urasc sa mi se spuna ca sunt admirata,..ca am realizat prea multe,..urasc sa mi se aminteasca asta..pentru ca pentru mine..nu a fost decat supravietuire si disimulare.

Ti-ar placea sa ti se spuna 'nu esti buna de nimic, esti o nulitate'?

Scuze ca am intervenit, te rog sa precizezi (fara nici o suparare!) daca doresti sa scrie si alti membri in cadrul jurnalului tau sau nu.

1. Am vrut un jurnal..si il am! Imi asup responsabilitatea si comentariile voastre...Cuvintele le voi scrie aici in forma pe care o vor alege ele..
2. Sunt de acord ca societatea ne obliga la "exercitiul de supravietuire"..si asta o accept fara doar si poate..important este sa nu ma pierd ...
3. TREBUIE sa ajung eu la concluzia ca nu sunt o nulitate,..si asta este cel mai dificil!

Astazi.. totul este plat si neted. fara nici un fel de asperitate.
Gandesc plat..simt plat.
Am un soi de renuntare care ma exaspereaza.
Am un soi de plictiseala agasanta..ce ma tintuieste intr-o iarna care nu este a mea..
Ma intreb de ce oare am senzatia vaga ca ma pandeste o dedublare a identitatii?
De ce eu cea care sunt... exist ancorata in cotidian,..caut intotdeauna cea mai buna solutie,..fac un milion de lucruri, respir,..o iau de la capat..
In ce zi este astazi>? Ce zi a saptamanii? Deja joi? Dar ieri..parca a fost doar luni..
De ce eu cea care simt... exist ancorata in alta lume..doar a mea...?
De ce in universul meu paralel..linistea se impleteste cu nelinistea,..vointa cu renuntarea, de ce totul are alt sens aici?
Mi-am dorit sa fiu sensul interzis al vietii unei anumite persoane?
Sa fie doar dragostea la mijloc?
Si sa revin.. existenta persoanei care acum se afla la serviciu..intr-o pauza de o tigara si..de confesat in jurnal.
De dat..nxn telefoane..
De rezolvat 1546 de hartoage..
De scris 32 mail-uri..
De asteptat continuu un telefon..o voce..
De..aruncat ochiul stang..pe forum..
De mintit suav si convingator...
De..stat de vorba cu mine sincer..macar 1 minut!
De..platit n facturi scadente..
Sa nu uit...

Dificultatea de a alege un lucru sau un altul..
Posibilitatea de a o lua in stanga sau in dreapta..
Uneori raman nepermis de mult gandundu-ma unde sa merg..., dar decizia trebuie luata.
Sa decizi sa-ti continui viata,..sau sa ramai intr-o asteptare continua,..eventual refugiat intr-un trecut mai incert decat viitorul..?
Prima decizie insuficient gandita..casatoria.
Prima decizie fortata de milioane de secunde chinuite de angoasa disperarii..imi iau copii de mana ..si plec in lumea mare... intr-un fel ma voi descurca eu...
Prima decizie inteleapta...trebuie sa iti gasesti un serviciu mai bine platit!
Prima decizie pentru mine > imi continui cu brio studiile...si asta ma face fericita!
As vrea ... ca intotdeuna "cineva acolo sus" sa aiba grija de sufletul meu..si sa ma faca sa aleg intotdeuna drumul bun...

Jurnal de sambata dimineata..
Aseara..am cazut intr-un somn adanc..lovita brusc de valul oboselii intregii saptamani. Ma intind in pat la ora 20..doar sa inchid ochii o clipa...
Ma trezesc brusc. cat este ceasul? 00.50? Dumnezeule,..unde este tel? Trabuia sa sune pana acum..
Am 2 sms-uri.. De ce Fat Frumos nu suna..ci da sms..pe care nu il aud.. Trimit urgent un te iubesc..
Scor din masina rufele pe care le uitasem cu desavarsire...si trmit cateva randuri pe ym,..in caz ca nu vede sms-ul sa nu creada iar ca nu vreau sa vorbesc..
In sfarsit ..suna. Credea ca dorm,..sau ca nu vreau sa vorbesc!
Ne dam raportul detaliat despre ce am mai facut,..
" Si de ce spuneai ca esti trista?"..
Evit,..povestesc altceva,..ma lasa,..ma lasa..."de ce erai trista?"
Ador si urasc insistenta cu care imi scoate la suprafata orice umbra de gand..
Pana la urma..mai direct,..mai alambicat,..reusesc si spun tot ce am pe suflet. Sper sa inteleaga.
Se face dimineata. Este deja ora 6.30...
Iar am petrecut o noapte cu el..
M-a facut sa descopar sinceritatea fara limite,..m-a facut sa ma descopar pe mine insami...
Sa descopar iubirea,..ce lucru minunat( mai ales pentru mine..care ..zambeam ingaduitor la acest subiect)
M-a facut sa descopar adoratia (oare stie cum stau si ii ascult vocea cu ochii inchisi..?,..oare stie ca imi place in intregime,..imi place mintea lui taioasa ca un bisturiu?..oare stie cat de mult il iubesc?)
Este sambata dimineata..
Nu are sens sa mai adorm acum..putin program de smotru nu strica..mai ales ca am sufletul atat de linistit acum
Poate mai tarziu voi adormi...cu gandul la sarutul lui ametitor..si fredonand in minte "don't know why"..norah jones..
Poate..daca am noroc..il voi visa..
Te iubesc ..my love..

Duminica seara. O duminica linistita..o relaxare,..un respiro pana la nebunia saptamanii care va incepe. O viata compusa din stres si respiro.
Cel putin acum sunt linistita si calma ca o duminica.
Imi amintesc de noptile in care nu reuseam sa adorm din cauza panicii. A fricii fata de ziua de maine. Ma intreb de unde am capatat aceasta insensibilitate fata de frica. Poate este doar obisnuinta,..poate este doar siguranta gasirii unei solutii fiecarei probleme mai vechi sau inedita.
Ma enerveaza ca peste intamplari din viata mea a inceput sa se astearna uitarea (are este firesc sa se intample asa?)
Ma bucur ca in sfarsit.. nu mi-e teama sa spun clar ce vreau,..si sa nu fac altceva..decat ceea ce consider ca este bine pentru mine..chiar daca altii cred altfel.
Capitolul I nu l-am uitat. Am trecut peste el ca un uragan. Ma bucur ca el a reusit sa isi revina chiar daca l-am ranit de moarte. Imi pare rau pentru suferinta pe care i-am provocat-o, si sper ca intr-o zi va intelege ca asa este mai bine pentru amandoi.
Imi pare rau ca am coborat de pe piedestalul prea inalt unde ma asezase,..dar trebuia sa inteleaga ca sunt doar o persoana normala si nu o icoana careia sa i se inchine, pentru mine chiar si rama unei icoane reprezinta tot ingrarite..
Sper din tot sufletul sa ii fie bine,..si ma poata sa se gandeasca la mine fara ura intr-o zi.
Ii sunt recunoscatoare ca a reusit sa ma transforme intr-un om mai bun,..ii sunt recunoscatoare ca a scos tot ce era mai rau din mine in anumite momente..
A inceput sa-mi fie drag jurnalul acesta..

Ma bucur, pt ca si mie mi-e drag ce scrii

In sfarsit..reusesc sa fac o pauza..
O tigara,..si deschid jurnalul..
Intre timp suna telefonul..
Cu greu ma stapanesc,..si imi pastrez vocea in limite exasperant de calme. O ziarista cu ton impertinent imi cere informatii pe care nu am inca acord sa le transmit,..si este vadit iritata. O inteleg,..si atat. Job-ul imi este mai important decat articolul ei. Sorry!!
Sa revenim..la jurnalul meu..
Ce am simtit azi? Liniste,..doar liniste. Lipsa de timp a reusit sa ma scoata din minti azi. Prea multe de facut.
Clipele s-au comprimat nepermis de mult,..le-as pune un fertilizant,..ceva...doar doar se dilata la dimensiunea normala...dar nu vor..si ma impac cu ideea asta.
Sunt un pic fericita..in rest. Doar un pic..sa nu manii hazardul!
Ma intreb daca capacitatea-mi de a iubi este limitata. Oare? De ce simt ca am devenit egoista si insensibila?
Din pacate nu mai pot continua acum..cu toate ca as vrea..
S-a terminat pauza de tigara si de jurnal..

Incerc sa-mi scriu gandurile in fiecare zi..dar stiu ca nu va fi posibil sa fac asta. Important este ca acest jurnal exista.. si ca ma asteapta.
O noua saptamana care trece ..
De ieri..aerul are un alt miros.. miros de toamna..miros rece, proaspat si trist..
Nu-mi amintesc cand am inceput sa fac diferentierea anotimpurilor dupa felul in care miros..dupa lumina..dupa felul in care se oglindeste cerul in ochii mei..
Cunosc aceleasi strazi de cand ma stiu,..ciudat este ca in fiecare anotimp le vad altfel,..in fiecare an le vad altfel..
De ce nu mai putem privi unoeri lucrurile cu ochii copilariei?
Sunt locuri de care imi era dor sa le vad,..care aveau o imagine anume in retina amintirilor,..si totusi revazandu-le nu am mai regasit ceea ce stiam.
Se schimba un loc anume sau doar noi ne schimbam continuu?
Sper sa mai am timp sa revin aici..
Este un loc doar al meu..
Este un loc unde pot scrie ceea ce simt acum..si ceea ce sigur voi uita ca am simtit..

Surprindere maxima...sau..imprevizibilitate..dar scriu din nou in jurnal.
Doar ca acum nu o fac doar pentru mine,..stiu ca vei citi si tu..si vezi?.. asta nu ma impiedica in nici un fel.
Ma gandeam ca voi intra undeva intr-o zona de penumbra ... si imi va fi dificil sa ma exprim..dar...am ales sa fiu sincera...si ridic orice ultima bariera .. in gandurile pe care le voiam sa-mi apartina doar mie..
Imi va greu doar sa ma stapanesc sa nu vorbesc doar cu tine,..ci sa pastrez stilul "persoana I singular"..
Si pana la urma te-a intristat, sau te-a derutat sa afli cat de mult te iubesc..si cat de obsedata sunt de tine?
Ma intreb ce-ti va mai ramane de descoprit daca ma pird dincolo de orice mister...Imi promit..totusi sa te incit continuu..
Nu reuseam sa-ti scriu in mail tot ceea ce simt,..pentru ca acolo ma risipesc in detalii despre amanunte cotidiene,..si doar arareori scap cate un gand impulsiv si nelinistit. Incerc sa-mi arat doar linistea aparenta,...incerc sa-mi maschez dialogul continuu cu intrebarile nerostite,..si mai ales incerc sa par o persoana normala.
Nu stiu daca ceea ce am spus te va face sa ma cunosti mai bine,..sau sa descoperi ca sunt altceva decat ceea ce stiai pana acum,..
Si ..ca sa revin la jurnal,..adica la vorbitul de una singura...am trecut de cu bine de interminabila zi de ieri.
Astazi nu mai sunt atat de extenuata...si nici macar nu mai dorm cu ochii deschisi..
Astept sa se faca odata sambata,...
Incerc sa rezolv toatele marile conflicte si micile razboaie ale clanului...
Incerc sa ma apuc de facturi, contracte, nenorociri,...si mai ales incerc sa ma concentrez,..sa nu mai vorbesc cu tine in gand,..sa nu-mi mai zboare mintea la tine,..sa nu te mai sarut continuu telepatic,..
tu ce crezi? o sa mai scriu aici?

Raspund eu, desi stiu ca nu mie imi erau adresate randurile de mai sus.Normal ca o sa scrii aici, pt ca nu poti rosti toate gandurile care te macina.Cel putin nu i le poti spune LUI.Poate ca ii spui ceva, dar e pe ocolite, e "de departe" si nu se stie sigur ce va intelege...Si apoi , te mai gandesti si la:"daca se va speria cand va afla cat de profunde sunt sentimentele mele?", pt ca se poate intampla si asta...Sau te mai gandesti ca nu va mai fi nimic de descoperit si , eventual, il va apuca plictisul si monotonia...Sau...Sunt atatea alte motive pt care nu ii ei putea spune niciodata, pe de-a-ntregu', cat de mult il iubesti...In schimb, ii poti arata...

De cateva ore..incerc sa prind un ragaz de cateva minute pentru a mai scrie in jurnal,..noua pagina prea alba ma tenteaza ca un lucru interzis...
In sfarsit,..las totul deoparte...si alerg cu frenezie pe tastatura..pentru ca stiu ca nu am timp prea mult la dispozitie.
Afrodita,..nu este o problema pentru mine sa spun exact ceea ce gandesc..si jurnalul este doar locul unde pot bate campii exact asa cum simt.
Persoana speciala din viata mea imi stie toate gandurile,..fara nici un fel de invelis,..fara nici un fel de cosmetizare.
Nu imi este teama ...
Este deosebit sentimentul sa stii ca altcineva te cunoaste asa cum doar tu te cunosti,..si asta imi doresc cel mai mult,..
Stiu ca pot doar sa ii arat ceea ce simt,...dar este mai important sa stie cum si ce gandesc...
In alta ordine a lucrurilor,..astazi ma simt foarte foarte happy..
Pentru ca maine este ..poate sambata...
Pentru ca ...
Pentru ca am reusit sa-mi rezolv urgentele la serviciu si acasa..
Pentru ca este inca vara..
Pentru ca iubesc..mai mult..si mai rau...
Pentru ca..

De fiecare data cand deschid jurnalul...nu stiu despre ce voi scrie..
Las cuvintele sa se astearna simplu,..asa cum vor ele..
Le fac doar un serviciu..si las tastatura sa se conecteze direct la gandurile mele..
Mai suna telefonul,..ma mai bruiaza oarecine...dar continui..
Ma surprinde continuu modul in care percepem realitatea...
De ce un lucru simplu poate fi perceput diferit.?
De ce cuvintele pot fi interpretate intr-o mie de feluri?
De ce auzul nu sesizeaza sunetele in acelasi mod?
De ce vad lucrurile diferit de alte persoane?
De vad astazi altfel decat ieri?
Incerc sa fac doar pasi marunti si sa nu ma obsedeze intrebarea "ce voi intelege maine?"..
Citesc paginile celorlalte jurnale ..si ma emotionez. As vrea sa-mi pot readuce la suprafata ganduri si amintiri,..intamplari,..dar inca nu pot sa o fac.
Sunt deocamdata imagini nedecriptate de magia literelor.

O noua pagina de jurnal...
O noua zi..
Astazi ma lupt din greu cu un pc o minunatie de pc nou nout..care-mi da dureri de cap..dar trebuie sa ajungem noi la un consens..
As vrea sami definesc starea pe care o am..dar nu reusesc.
E prea complex,..e prea contradictoriu..
Linistea se intretaie cu o agitatie surda si muta,..imposibil de dresat..ca o salbaticiune speriata.
Ce este constat? ceva care sfasie ... Un gand imi sopteste..:"tie- dor..doar,..nu-i nimic in neregula cu tine,..incearca doar sa accepti"
Accept,..ce altceva sa fac..?
As vrea sa ma multimplic...o parte sa plece invizibila...acolo unde as vrea sa fiu,..o parte sa bantuie prin han,..o alta sa scrie lucrarea aceea la care nu am facut nimic,..o alta sa viseze,..o alta sa se ocupe de problemele prozaice ale existentei..
cam multe clone mi-ar trebui..
pana una alta..va trebui sa le fac eu pe toate...

si..o alta parte..sa ma urmareasca si sa-mi corecteze ortografia,..cand nu verific ce postez.
scuze!

Astazi..cuvantul ce ma copleseste este INCERTITUDINE.
Nu ma deruteaza starea de incertitudine,..ma obsedeaza doar notiunea..
Pana la urma incertitudinea..inseamna variante,..speranta...si cateodata lasa o umbra de posibil sa te incolteasca si sa nu-ti dea pace..
Ma simt..undeva la marginea unei prapastii fara sfarsit..
Haosul intunecat ma atrage ca un magnet..
E doar curiozitate! Ce este acolo in adancuri? Liniste? O alta lumina? O alta realitate?
Indiferent care imi este existenta,..linistita sau fericita,..simpla uneori,..complicata alteori,..eu voi ramana la marginea acelei prapastii ..
Scriam in jurnal..si simt ceva neplacut. O privire goala,..inexepresiva si muta ma fixeaza. Norocul meu cel mare este ca trec peste toate...chiar si peste rautatea aunei priviri ce nu o suport..
Si totusi este sfarsit de vara. Este senin. Este ploaie > Este nor. Este viata. Este o dimineata superba.

Cred ca INCERTITUDINEA ne guverneaza nu doar anumite zile ci
intreaga viata.Chiar si atunci cand credem ca totul e sigur pe termen
lung apare ceva care da totul peste cap.
Din pacate, oricat incercam sa negam lucrul asta nu suntem stapini
absoluti asupra a nimic.Putem doar sa controlam unele aspecte, dar
in rest...poate doar daca am fi singuri, dar nici atunci.

Asa este. Este incontestabil ca incertitudinea ne guverneaza intreaga viata. Imprevizibilul, hazardul,..toate intervin in mai mare sau mai mica masura.
Niciodata nu vom sti ce se va intampla maine,..peste o saptamana, peste un an.
Stiu ca suntem pragmatici si ca ne place sa credem sa ne conducem viata dupa reguli cu care suntem sau cu care nu suntem de acord..
Eu ma gandeam la imprevizibilitatea unei zile. A fiecarei zile.
A felului in care te poate face sa te simti.
Precum o frunza plutind pe ape..
Sa-ti dea un sentiment de neputinta...

...sau poate de inaltare.
Daca am incerca totusi sa gasim in fiecare zi ceva frumos,nu neaparat
in cei din jur, poate am trece altfel peste omniprezentele probleme.

Imi simt sufletul mugur de fluier
Ce-a doinit cantec cu suier
Pentru zilele ce au sa vie
Pentru noptile cu iasomie

Multumesc mogaldeaza..
"Pentru zilele ce au sa vie
Pentru zilele cu insomnie.."

Vineri..
Tensiune matinala,..prea multa tensiune..
Dimneata..m-am trezit greu,..dupa ce am stat dicolo de miezul noptii sa vad "vama veche" la brasov..
Serviciu,..nebunie,..nebunie,..tesniune..si iar tensiune.
Sau poate sunt doar obosita si imi pierd randarea mult prea usor uneori..
Ieri ma coplesea Incertitudinea..
Astazi ce oare ma copleseste..
M-am horatarat. Nimic. Astazi coplesesc EU totul,..si orice..
Poate ca este doar influenta titulului de "haiduc"..proaspat capatat,..inca are cerneala umeda..
Si umezi imi sunt si ochii...azi mi-am luat la revdere de la o persoana foarte draga,..si nu stiu peste cata vreme o voi revedea...
Poate la anul..cine stie...

Astazi..as vrea sa ascult non stop,..dat pe repeat..pana la nesfarsit ...John Mayers "Quiet"...quiet inside my minde...
Si asta o sa si fac!

Revin la jurnal.
Vreau sa fac o declaratie de dragoste..
Te iubesc my love..
Te iubesc infernal de mult..
Imi lipsesti...
Te visez in fiecare secunda..
Ma gandesc la tine continuu..
Am incetat demult sa te scot din mintea mea..pentru ca locul tau este acolo..
Ascult Robbie Wiliams..No regrets...si iti simt sarutarea,...
Te iubesc!
Stiu ca vei citi..

Hehe, acum sa vad ca mai zice cineva ceva de iubirea mea fata de iubi..A ta fata de your love parca e mai mare ca a mea Pup iuuu

nu e mai mare sau altfel..
e doar iubirea mea..
imensa..
infinita..

Este sambata.
Are culoarea albastru intens..
Pana astazi nu am simtit ca zilele pot avea o culoare anume,..dar ziua aceasta este de un albastru profund si intens..
M-am trezit devrema..pentru o zi de sambata..
Senin ..cerul..si inima-mi..
Cafeau,..tigara,..ordine in haos (dar putin sa nu stric echilibrul si farmecul).
Reconfigurat pc (nu eu..),..asta ca sa nu mai am nici un pretxzt pentru a amana ce am de facut..
Shopping scurt..(prea prozaic..piata!)..
Vizita de complezenta..si aceea scurta..revin acasa..
Albastrul devine din ce in ce mai albastru..
Confuzia oare ce culoare o fi avand,..?
Astazi nici macar nu mai astept..oare de ce?,..ca doar asteptarea devenise o stare.... Nu stiu ! Nu vreau sa-mi raspund la asta! Nu acum!
E sambata..si aproape seara..
Albastrul e mai intens ca niciodata..
Este profund...ca o noapte densa...dar nu simt nici o stea..
Oare..dupa ce plecam din viata aceasta..ne transformam in stele?

Si eu visez sa ma transform intr-o stea si de acolo, de sus, sa privesc la toti cei dragi....

Confuzia la mine e gri, uneori cu picatele rosii. Oribil.

Cica "ai grija ce-ti doresti , ca s-ar putea sa se indeplineasca"....Asta referitor la ce am zis eu cu stelele....

Misti,..de cate ori voi fi confuza..voi imprumuta culoarea ei de la tine...
Gri cu picatele rosii. Adica niste boxeri..oribili.
Cred ca pot zambi..de-acum..si cand sunt confuza.

Ciudat lucru jurnalul acesta..
De multe ori as vrea sa nu mi intru niciodata aici..si sa nu mai scriu nici un cuvant..
Ma ajuta cu ceva imortalizarea gandurilor?
Ma ajuta cu ceva fixarea pe "hartie" a emotiilor ca si cum le-as solidifica intr-un mulaj de ghips?
Sau este doar o lupta prin care incerc sa scot la suprafata tot ceea neg ?
Oare a reusit sa-si vada cineva sufletul,..asa cum este el?
Ieri ..am ranit o persoana, o prietena draga,..fara sa sesizez. Nici macar nu am sesizat ca am folosit un ton dur, plictisit.
Astazi,..m-a sunat plangand..spunandu-mi cat a fost de ranita.
Eu..eram blocata de stupoare.
Aveam de ales..intre a o lasa in pace,... si a-mi cere scuze pentru ceva ce nu facusem.
In ultima vreme sunt atat de detasata de tot ceea ce ma inconjoara,..incat nu este prima data cand sesizez ca deranjez prin indiferenta mea.
Am sunat-o de doua ori,..nu a vrut sa imi raspunda,..m-am imbracat si am plecat la ea,..chiar cu riscul de a ramane in fata usei inchise.
I-am explicat ca nu am avut nici o intentie sa o ranesc. Sper ca a inteles...si ca ma iarta,..
"Trei sunt in viata omeneasca lucrurile importante. Primul este sa fii amabil. Al doilea este sa fii amabil. Si-al treilea este sa fi amabil."- Henry James.
O sa incerc sa nu mai uit asta.

LA MULTI ANI MY LOVE!
Te iubesc!!!

The next day..
O zi ca oricare alta..
O zi in care iar imi propusesem sa nu mai scriu in jurnal..(ba,..chiar mai rau de-atat... )
O zi prea calda,..fara aer,..fara nimic special.
Calm amestecat cu asteptare, cu piticeala,..cu pleosteala,..cu presiune,..indiferenta in fata a tot si toate..
Imi propun sa ma reeduc uneori,..dar nu pot, nu-mi iese si pace!
Am tendinta sa ma exatziez in fata fleacurilor. Vad paiul si camumflez barna. Strecor tantarul (ala din import),..si nu iau in seama camila..
Iar am pierdut tigarile..si nu-i nimeni in preajma la care sa strig..bey,..care le-ai luat?
Contradictie si paradox...
Dac nici eu nu-mi pot topi carapacea..cine ar putea sa reuseasca asta?
Carpacea-mi facuta din agresivitate, egoism incapatanare..
Alerg intre extreme...intre mediocritate si compromis negasindu-mi echilibrul..
As vrea sa-mi regasec buna cuviinta..fata de mine..
De ce oare ma simt ca si cum toate ferestrele-mi sunt batute-n cuie?

E noapte..
O noapte calda,..frumoasa,..dar cerul este opac si nu reusesc sa zaresc nici o stea..
La mare sunt sigura ca licaresc toate..si nu lipeste nici una...
Am deschis jurnalul,..ascult o muzica aproape halucinanta...si parca am chef sa mai stau putin de vorba ..doar cu mine..
Se intampla prea des sa fug de ceea ce as vrea sa stiu,..imi leg cu inversunare intrebarile..pentru a nu fi gasite de raspunsuri..
Le leg..strans de tot..si le ascund adanc..adanc,..le ingrop cu speranta ca voi uita unde le-am pus..

Daca le-as lasa libere,..
Ramasite de instinct ma forteaza sa ma agat totusi de ceva..privesc inciudata in jur,...si nu gasesc nimic..
As vrea sa plec undeva..
As vrea sa nu mai fiu tinuta in loc de nimic...si totusi realizez ca spun enormitati..poate ca lucrurile acestea care ma tin in loc reprezinta chiar punctul de echilibru al vietii mele..
Imi amintesc zambind.. cu cata disperare voiam sa scap de copilarie...aveam impresia ca sunt prea matura pentru sublimul copilariei,...acum ma regasesc prea imatura..
Este sambata,..este aproape duminica..
La ora asta..imi este greu sa spun pe nume unei zile,..e luni si vineri doar..
Uneori..inchid ochii..si ma ratacesc..ii deschid brusc si totul imi pare ciudat si strain..
Las balta analiza si introspectia si fac cale-ntoarsa..imi aprind o tigara..si privesc fumul destramandu-se..
Gandurile nu vor ma urmeze...si sunt departe..departe..
Ascult Whispers - Joseph Baldassare...si simt langa mine marea,..ii aud valurile, ii simt mirosul,...si mi-e foarte dor..

Noapte..
Ultimele minute ale acestei veri..calda, prea calda,..dar frumoasa..asa cum numai o vara poate fi..
Peste cateva minute va fi 1 septembrie..
Calendarul imi spune ca va fi toamna...
Ar trebui sa fiu trista, nostalgica,..dar nu sunt..
Ultimul week end al verii a fost agitat,..prea agitat ...un vartej de evenimente comprimate..
Ma paraseste vara,..intotdeauna ma paraseste,..
Astazi,..am stat langa o apa curgatoare ,..am lasat sa ma toropeasca soarele,...sa ma adie vantul,..si am ascultat..am ascultat..
Era atata liniste, o liniste care mi-a inundat fiecare celula scanand tot..
Altadata..as fi visat cu ochii intredeschisi privind norii,..dar astazi,..astazi..visele erau departe de mine..
E ciudat sa te simti bine in realitate,..asa oricum ar fi ea? Astazi .. m-am simtit bine..departe de lume, departe de zgomot, departe de tot si toate..doar cu mine...
Si m-am hotarat sa nu mai visez...visele sunt absurde uneori si te fac doar sa pierzi timpul ignorand ceea ce ai deja..
De maine voi visa doar realitatea imediat urmatoare,..nimic mai mult..
Ascult Faithless "Drifting away"..si gandul imi zbora..zboara,..dar nu mai viseaza.
Maine e toamna..
Maine e luni...o noua zi,..o noua saptamana,..un nou anotimp.., un nou drum..
Poate ca am inteles in sfarsit.. sensul expresiei "prea tarziu..

Nu stiam ca o sa-mi lipseasca atat de mult jurnalul..
Dar cum duhul lampii imi indeplineste INTONDEAUNA dorintele,..am din nou jurnalul
Ma pot bucura in voie de toamna,..de cerul mohorat,..de plumbul ce ma acopera,..de mine ca-s nesuferita,..
Si uite asa..brusc in miez de noapte sunt fericita!
Ma pot juca la nesfarsit cu gandurile mele,..pot sa-mi construiesc castele,..himere,..nefericiri...etc,..etc
Aici edoar lumea mea.
Doar a mea.

Asa..ca..ma asez comod,..si ma refugiez in jurnal.
Imi mai aprind o tigara,..(doar una.. ..sper..),...si..las tastatura..sa clapaceasca aproape singura..
Cand am scris ult5ima data in jurnal..era vara,..era 31 august,..si o noapte torida.
La meteo ne amenintau cu vara si in noiembrie,..dar cum niciodata nu stii ce aduce ziua de maine e posibil sa dispara frigul asta enervant..si sa mai vina vara,..macar sa mai arunce o privire inapoi,..
A fost o vara frumoasa,..dar a trecut prea repede.
Pre repede si..prea calda..
Concediu scurt si smucit,..Costinesti,.agitatie, zgomot, muzica, soare, iar muzica, iar soare..
Am renuntat cateva zile la jurnal sperand ca pot sa il ard..si sa-i arunc cenusa in vant. Nu am facut-o! Avantajele si dezavantajele unei vointe dure ca plastilina.
Am vrut sa-mi sterg din memorie amintirile, asteptarea, orgoliul, nepasarea, iubirea,..tot ceea ce se putea sterge...
Obiectivul nr. 1..sa aflu ce vreau. De ce imi este atat de greu sa gasesc un raspuns?
De ce daca mintea mea face un pas inainte,..inima mea face doi pasi inapoi?
De ce?
Ma revad copil..
Amintiri .. unele difuze,..altele clare..
Ma vad adult.
Realitati difuze,..altele clare..
E toamna...
Si anul acesta..parca a inceput ieri...
Ma bucur ca am jurnalul. Este insula zilei de ieri..ca sa-l parafrazez pe Hemiguey..

Ma bucur ca ai hotarat sa pastrezi jurnalul....Si mie mi-e dor de vara ce a trecut, dar cel mai dor mi-e de cineva drag , pe care de-abia astept sa-l revad .

Anjin de ce te bucuri tu ca am pastrat eu jurnalul? Astept explicatii. Detaliate. Complexe. De ce tu mai mult, de ce tu mai rau? Dar EXPLICATII !! Concluzii,..nu afirmatii..Ca poate am sa inteleg..vreodata..
Din nou jurnal..
Ieri a fost o zi superba,..cu toate ca cu 24 de ore in urma nu as fi banuit asta..
Meciul a fost superb.. nu cred ca am vazut vreunul ..mai interesant..
Am adormit fara nici un fel de cosmar,..chiar daca ...visele mi-au fost bantuite..
Astazi,..liniste,..dar semnalul functioneaza...sau asa vreau eu sa cred...
Trebuie sa ma apuc de invatat,..si chiar o sa fac asta,..pentru ca deja nu mai am prea mult timp la dispozitie..si ziua de 11 se apropie..
Mi-e foarte foarte dor,..si nu ma pot abtine nici macar aici sa spun asta...

Ma bucur ca ai pastrat jurnalul pentru ca:
-imi place cum scrii :
-imi place cum simti :
- imi place cum iubesti pe acel cineva :
- as vrea sa fiu in locul lui
- pentru ca, eu simt ca si el simte la fel pentru tine;
Deocamdata atat ...restul simti singura.....
Eu simt ca ii este (caruia ii sunt destinate gandurile tale ) cumplit de dor de tine
P.S. Nu orice fir de par se despica in patru ....

Noapte..
Rareori pot scrie in jurnal ziua..pe lumina clara si dura..
Noaptea profit de linistea relativa ce ma inconjoara,..profit de gandurile ce roiesc in jurul meu,..asa ca am impins discret cursul de contabilitate,..mi-e ceva ce seaman a lehamite la ora asta..si nu vreu sa mai mai gandesc la amortizari, investitii, titluri de participare,..si am asezat tastatura..si ma inviorez pe secunda ce trece..
Aveai dreptate my love,..cel mai bun somnifer este invatatul..(o sa vad eu pe naiba in peresoana la examen.. )
Am coborat sa-mi refac provizia de tigari..si stau cu jurnalul deschis,..fumez ..si nu stiu despre ce as vrea sa scriu..
Cred ca sunt inca sub efectul zilei de ieri..sunt fericita si trista in acelasi timp,..linistea a reusit sa stinga furtuna pentru moment..,..
Inchid ochii,..si esti inca langa mine,..si nu mai stiu unde este realitatea.. Este langa tine..sau langa mine? Sau nu exista?
Ascult un post de radio..habar nu am care..si difuxeaxa o rubrica "Muzica de pacat"..Interesant..nu?
Si canta Holograf "sa nu-mi iei niciodata dragostea"...fiindca atunci am sa mor..de dorul tau..
Mi-e dor sa-mi canti pe ym..si eu sa te ascult.. si e bine ca .. nu-mi poti vedea privirea..
Bine ca sunt singura acasa ..si nu mai este nimeni care sa ma bombane pentru ca este un fum teribil..
Sunt atat de multe lucruri care ar trebui spuse..si atat de multe care are trebui tacute..
As vrea sa pot privi cerul acum..sa fie doar soare si nici un zgomot. Sa-mi aud doar inima batand..inima care a vazut soarele doar de un an si jumatate...in restul anilor a vrut doar sa hiberneze..
Ma intreb..ar trebui sa uit ceva? Ce? Sa uit ca totul este cuprins intre plus si minus infinit?
E noapte,..e tarziu..
Te iubesc. Maine te voi iubi mult.... Zilele urmatoare te voi iubi sigur mai mult
Maine din nou va lumina clara si dura..

PS. Anjin, de cand nu orice fir se mai despica-n patru? Ultima data stiam ca se despica-n 444444 si ca bisturiul este depasit ,..s-a trecut deja la despicatu cu laseru.. Si firul poate fi orice cuvant,..orice gest,..orice privire,..orice tacere..
Oricum..mai am de invatat la capitolul asta de la altii care sunt specialisti-inchizitori in domeniu

Brusc..simt nevoia sa deschid jurnalul..
Ma bucur de o zi libera..ca de un cadou,..e perfect sa fie luni si sa nu mergi la serviciu,..
Dar maine..se va aduna si nebunia zile lipsa..dar oftez maine,..nu azi..
Imi propusesem multe pentru azi,..si nu am facut mare lucru,..doar 30% din ce trebuia,..si mai e cale lunga pana la noapte..poate-mi vine cheful de facut mai multe..
Am schimbat tigarile si au un gust cumplit,..amar si scarbos,..
Am terminat un capitol la contabilitate..si mai am..doamne..cat mai am..si indolenta mea este atat de densa..si opaca..
De cate ori ma privesc in oglinda nu ma recunosc,..aproape ca nu mai stiu cine sunt. Schimbarea asta brusca de look..imi da dureri de cap. Daca eu nu ma recunosc,..cred ca ..alte persoane se abtin de la comentarii..
Brusc..in urma cu cateva minute,..casa s-a animat,..si toata lumea ma cearta..
Mi-e trecut de jurnal,..de tot..

Singurul mod de a ma elibera de nervozitatea surda acumulata in timp record..este sa ma refugiez pentru cateva minute pe o noua coala a jurnalului..
Aici pot striga in voie..ca NU II SUPORT>>
Mi-e greu cateodata sa intru in propriu rol..
Incerc sa inteleg si sa spun ceea ce vad in mine, sa ma pedepsesc si sa ma izbavesc in acelasi timp..
Cuvintele au o magie vinecatoare..si ma ajuta sa refac lumea de la capat asa cum o vreau eu..
Linistea trebuie sa o reinventez..
Si totusi..incerc sa ma agat de cuvinte cu disperare..ca si cum de ele ar depinde respiratia mea..
Incerc sa definesc sentimente..lucruri.ce in mod normal nu incap in cuvinte..Probabil chimia m-ar ajuta mai mult decat fantasmele cuvintelor, un covor chimic tras peste prapastia existentei, o husa peste neant..
Incerc sa fac o scufundare in propriile-mi ganduri,..oare o sa mai pot respira cand revin la lumina exteriorului?
Si iarasi..incerc sa nu astept nimic..
Singura certitudine este oboseala..
Am obosit sa-mi ingradesc visele..
Am obosit sa-mi limitez sentimentele..pentru ca nimic sa nu ma ia prin surprindere..
Am obosit sa am voie doar atat si doar pana acolo..
Am obosit sa nu pot interveni niciodata in mersul lucrurilor spre bine..
As vrea sa ma impac cu mine..

Am mai imprastiat furia aceea tensionata..pentru ca au plecat colegii care mi-o provocau,..am schimbat si cd-ul buddha bar,..care reuseste sa ma agaseze daca-l ascult prea mult..
Am lasat Jennifer Paige..
Ma delectez cu poeme> David Escalona


Cînd vine dragostea,
nu existã vîrstă

Cînd vine dragostea,
într-un trup mare si sănătos,
unde mai sînt jocuri,
si idei copilăresti.

Trece prin lume,
nu primeste adăpost,
confundînd pasiunea
cu un simplu capriciu.

Nu-i apreciată,
nici la întoarcere asteptată.
Vine si pleacã totodată,
asemeni norului călător.

Poate cu timpul,
să-si poatã aminti,
c-a fost iubit mult,
cã n-a stiut aprecia.


A te cufunda în griji

A te cufunda în griji,
treptat prin gaura neagră,
sã te lasi sã cazi la fund.

Să-ti simti inima spărgîndu-se-n bucăti,
lacrimile tîsnind liber,
sã tii pe umeri toatã durerea lumii.

Nu suferi nici nu te opui,
lasi trupul sã sufere grija,
să-ti ispăsesti durerile una cîte una.

Sã te bucuri de-o alinare prelungită,
sã observi schimbarea de spirit din corp,
devenind altul, rămînînd acelasi.

Sã lasi corpul sã simtã durerea,
sã scoatã forte infinite,
sã învete sã se apere în viată



FERICIREA

Fericirea e inaccesibilă,
pentru muritorul de rînd, as spune,
un vis greu realizabil,
vesnic urmărit .

Viata omului trece ,
în goana nebunã de a o ajunge,
de-a o putea avea o clipă,
de-a retine-o cînd îl însoteste.

Fericirea-i telul,
unei vieti oarecare,
o imensã himeră,
un drog modern.

• gusti o dată,
• chiar de-i numai un strop,
un moment numai,
• bătaie de aripă.

Nu o poti uita,
• tîrăsti viata întreagă,
te va urmări pînă la bătrînete,
cu farmecul minciunii.

Ar putea exista fericirea,
Cineva ar putea depune mărturie,
chiar i s-ar putea accepta existenta,
dar n-as afirma c-am cunoscut-o.

POEZIA

Ce-i poezia?
Vrea sã stie fiul,
Vor fi litere de căpsună,
de înghetatã rece de ciocolată?

Ce-i poezia?
Vrea sã stie bunica.
Or fi cărti pline de nostalgie,
povestiri triste din alte vremuri?


Ce -i poezia?
Vrea sã stie tînărul.
• o fi dragostea, viata, farmecele ei,
• ce renasc zilnic în orice frazã sau melodie?

Ce-i poezia?
Vrea sã stie bolnavul.
• o fi o lume plinã de veselie,
• de sănătate, frumuseta si sperantă?

Ce-i poezia?
Vrea sã stie un om matur.
• fi sigurantă, bogătie, iubire, viată,
• ceea ce tin poetii în cărtile lor?

Ce-i poezia?
Vrea sã stie poetul.
E frumosul pe care-l avem în noi,
oglinda interioarã a vietilor noastre.

Poezia e sentiment, căldură,
ceva prezent si constant ce simtim si vedem.
E lumea actualã în care trăim,
frămîntatã cu suferintele, dorintele si sperantele noastre.

Azi...am scris cam mult in jurnal..
E bine sa ai cateodata personalitate multipla,..pentru ca mi-am rezolvat totul la serviciu,..aproape impecabil,..am reusit sa fac ce-mi propusesem pe ziua de azi la capitoulul invatat,..adicatelea am facut cam tot ce am vrut..
La ora asta as vrea sa calatoresc in locuri pe care nu le-am revazut de mult timp..
Adica in locul unde am petrecut trei veri de-a randul in copilarie. Undeva unde unchiul meu era director de sanatoriu,..si ne asigura nepotilor cate o vara pe cinste. Era o gradina (de fapt un fost conac boieresc)..si cand vreau sa-mi imaginez edenul visez gradina aceea luxurianta,..in trepte,..cu liane si copaci exotici ,..cu un bazin si fantani in care erau nuferi si pesti colorati,..cu un deal superb cu livada..
Oare mai este totul asa cum imi amintesc..sau maturitatea reuseste sa altereze imaginile ramase mai mult in sufletl decat pe retina..
Un alt epison al copilariei..un an in care am stat in Oran.
La marginea Saharei,..separati de populatie intr-un cvartal de straini (nu de alta dar..localnicii nu aveau acces in incinta,..noi ieseam si bantuiam oriunde.). Retin culoarea rosiatica a pamantului,..mirosul painii, gustul prajiturilor ciudat-condimentate, spaima unui cutremur, albastrul Mediteranei,..fosnetul livezii de maslini pe care o priveam la nesfarsit de la fereastra,..porumbelul ranit tinut in baie...,..prietenele arabe..cu care ma intelegeam prin semne..si totusi ne jucam ore in sir,..cicatricile din genunchi de la concursurile de sarit peste tufele de muscate din parc,..cicatricea din frunte facuta cu o piatra de un drac de prieten roman..,..nunta de arabi la care am participat,..Milud cel de la care faceam piata intr-un intelegandu-ne intr-un amestec de araba-franceza, mosul care avea un magarus si care venea cu fructe de vanzare..si care de fiecare data cand luam ceva,..imi dadea in plus un alt soi de fructe,..cateva doar,..stiind ca a doua zi sigur voi cumpara si din acelea,...smochinii sfrijiti in care ma cataram,..febrilitatea cu care faceam echipe de scormonit pamantul in jurul blocurilor unde stateau americanii..cu gandul ca vom gasi comori ingropate..
Amintiri..
Copilarie..
De ce trebuie sa traca timpul atat de repede?