Dragos Paul Aligica

Draga Abis...no comment. Toti ceilalti (TT, de data asta jos palaria).
Nu mai spun nimic despre asta. Ar fi un cadou nemeritat pentru multi, chiar si in preajma sarbatorilor.

Atata doar: eu cred (sunt foarte mandru de asta) ca Romania a fost mare si puternica pentru intreaga lume in perioada premergatoare primului mondial si pana la instaurarea regimului comunist. Intre 68-69...???...inca suspectez ca e un fel de gluma asta; una pe care n-o pricep

In 1917, 1 leu inca valora 0,333 gr de aur iar convertibilitatea leului s-a mentinut pana in anii '30. Restul este istorie.

Printre primele in Europa de Est, poate. Dar printre primele in Europa ori chiar in lume, asta este discutabil...

ăăă, păi depinde de clasament! E printre primele din Europa la corupţie, la legi idioate, număr de taxe, număr de frecomentişti pe cap de locuitor, etc...

Depinde cum te uiti! Daca te uiti de jos in sus...

Acum serios nu stiu cand a fost cea mai buna perioada a Romaniei si nici nu prea se poate compara. Tot ce stiu este ca Romania ar putea fi cu adevarat o tara prospera daca ar fi manageriata mai bine. Avem resurse naturale, avem capacitati de productie, avem potential agricol, avem potential turistic, avem forta de munca ieftina, practic Romania ar putea face bani din orice domeniu enumerat de mine daca ar avea un cadru legal si economic propice. Mai trebuie doar o echipa competenta care sa managerieze economia Romaniei! Pana atunci, ar trebui apreciati toti micii si mijlocii intreprizatori pentru ceea ce fac, deoarece e destul de dificil sa faci biznis de succes in Romania.

Abis...de acord. Este discutabil..si iarasi citind articolul lui Aligica mi-am amintit de un aforism a lui Mark Twain, care comentand date statistice asemanatoare ajungea la concluzia plina de miez ca "cifrele sunt corecte...statisticile mint!!"

Dar poate este o confuzie aici intre notorietate si pozitie ocupata si certificata statistic...desi eu continui sa cred ca im ambele situatii ar sta la fel.
In fine sunt prins rau acum cu serviciul si cu alte proiecte de pe han..(unul chiar la sugestia ta: sotii, poante, inscenari). Voi reveni..am promis deja asta.


Acum la fel de serios:

Pe atunci chiar : " aveam resurse naturale, aveam capacitati de productie, aveam potential agricol, aveam potential turistic, aveam forta de munca ieftina, practic Romania puteam si am putut face bani din orice domeniu enumerat "

In anii 30 Romania avea a sasea moneda din lume (un fapt interesant: in aceeasi perioada pe pasapoartele americane scria si in romaneste).
In anii 60 avea cea mai mare crestere economica din lume (ca in China acum).

Mandria ta e intemeiata.

Cam da. Tara e bogata pacat ca e locuita.

Si oricum atunci nu era meritul numai al romanilor,romania era un fel de melting pot.

Totuşi există speranţă. Copii români câştigă medalii şi premii la olimpiade mondiale, cercetători români fac descoperiri epocale, inventatori români sunt premiaţi an de an la Geneva, sportivii la fel şi asta în condiţiile în care învăţământul e ca un părinte vitreg, cercetarea la fel, sportul e plin de corupţie... Cu toate greutăţile şi nevoile oamenii trăiesc, muncesc, îşi ridică case, merg înainte. Doar că nu se prea văd, media nu-i arată ci arată doar mizeriile, crimele şi violurile, cancan-ul, mitocănia cu o fervoare demnă de o cauză mai bună. Sunt nestemate în noroi, ca peste tot prin lumea largă. Avem şi noi faliţii noştrii, însă avem destule poveşti de succes care ar trebui promovate şi susţinute, nu denigrate, exploatate şi aruncate sau ignorate... În alte ţări foarte puţini ajung să fie apreciaţi cu adevărat şi vorba ceea: "Decât slugă la străini mai bine domn în satul meu!"

Ce ar trebui sa inteleaga romanii, cei care iubesc Romania, din comportamentul jucatorilor nationalei de hocheii a Romaniei la meciul dintre Ungaria si Romania? Care ar trebui sa fie reactia autoritatilor fata de acest afront? Merita Romania un astfel de comportament din partea unuor cetateni romani, crescuti si educati din banii tuturor romanilor? ...................................

Păi erau majoritari etnicii maghiari şi se ştie că sunt mai naţionalişti decât ungurii de la ei de-acasă! Ce reiese din asta? Românii neaoşi au o mare calitate: sunt toleranţi!

Ce nu vă place în Bucureşti ? am întrebat ieri/alaltăieri un cunoscut. Oamenii! a venit răspunsul lui sec. Nu am avut replică. Mi-a fost greu să îl contrazic. A completat – este o tensiune în aer, te timţi ameninţat la tot pasul.Bucureştiul este o zonă a vulgarităţii şi violenţei verbale şi gestuale. Un oraş in care eşti agresat în intersecţii, in magazine, în cinematografe. Or fi clădirile urîte, cenuşii, fără stil dar şi omul, în egală măsură.

Bucuresteanul este o noua specie de romani viciata, modificata de comunism, ceausism. Bucurestenii actuali sunt o adunatura de tarani dezradacinati care si-au pastrat parte din legaturile ce le aveau cu locul natal, chiar si copiii bucurestenilor, nepotii lor pastreaza inca aceasta legatura. In fond vorbim de cateva generatii de "bucuresteni" stramutati de comunism care nu au apucat sa se integreze in clasa burgheza scapata de epurarea comunista. Practic, in opinia mea, micul burghez bucurestean a disparut, locul lui fiind luat de taranii deveniti muncitori sau functionari imbogatiti in sistemul comunist, adevaratii burgheji ai capitalei noastre au disparut sau sunt prea batrani ca sa mai reprezinte ceva.

Da, Marduk. Tarani de oras.
Micul burghez bucurestean s-a dus cu pasi mari... pacat...

Ba exista Cla...si o duce mai bine ca niciodata..Taranii fac larma si atrag reflectoarele pe ei lasand sa se creada ca numai ei exista, ori ca domina scena.
In fapt lumea de calitate sta retrasa in cochilia ei taman la adapostul acestei diversiuni

Ma bucur, Dude, sa aflu de asta, si mai ales sa stiu ca nu s-a dus lumea la naiba.

Cu alte cuvinte, taranul, in contrast cu micul burghez bucurestean, nu este de calitate.

nu...l-am jignit pe nedrept...Am vrut sa spun "manelist"...asta e termenul.

Mult mai bine este "cocalar". Sunt din toate clasele sociale si ii leaga netarmurita dragoste de sine.

Mai corect mi se pare termenul de mitocan, este un cuvant mai potrivit si desemneaza exact atitudinea unor romani sau tigani, spre deosebire de cuvantul cocalar care inseamna cu totul altceva la origine.

Mitocan dar parca cuvantul asta are o alura de romania sec 20 nu cea din 21. Oare care va fi echivalentul cocalarului in secolul 22?

sociolarul, adica unul care socializeaza fizic prea mult, gandindu-ne ca in secolul 22 socializarea prin alte mijloace va fi ceva normal.

Daca ne uitam putin la structura natalitatii, ar putea fi rromanul.

Un articol extraordinar aparut in Cotidianul:

Dragă Domnule Senator Viorel Badea,

Sînt și eu unul dintre „românii de pretutindeni" care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu știam, „Zilei românilor de pretutindeni". Vă mulțumesc pentru caldele urări și îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă privește pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresați. Nu am adus nici o „contribuție" comunității care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile românești", nu practic sport de performanță sub drapelul țării, iar singurul domeniu în care „excelez" deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orășel scoțian.

Alta ar fi fost însă situația dacă mi-ați fi scris, dvs. sau unul dintre numeroșii dvs. colegi din Parlament, acum șase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni", ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iași.

Aș fi putut să vă răspund că sînt cercetător științific la Universitatea Al. I. Cuza și că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediție critică a celei mai vechi Biblii românești (știați că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o ediție critică?). M-aș fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanță sub drapelul țării, cum spuneți, și m-aș fi lăudat că am dus și eu puțin din „graiul țării" mele pe la Paris și Geneva, sau că mi-am petrecut șapte ani printre vechile manuscrise românești, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ați scris, nici eu nu v-am răspuns. Așa merg lucrurile, cum s-ar spune.

Dar de ce îmi scrieți tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, și ne-am alăturat și noi „românilor de pretutindeni" care își caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în țară?

Ca să îmi arătați că vă pasă?

Dacă vă pasă atît de mult de „valorile și tradițiile românești", de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în țară? De ce nu m-ați întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori în filologie și slujbași ai culturii române pentru care suspinați acum? V-aș fi rugat atunci, dacă știam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceți ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente. V-aș fi chemat la Iași să vedeți cum trăiește de pe o zi pe alta un antrenor de performanță, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, și cum niște copii devotați se antrenează să devină campioni pe podelele roase și pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală. V-aș fi dus prin oraș și v-aș fi arătat Filarmonica ieșeană, care de zece ani stă să se prăbușească sub schele, și Teatrul Național, mutat într-un cub de carton. Și la urma urmei, dacă tot invocați acum cuvintele lui Sadoveanu și îndemnul „să devenim un popor vrednic", v-aș fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, mințit, furat și umilit în țara mea.

Și că am obosit să devin „vrednic" printre șmecheri, canalii politice și „băieți deștepți".

Dar, repet, nici dvs. nu m-ați întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Și atunci, de ce m-ați găsit tocmai acum?Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiți pe emigranții români cu ocazia unei așa-zise „zile a românilor de pretutindeni". Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni", există doar o singură zi a românilor și a României din care găștile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine și pe alte milioane de compatrioți, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinții și prietenii și să ne căutăm pe aiurea pîinea și dreptatea. Ce sărbătoare vedeți în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărțite, pentru frații și prietenii lăsați în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni" ai căror copii s-au spînzurat în țară de dorul lor. Și, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni", ci doar acasă.

Iertați-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiți dvs. de „valorile românești". Ocupați-vă de ele în țară, acolo unde „cultura și valorile românești" sînt lăsate în paragină. Și v-aș mai ruga ceva. Sînteți totuși un reprezentant al clasei politice românești. Aveți decența de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului".

În Franța am cunoscut un om care și-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie '89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoși. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiți eroii din decembrie '89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veți putea vedea și auzi într-un documentar tv despre Revoluție, apropo, nu-i așa, de cei care „fac cinste țării natale").

La sfîrșit, aș vrea să vă asigur că nu mi-e rușine că sînt român. Așa mi-am învățat și fetele, să nu le fie rușine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rușine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aș cere să păstraţi măcar distanța tăcerii?

Ioan-Florin Florescu

Am citit topicul si tot nu inteleg: oare eu traiesc pe alta lume? Articolul rdin cotidianul este scris bine , adevarat , dar pe mine nu ma convinge ! daca exista acesta persoana as vrea sa vad ce scrie peste un an! Mi-e sila de vesnica discutie cu " rusinea de a fi roman " . Probabil este o moda acum . Iar fazele cu Bucurestiul , scuzati-ma dar ma indoiesc ca sunt rodul unei cercertarii stintifiice fiind mai degraba rezultatul firesc al frustarilor unor oameni care nici macar nu ai vazut orasul si oamenii ce-l locuiesc. Si ca sa stiti : si la New York sunt gropi pe strazi ce sa mai zic de gunoaie , la Paris sunt tot felul de dubiosenii dar nu cred ca am auzit pe vreun locuitor de acolo ca-i este rusine !

Dacă raspund la telefon în limba română în autobuz, oare lumea nu o să ma confunde cu unul din ăia cu mai sus menționati? Am 1000 de contra-argumente, așa că e mai bine să mă abțin. Nu cred că faci infarct dacă nu vorbești românește pe stradă.

Mersi Cucu Mucu, plâng...

Dar chestia ciudata e: Eu vorbesc româneste pe strada, si anume cu o germana care învata româneste, pt ca-i place limba.
Si nici în paispe nu ma doare ce se gândesc altii care trec pe lânga noi.

Pt ca Germania are un control al imigrantilor mult mai bun decat Regatul.

Se poate, nici pe mine nu ma deranjeaza altii care vorbesc alte limbi pe strada, fie ei turci sau iomaistiu, auzi si Suaheli, egal.
Pe germana e o zicala: "Leben und leben lassen". adica:
Traieste si lasa-i pe oameni sa traiasca cum sunt.

Edit: Poate are de-a face ca sunt din Banat, acolo oricum e o amestecatura de natii.
La noi era normal sa auzi pe strada româneste, ungureste, sârbeste, germana, bulgara, tiganeste etc
Dar la un chef cu pileala au fost toti la fel, la o tuica s-a vorbit româneste

Pe engleza e una mai buna: "live and let die"..traieste, dar lasa si pe altul sa...moara..

Dude, Live and let die e macabru, dar bun
Very english

Romania n-a fost niciodata o tara dezvoltata.
Perioada interbelica a fost una prospera pentru putinii cetateni ai tarii ce locuiau prin orasele mari. Populatia urbana era oricum cu mult mai redusa numeric decat azi, iar mahalalele nu prea tradau nici ele prosperitatea nationala. La tara se traia ca-n Evul mediu dupa cum chiar si azi se mai intampla.

Asta e drama eterna a tarii noastre care are un permanent potential de dezvoltare dar este condusa aproape fara exceptie de incompetenti, de pungasi, de grupari aproape mafiote ca stil de actiune si rapacitate cand e vorba de luat banul public.
Ca sa fie manageriata mai bine ar trebui sa apara structuri manageriale, criterii de selectie cat mai apropiate de cele valorice si o scietate civila capabila sa forteze reprezentantii statului sa devina responsabili si sa plateasca atunci cand gresesc. Toate astea necesita timp si o vointa uriasa de schimbare pe care eu cel putin n-o intrevad prea clar.

Raspunzand la intrebarea topicului: cine iubeste Romania?

Iubesc Romania fara discutie.
Dar cred ca asta are legatura mai degraba cu faptul ca prin natura lucrurilor m-am nascut aici, am familie, prieteni, e locul in care am fost educat si in care m-am dezvoltat ca individ. E o iubire implicita si neconditionata, iar nu una descoperita. Nu-ti alegi parintii, poate nu intotdeauna sunt cei mai de soi, dar tot ii iubesti.
Candva eram chiar mandru de a fi roman, mai apoi am realizat ca asta nu e o valoare in sine si ca altfel nu erau prea multe motive de mandrie.
Sunt recunoscator ca am avut sansa sa ma nasc in conditii decente, sa primesc o educatie care m-a ajutat sa nu ma fac de rusine nicaieri, ca am avut sansa sa am o familie frumoasa si prieteni minunati. Iubesc enorm locurile de care ma leaga amintiri personale, ii iubesc enorm pe cei apropiati si pe multi altii cu care m-am intersectat de-a lungul timpului, dar nu pot spune ca iubesc Romania asa cum este si nu iubesc deloc modul in care arata azi.
In timp mi-am dat seama ca a iubi Romania inseamna ceva mai mult si ca e necesar sa o fac critic daca vreau sa-mi transform 'iubita' intr-una cu care sa pot trai linistit pana la adanci batraneti. A fost momentul in care l-am inteles pe Cioran cu adevarat si mi-am dat seama ca sunt condamnat sa lupt pentru a spera ca iubirea asta sa devina candva una care sa poata aduce si ceva bucurie, poate chiar si sentimente embrionare de mandrie de a ma fi nascut in aceasta tara.

foarte fain spus Leonardo.

p.s. long time no see

am lipsit mult e drept, ma bucur sa ne revedem.
e si asta o parte din iubirea de Romania: sa te revezi cu prieteni vehci pe un forum, sa dezbati in limba romana, sa-ti faca placere toate astea.

Am gasit si eu, abia azi, ceva frumos pentru Romania.

E o dovada ca lumea s-ar adapta rapid la schimbarea de registru cultural in spatiile publice si in mod cert asta ar influenta pozitiv inclusiv modul de comportament al oamenilor in acele spatii.
M-a impresionat de ex programul muzical de la metroul din Bruxelles. Pe fiecare segment orar au muzic atent selectata zic eu. Dimineata si dupa amiaza tarziu au hituri mai vechi (gen sting, elton john, supertramp etc.), in timpul zilei muzica noua si alerta (dance etc.) iar seara invariabil au muzica clasica (miniaturi la pian, arii din opere etc.). Nimeni nu plange de asta si pare ca mai toti sunt influentati de muzica din acel moment.

Peste toate e super placut si cred ca ar merge introdus si la noi ceva similar.
Sunt aproape convins ca ar reduce violentele de limbaj din spatiile respective si ar face oamenii sa se comporte mai bine.

Excelent, ceva deosebit, n-as vrea sa deranjez pe nimeni cu remarca mea, dar mie mi-ar fi placut ca oamenii sa uite pentru cateva minute de toate treburile lor si sa-si acorde o auditie de un asemenea nivel, iar la final sa aplaude. Experimentul s-a axat pe calitatea muzicii, modul in care aceasta activitate este perceputa de romani si pe suma de bani colectata, la fel ca si multi dintre cei intrebati si eu i-as fi dat bani gandindu-ma ca este un student care are nevoie de bani fara sa ma gandesc mai intai la calitatea muzicii.

Corect, dar i-ai mai fi dat bani daca era un cantaret extraordinar de manele? Presupunem ca era unul cu o voce extraordinara, un student la bel-canto ce dorea sa vina in intampinarea dorintei maselor si sa le cante ce credea el ca se vinde mai bine.

Oricat de frumoasa ar fi catarea la metrou, nu te opresti sa faci auditii decat daca esti la plimbare.
Experimentul asta s-a facut in timpul unei zile lucratoare, deci e de presupus ca marea majoritate a oamenilor aveau o treaba de facut si nu prea era timp de audiat concerte.

Ai dreptate, romanii apreciaza valoarea in principal dupa cantitatea de bani atrasa.
Dar in experimentul asta suma stransa e un reper destul de important.
Oamenii or fi dat banii ca sa ajute ceea ce credeau ca e un student in nevoi, dar nu cred ca dadeau la fel de multi si aceleasi sume de bani daca respectivul canta prost.
Exista o doza de mila cu certitudine, dar la fel de sigur e ca sentimentul nu era la fel de intes in cazul in care performanta era deplorabila. Oamenii au vrut sa ajute existenta unuia apreciat a fi valoaros.

Nu stiu daca e chiar asa, prea e in trendul asta cu "Romanii au talent" poate nu este prea exagerat sa spunem ca multi romani stiu sa aprecieze, sa faca distinctie intre manele si muzica buna chiar si cea simfonica dar ai dreptate in ceea ce priveste omenia, mila unor romani, dorinta de ai ajuta pe ceilalti poate gandindu-se mai mult la situatia ipotetica in care intr-o zi s-ar putea afla si ei, decat la gestul necesar de a-ti ajuta aproapele.

Românii si grecii sunt la fel.
Se pun la o tuica, grecii la un Tzipero cu meze si o iau despre politica.
Nu conteaza ca n-au habar, dar au discutat despre asta.
Când îs beti se face siesta si-i bine, nu conteaza de unde vin banii, or veni.
Si uite ca au venit în Grecia p^na la urmatoare explozie, si asta n-or sa reuseasca s-o plateasca în pesti.

Dupa ce declarati iubire eterna fascinantei tari, sa iesiti un pic afara si sa calcati intr-o groapa , sa va umpleti de noroi si apoi sa mirositi gunoaiele desprimavarate.

Tara saraca nu are nici o vina.

Jocuri pentru femei:

Tine-te de tzâtze, pui degetul de mijloc pe clitoris si vine Fat-Frumos.
Daca ai noroc, te pupa si Ileana Cosânzeana

Pe calu' alb poti sa-l alungi în padure

nu-i saraca....saraca a fost demult..si poate va deveni curand daca astia de ne conduc se tin sarguincios de treaba

Asa e, dujmanii boborului roman arunca gunoaiele in strada, hraneste cainii vagabonzi si sapa gropi unde sa cada patriotii cand vin seara de la birt.

Romanii, in pofida acestior bicisitudini, sunt toti la opera si la felarmonica. Numai tradatorii de tara nu vad aceste lucru....

Cred ca e prima oara cand sunt de acord cu tine ...

"Nu va scoateti tara la licitatie ca pe un mizilic" (Charlie Ottley)

@ Dude buddy


Pentru ca tu ai deschis topicul asta uite iti dau ceva socant despre RO ( despre care nu am stiut pana in prezent ) iesit din capatzana celui de-al doilea barbos , finantatorul primului barbos ( pe numele sau adevarat Mordecahi ) :

[Romanii sunt] un popor fara istorie...destinati sa piara in furtuna revolutiei mondiale... [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevolutiei si [vor] ramane astfel pana la extrirparea sau pierderea caracterului lor national , la fel cum propria lui existenta,in general, reprezinta prin ea insasi un protest contra unei marete revolutii istorice . [...] Disparitia [lor] de pe fata pamantului va fi un pas inainte .

Friederich Engels, " Lupta maghiarilor", Neue Rheinische Zeitung, nr. 194, 13 ianuarie 1849.



Ei, ce spui ?!?


Citatul de mai sus l-am gasit in exceptionala carte "FERESTE-MA ,DOAMNE, DE PRIETENI - razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania " , a lui Larry L. Watts, aparuta la editura Rao in 2011.

Ti-o recomand s-o citesti . O sa gasesti chestiuni extraordinare necunoscute publicului pana acum .

Cred ca afirmatia a fost facuta in contextul situatiei din Ungaria si Transilvania din acea vreme, 1849, unde romanii erau considerati (contra)revolutionari, aveau si de ce sa joace rolul respectiv deoarece ungurii vroiau sa faca revolutia doar pentru ei. Doar ca domnului Engels nu i-a iesit "pronosticul" romanii reusind sa incurce socotelile creatorilor realitatii.

Plansele lui Larry Wats si discursul de la Banca Nationala despre KGB si sovinismul antiromanesc: http://www.dailymotion.com/video/xnjcb3_pl...ismul-anti_news

Era un Mordechai si evreu.