Bucuresteanul, o noua specie de roman.




Sunt un cetatean al acestei tari, as putea fi mai direct, un cetatean al cetatii, numita Bucuresti, dar nu stiu daca as fi reprezentativ. Prefer sa fiu un simplu cetatean, membru al grupului celor care-si zic romani. Am vazut la tembelizor, incercarile unor politicieni care au dorit sa initieze o noua moda, damboviteana, eco, deplasarea cu bicicleta, la serviciu, la distractii, etc. M-am amuzat foarte tare cand politicienii respectivi au aparut la tembelizor, incercand sa implementeze in memoria miticilor faptul ca bicicleta este un mijloc de transport ecologic, sanatos, benefic pentru mediu si pentru transportul urban. Imediat ca reactie au aparut niste firme, care cu ceva vopsea si decizii ale CMB au trasat niste zone in care “bucurestenii” sa se poata deplasa catre servici si catre casa. Nu vreau sa comentez cat au castigat firmele respective si nici cine sunt actionarii acestora. Dezbaterea pe care doresc sa o initiez are la baza individul, bucuresteanul, este el pregatit sa sacrifice masina, folosind in schimb bicicleta, autobuzul, sau metroul. Am auzit azi un sef al sindicatelor de la metrou care spunea ca bucuresteanul trebuie sa plateasca 4,5 lei pentru o calatorie, ok eu sunt de acord, cu o conditie la sfarsitul fiecarui an in ziarele principale sa apara un anunt in care metrorex sa anunte cate minute a intarziat zi de zi, pe tronsoane. Dar poate ca chestia asta cu metroul este doar o parte a problemelor cu care se confrunta “bucuresteanul”, poate ar trebui sa amintim si situatia din piete, unde discriminatii acestui neam au pus la cale o afacere prospera, menita sa le aduca beneficii fara a tine cont de jocurile pietei. Sau poate ar trebui sa discutam despre prostitutie, pesti, politie, biserica, seminte, covrigi, florarese, acest amalgam care formeaza viata bucurestenilor. ESTE BUCURESTEANUL O NOUA SPECIE DE ROMANI ?

Acest topic a fost editat de marduk: 17 Nov 2009, 04:45 PM

Nu chiar. Orice roman poate fi bucurestean. Trebuie doar sa vina aici. Doar jumatate din Bucuresteni cred ca sunt din tara. Este deci, mai degraba, o casta.

Eu nu cred ca orice roman poate fi bucurestean, asa cum un bucurestean nu poate fi tecucean, iesean, aradean constantean ori timisorean. Bucuresteanul are aerul de a fi cineva important indiferent din ce casta face parte, gunoierii spre exemplu, floraresele, pietari, cei ce vand ziare la colt de strada, stergatorii de geamuri de la semafor, pana si cersetorii au ceva aparte un fel de a fi, toti sunt artagosi guralivi folosind un limbaj colorat cu fel de fel de cuvinte inventate special, solidari atunci cand vine vorba sa-si apere cauza, violenti atunci cand li se atrage atentia. Dar poate si tu ai dreptate cand spui ca sunt "o casta" eu as zice ca sunt chiar mai multe caste, reprezentative doar pentru Bucuresti.

Marduk, dintre bucuresteni majoritatea sunt la prima ori la a doua generatie de oraseni, aproape toti au parinti ori bunici la tara. Orice roman, daca se muta in capitala, devine bucurestean, asa cum cineva nascut la Bucuresti, daca se muta la Cluj, devine clujean, daca se muta la Suceava devine sucevean etc. Bucurestenii nu sunt "altfel" decat cei din restul tarii. In afara, poate, de faptul ca sunt ceva mai norocosi prin prisma faptului ca aici sunt mai multe oportunitati economice decat in alta parte.

Eu unul nu prea inteleg ce vrei sa spui pe topicul asta.

cred că se referă la cei care uită de unde au plecat, uită bunele maniere, se consideră net superiori "provincialilor" pe care îi tratează "de sus" în timp ce nu-şi văd bârna proprie se iau de paiul altora... Din ăştia sunt peste tot, nu numai în Bucureşti, mârlani şi parveniţi (şi alte specii din Atlasul de mitocănie urbană)... că sunt în Bucureşti mai mulţi e şi normal, dar raportat la mia de locuitori cred că media e cam aceeaşi peste tot.

apai daca orice taran la prima pereche de gumari a avut visul sa ajunga "la bucuresti" normal ca se crede tiganu' rege cand isi ia bolintin de bucuresti.

si biemve second hand ca trebuie sa rupa gura rudelor cand merge in locurile de bastina.

S-ar putea sa fie media la fel peste tot, s-ar putea sa fie mai multi in Bucuresti (pe principiul ca mustele se aduna langa borcanul cu miere), s-ar putea sa fie mai putini (pentru ca, orice s-ar spune, aici sunt si scoli mai bune decat in multe alte locuri din tara, mai multe teatre, muzee, biblioteci etc), nu a stat nimeni sa-i numere, asa ca nu putem avea decat perceptii subiective. In orice caz, provincialii care ii acuza pe bucuresteni de toate relele din lume nu-s cu nimic mai breji decat bucurestenii care ii privesc de sus pe cei care s-au nascut in alta parte.

Un exemplu, dintr-o familie de romani de la tara formata din sot, sotie si 4-5 copii, nu toti au incercat sa devina bucuresteni, trebuie sa recunosti ca cei care au ajuns in Bucuresti au vrut sa faca acest lucru, au fost altfel decat cei din satul lor. Eu unul nu cred ca un bucurestean, nascut si crescut in Bucuresti nu poate deveni tecucean sau brailean, va ramane toata viata un bucurestean, caruia ii place anonimatul trait zi de zi in marele oras. In orasele mici te cunoaste toata lumea, e barfa regionala care te cunoaste si te evalueaza imediat, nu poti beneficia de anonimatul Bucurestilor unde barfa se face doar in ziare si la scara blocului, afara pe strada nu te mai cunoaste nimeni, poti sa faci ce vrei in alt sector de pilda.

Acest topic a fost editat de marduk: 18 Nov 2009, 11:54 AM

te inseli, bucurestenii nascuti si crescuti in bucuresti prefera linistea si tihna unei mici localitati haosului capitalei. nu ii pasa de barfa din satul unde s-a mutat pentru ca si in bucale il spionau 5 babe pe ochean. dimpotriva isi pune gard inalt si gata.

majoritatea emigrantilor din bucuresti sunt bastinasii care fie au ales orase mai mari ( in afara) sau comunele din jurul bucurestiului. fostii provinciali prefera sa stea in "centru capitalei".

Altfel, in ce sens?

Uite, sotia mea este nascuta intr-o localitate de pe Valea Prahovei. Ea a ales sa vina in Bucuresti, dupa terminarea facultatii, si aici am cunoscut-o, iar sora ei a ales sa lucreze in Brasov. Ca sa-ti dau un exemplu concret... Si nu vad sa fie intre ele acele diferente despre care vorbesti.

Eu am vorbit de niște analize socio-economice după care „clasa” retrogradă este și va fi în capitală ( mogulii de capitală uneori sunt reproduși la scară mică de baronii de reședințe de județ). Acolo își va da duhul acea „clasă” și va suferi tot orașul o dată cu ea în următorii până la zece ani. Viitorul Românieie sunt emigranții reîntorși. Și care nu prea provin din București și nu prea au în vedere „oportunitățile” lui la reîntoarcere.


În cu totul alt plan, din păcate Muntenia are și niște tare etice, pe care locuitorii Bucureștiului, deși provin din toată țara le-au preluat. Aceste tare „muntenești-fanariote-țigănești” le găsim la Dinu Păturică, Tănase Scatiu, la Stănică Rațiu, la personajele lui Caragiale, la opere socio-literare mai recente precum „Atlasul de mitocănie urbană”... Se știe că o explicație a succesului unor personaje literare este faptul că sunt reprezentative pentru pături largi. Dumnezeu să-l ierte pe Gheorghe Dinică - el știa cel mai bine despre ce e vorba. Poate faptul că în Muntenia-Oltenia ești înjurat cu prietenie este semnificativ pentru micile obstrucții care caracterizează relațiile inter-umane. În general conviețuirea dintre oameni presupune să nu faci rău, dacă nu te costă, să faci bine, dacă nu te costă. Poate că asta e politețea, bunul simț. Nu demult am fost la un curs în București. Cursanții eram din toată țara. La o discuție voiam să spun și eu ceva, dar nu puteam din cauza unuia guraliv care nu îmi dădea cuvântul. Era oare chiar atât de costisitor pentru el acel mic „bine” dacă avusese deja destul de mult timp să-și expună ideile, să se afirme? Am intrat peste „expunerea” lui:
- Ești din București?
- Da, care e problema?

Acest topic a fost editat de Diogene: 18 Nov 2009, 12:28 PM

eu cred ca bucurestenii prefera doar linistea nu linistea si tihna unei mici localitati unde nu au ce face altceva decat sa mearga la biserica duminica si de sarbatori. Bucuresteanul este un individ special care prefera agitatia, vacarmul strazii, s-a obisnuit cu zumzetul acela continuu, o vibratie care il pune in miscare dimineata, il stoarce de energie toata ziua iar seara il arunca fie in pat la tembelizor, fie a distractie prin barurile din centru, asta este bucuresteanul. Poate ca din cand in cand mai vrea o gura de aer proaspat de munte un gratar dincolo de blocuri, dar mereu revine la starea lui normala, agitatia, oportunismul, cautarea, etc.

sunt bucuresteni care asta prefera dar si bucuresteni cum i-am descris eu. de ce sa te chinui , sa iti bata vecinul in cap faianta/gresie /manele si cand deschizi geamul sa iei o gura de smog plus cativa decibeli de injuraturi cand poti frumos sa te retragi pe langa bucale la o casuta mica, cu o curte mica si sa nu iti pese de toate astea? pentru ce sa ma chinui , sa ma zbat pentru un loc de parcare sau pt o gura de aer proaspat?

astia cu gratarele sunt genul de locuitori ai blocurilor mandri de buletinul lor.

oricum pe termen mediu-lung , migratia va fi spre comunele adiacente iar actualele cartiere comuniste vor deveni ghetouri.

Acest topic a fost editat de turbo trabant: 18 Nov 2009, 12:36 PM

Și eu am remarcat desfășurarea enormă de energie, agitația continuă. Din păcate ritmul acela infernal se pierde în întreprinderi și confruntări sterile. În fond concurența economică și culturală din București ar trebui să dea tonul în toată țara. Concurența există, rezultatele sunt proaste. M-am uitat mult pe Youtube la muzica din vecini (Bulgaria, Rusia, Serbia etc.) Este incomparabil mai bună. De obicei cântărețele apar îmbrăcate cu gust, țin să se afirme prin talentul muzical, nu prin solicitarea instinctelor sexuale. Mai vin și manelele extrem de simpliste, și capacul este pus deja.

S-au luat premii Nobel pentru explicitarea rolului pentru care încrederea dintre oameni îl are în obținerea unor rezultate, inclusiv economice de către o societate. Felul în care a distrus fostele cooperative agricole și societățile pe acțiuni (eu sunt mic acționar la o mare firmă creată după 1990 și tot timpul, cât am avut mari acționari români, au încercat să mă escrocheze să-mi reducă partea) explică halul în care a ajuns poporul român datorită atmosferei toxice dintre oameni. Exemplul capitalei a fost nefast (multe întreprinderi din toată țara au fost devalizate din capitală).

Acest topic a fost editat de Diogene: 18 Nov 2009, 01:02 PM

Corect, dar avem o problema, concurenta = rezultate proaste. Poate este de vina lipsa managementului care niciodata nu a facut casa buna cu bucuresteanul, cu romanul. Dar acum avem in Bucuresti cel putin la utilitati management strain, vestic, de ce problemele continua sa fie aceleasi, ne-am obisnuit cu aceste probleme? suntem o specie pe cale de disparitie, care-si accepta soarta? cand de fapt noi bucurestenii ar trebui sa dam tonul.

Românii nu sunt manageri buni, și din cauză că sunt intoleranți, subiectivi și pornesc prea des de la „premisa de vinovăție”, nu au această bunăvoință inițială în relațiile dintre oameni. Firmele străine reușesc să păstreze parametrii financiari în România întrucât compensează costurile unui management prost cu economiile la salarii. Crizele, creșterea salariilor vor scoate la iveală managementul slab.

Oricum salariații la firmele străine nu reușesc să se impună în politică. Sunt prea puțini ca voturi. Și nici nu reprezintă o forță în finanțarea partidelor, nu cotizează la un partid (cum nu o fac românii în general), nu au suficienți bani să sponsorizeze un partid.

Există o antipatie latentă între bucureşteni şi restul lumii. Datează de mult timp.
Eu, de exemplu, pe vremea când aveam de a face cu militarii în termen, adică prin 83-84, abia reuşeam să-i potolesc pe baştanii din Timişoara ca să nu frece bibanii din Bucureşti şi invers.
Se ajungea la conflicte ce se terminau cu bătăi la greu.

Dacă îi întrebam pe timişoreni, spuneau că ei nu îi suportă pe bucureşteni. Nu puteau oferi o explicaţie concretă, iar unii nici nu călcaseră prin Capitală.
Bucureştenii spuneau că nu îi suportă pe timişoreni sau pe bozgori ( cum denumeau racanii pe toţi cei care proveneau din Ardeal, aşa, la mare grămadă )
Erau comici, dar uite că sentimentele se moştenesc şi se transmit.

Evident sunt tensiuni, multe fiind îndreptăţite şi argumentate corect.

Acest topic a fost editat de Tomaso: 20 Nov 2009, 10:26 AM

un englez acum 5 ani : fiecare roman are gena ceausescu in el. mai mult sau mai putin dezvoltata.

Am primit pe e-mail niste informatii legate de Bucuresti. "Originile cartierelor din Bucuresti" ( Ec. MIRELA SAGETEANU)

Balta Alba - Daca am inteles eu bine, aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.
Baneasa - Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.
Colentina - Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tină" - cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si "Olintina"
Cotroceni - Numele ii vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc". Un vechi regionalism care inseamna "a cotrobai", "a scotoci", "a scormoni".
Crangasi - Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. Aici traiau, normal, crangasii.
Dealul Spirii - Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si "Spirea"), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche)
Dristor - Numele vine de la Silistra care-i mai zice si Dârstor sau Dristor. Intre razboaie prin locul care inainte se chemase "Gura Lupului" trecea drumul ce pleca de la sud de Bucuresti si tinea pana la Silistra: Drumul Dristorului (Diristorul si Kaliacra - provincii romanesti la sud de Dunare).
Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.
Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. N-am aflat insa care-i legatura.
Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii
Ghencea - Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei
Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor
Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.
Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei"
Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot" si "éléïmon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.
Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.
Salajan - Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.
Titan - isi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la inceputul secolului XX
Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păşciunea"