Bineinteles ca functioneaza in tarile dezvoltate, caci burghezia are nevoie de cateva tari in care o parte a muncitorilor sa o duca relativ bine, ca sa intampine o revolutie mondiala si sa afirme apoi ca sistemul capitalist poate duce la progres general, impunand astfel aceasta ideologie peste tot in lume. In tarile sarace, care duc in carca in mare parte economiile capitaliste din Vest, ai vazut cat de bine o duc muncitorii si cate conditii au.

S-a ales praful, la propriu, de edificiile economice socialiste de abia in capitalism, cand toate au fost ori distruse ori vandute pe nimic in interesul capitalistilor, straini sau nu

Esti sigur ? Cine are arme nu moare niciodata de foame. Mor toti inaintea lui, el ultimul, daca are arme are si mancare automat. Vezi prin Africa, crezi ca aia de se razboiesc pe acolo mor de foame si ii lasa pe civili sa isi vada de treaba ?

Foarte simplu: armata, daca ar incerca sa puna mana pe putere cu forta, ar da faliment relativ repede. Banii sunt in banca, in clipa in care ii confisti proprietatea bogatasului (sau bogatilor) si bugetul statului nu mai primeste impozite anuale din afaceri care merg bine, armata o sa traiasca un pic din banii stransi de pe urma confiscarilor apoi o sa cam moara de foame. Ori un politician sau un general prefera sa nu se intample chestia asta.

Aici scrie ca numarul de saraci din intreaga lume este in scadere.

WASHINGTON : The World Bank on Tuesday said more people are living in extreme poverty in developing countries than previously thought as it adjusted the recognized yardstick for measuring global poverty to $1.25 a day from $1.
In a report released here, the WB said there were 1.4 billion people living in extreme poverty on less than $1.25 a day in 2005 in the world's 10 to 20 poorest countries. Last year, the World Bank said there were 1 billion people living under the previous $1 a day poverty mark. While most of the developing world has managed to reduce poverty, the rate in sub-Saharan Africa, the world's poorest region, has not changed in nearly 25 years, according to data using the new $US1.25 a day poverty line.
In India, the number of people beloe the $1.25 a day poverty line increased to 455 million in 2005 from 420 million people in 1981. But the share of the population in poverty fell to 42% from 60%. In South Asia, the poverty rate fell from 60% to 40% between 1981 and 2005, but that was not enough to bring down the total number of poor in the region, which stood at 600 million in 2005.

The World Bank noted that better-off countries have higher poverty lines and said it was more appropriate in regions such as Latin America and Eastern Europe to use a $US2 a day rate.

The bank has estimated that 100 million people could fall into extreme poverty due to soaring food and energy prices.

Fii ma serios, tu crezi ca i-ar fi greu unui general sa-l ameninte cu pistolul pe un bogatas ca sa-i transfere banii in propriul cont?

Iar afacerile care merg bine ar fi preluate de capii armatei, nu distruse, pastrand aceiasi angajati.

Singura explicatie pt. care azi nu mai exista dictaturi si conduceri totalitare este ca populatiile nu vor mai accepta asa ceva dupa experientele relativ recente.

Egalitarismul este urmatorul pas logic pe viitor, atunci cand nu doar ca va exista o organizare democratica, dar se va putea cu adevarat spune ca fiecare vot conteaza la fel ca fiecare altul.

Din pacate nu pot fi distruse toate. Bulevardul Victoria Socialismului, de pilda, ori Casa Poporului, si alte hidosenii asemanatoare. In socialism s-a construit prost, urat si scump, fara nici o legatura cu necesitatile, ci cu "ordinul de sus". Vezi aici cateva exemple.

In primii ani dupa 89 nu s-au construit aproape deloc blocuri de locuinte.
Primele constructii rezidentale au fost case individuale construite in regie proprie. Ulterior au inceput sa apara complexe rezidentale de case. Primele astfel de complexe au fost dezvoltate in zona de nord a Bucurestiului, campioana acestor investitii fiind Pipera.
La inceputul anilor 2000 au aparut blocuri de apartamente de lux, aflate in zone elitiste si ridicate de mici investitori romani sau straini. Aceste blocuri au cateva apartamente cu suprafete foarte mari, terase, si garaj subteran.
Ulterior au intrat pe piata si dezvoltitori mai mari care au ridicat zone rezidentiale cu blocuri de lux. Un astfel de complex contine cateva blocuri cu 3-4 nivele, garaje subterane si au apartamente mari. Aceste noi proiecte au aparut in zone scumpe, unde pamantul nu mai permitea construirea de case. Unele complexe rezidentiale ofera o solutie combinata, cu vile si apartamente la bloc in acelas complex.
In ultimii ani piata a fost revolutionata de aparitia blocurilor de locuinte ce vizeaza persoanele cu venituri medii. Dezvoltatorii sunt fie investitori medii romani sau straini, fie mari investitori ce ridica adevarate cartiere.

Avem o problemă cât se poate de serioasă! Pe lângă blocurile cu bulină roşie, alte locuinţe, date recent în folosinţă, au structura de rezistenţă şubredă.
Acest lucru este confirmat chiar de inspectorii de stat în construcţii, care au descoperit cu groază acest lucru. Specialiştii aruncă vina pe cei care au făcut case cu muncitori necalificaţi. Blocurile, de altfel extrem de scumpe, sunt în pericol în cazul unui cutremur similar cu cel din' 77. Numai în 2007, Inspectoratul de stat în construcţii a dat peste 160 de amenzi celor care au clădit case mai mult după ureche. Grav este şi că cea mai mare amendă pentru nerespectarea normelor în construcţii nu sare de 9.000 de lei. O sumă infimă pentru cineva care câştigă milioane de euro din fiecare bloc.

Si banca din Elvetia crezi ca e de acord? Sa finanteze un viitor dictator?

Eu ca bogatas l-as trimite la plimbare pe general. Mai ales ca daca ma uimpusca se alege cu nimic. Daca sta cuminte insa primeste leafa. Cam asa merge lumea, de la bani inspre executanti, nu invers. Lumea nu e ca-n filme.

Iar capii armatei ar sti ce sa faca cu ele. Si investitorii straini ar mai face afaceri cu o firma condusa de armata.

Populatia nu are nimic de zis. Dar, conform logicii tale, daca populatia e singurul factor care impiedica totalitarismul acesta iminent, inseamna ca populatia ar fi aceea care conduce cu adevarat tara. Ceea ce nu e cazul, dupa cum chiar tu ai zis mai incolo...

Casa Poporului e o hidosenie? Trecand peste inerentul factor subiectiv, constructia a intrat de trei ori in Cartea Recordurilor, ne face cunoscuti in lume, si e un important punct de atractie turistica. Jean Paul Carteron, presedintele Forumului Crans Montana l-a denumit "lacas magnific" iar Catherine Lalumiere - Secretar General al Consiliului Europei - l-a denumit "capodopera a romanilor".

Ca-n rest, capitalismul n-a fost in stare nici macar sa renoveze blocurile facute in socialism.

In socialism, numai intre 1981 si 1985, s-au dat in folosinta 750.000 de apartamente, iar media anuala de apartamente construite in Bucuresti a fost de 20.000. Locuintele au fost proiectate sa reziste la cutremure de pana la 8 grade.

Dupa dezastrul din 89, ani in sir nu s-au construit deloc blocuri de locuinte, iar dupa 2000, cand au mai inceput sa apara si complexe rezidentiale destinate clasei cu venituri medii-spre mari, calitatea lor e la pamant.

Locuintele au fost proiectate sa reziste la cutremure de pana la 8 grade.

Populatia are multe de zis, numai ca deocamdata nu s-a prins in totalitate de mecanismele socio-politice din prezent.

De ce nu, ar putea considera ca o firma condusa de capii armatei intr-o tara stapanita de armata e cu atat mai sigura si de incredere.

Populatia are multe de zis, numai ca deocamdata nu s-a prins in totalitate de mecanismele socio-politice din prezent.

No greed

Visiting one of the largest allotments, on a site that had been derelict since Detroit's infamous 1967 riots, locals spoke about an astonishing transformation.

"There is something that every hand in this area can do," said Rose Stallard, who is keen to enlist as many volunteers as possible to help tend the garden and its precious crops.

As she organises a band of eager helpers to pull greens from the rich top-soil, Ms Stallard says food is more expensive than ever and neighbourhood shops are scarce.

"That's one cucumber you didn't have to pay 69 cents for," she adds, with a smile.

There are no fences but one local said greed had not been a problem.

"People are only taking what they need, because they know it's for everybody," he said.

"People are only taking what they need, because they know it's for everybody," he said.

Mai greu e cu responsabilitatea. Ca nu o poate avea everybody. Problemele, poate ai remarcat, apar atunci cand resursele nu pot satisface intreaga populatie.

Not only does school prepare us to submit to the trivialized, demeaning, dull, and unfulfilling jobs that dominate our economy to the present time, not only does it prepare us to be modern producers, it equally prepares us to be modern consumers. Consider Gatto's description:

Schools train individuals to respond as a mass. Boys and girls are drilled in being bored, frightened, envious, emotionally needy, generally incomplete. A successful mass production economy requires such a clientele. A small business, small farm economy like that of the Amish requires individual competence, thoughtfulness, compassion, and universal participation; our own requires a managed mass of leveled, spiritless, anxious, familyless, friendless, godless, and obedient people who believe the difference between "Cheers" and "Seinfeld" is worth arguing about.

Spune-mi te rog, ce fac bosimanii tai ca sa se distreze?

An oft-cited example is the !Kung of the Kalihari Desert in southern Africa, who were studied by the anthropologist Richard Lee.ii He followed them around for four weeks, kept a log of all their activities, and calculated an average workweek of approximately twenty hours spent in subsistence activities. This figure was confirmed by subsequent studies by Lee and other researchers in the same region. In one of the harshest climates in the world, the !Kung enjoyed a leisurely life with high nutritional intake. This compares to the modern standard of forty hours of work per week. If we add in commuting time, shopping, housework, cooking and so forth, the typical American spends about eighty hours per week aside from leisure time, eating, and sleep. The comparable figure for the !Kung is forty hours including such necessary activities as making tools and clothes.

Other studies worldwide, as well as common sense, suggest that the !Kung were not exceptional. In more lush areas life was probably even easier. Moreover, much of the "work" spent on these twenty hours of subsistence activities was by no means strenuous or burdensome. Most of the men's subsistence hours were spent hunting, something we do for recreation today, while gathering work was occasion for banter and frequent breaks.
Primitive small-scale agriculturalists enjoyed a similar unhurried pace of life. Consider Helena Norberg-Hodge's description of pre-modern Ladakh, a region in the Indian portion of the Tibetan Plateau.iii Despite a growing season only four months long, Ladakh enjoyed regular food surpluses, long and frequent festivals and celebrations, and ample leisure time (especially in winter when there was little field work to do). This, despite the harsh climate and the (proportionately) enormous population of non-working Buddhist monks in that country's numerous monasteries! More powerfully than any statistic, Norberg-Hodge's video documentary Ancient Futures conveys a sense of the leisurely pace of life there: villagers chat or sing as they work, taking plenty of long breaks even at the busiest time of the year. As the narrator says, "work and leisure are one."

Greşit, plictiseala NU apare atunci cînd nu e nimic de făcut, dipotrivă, ea apare cînd trebuie să fac acelaşi lucruri iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi iar şi asta descrie foarte bine ceea ce fac boşimanii ăştia ai tăi ... practic fiecare zi din viaţa lor, cu puţine excepţii, e o repetare a celei precedente. Dacă fată bivolul vecinului bănuiesc că e mare sărbătoare în comunitate, pentru că mai rupe monotonia (de asemenea, e sărbătoare şi din cauză că e un fapt nemaiauzit, de obicei bivoliţele sînt cele care fată ...)

Ei nu au conceptul de "plictiseala". E o inventie a noastra ,ca sa vezi de unde vine, vezi postul de mai sus.
Nu au nici conceptul de "munca" sau "timp liber". Ei nu muncesc si nu au "concedii", ei "traiesc". Lucrul pe care noi il amanam pentru "la pensie".

So complete is our identification of boredom as the default state of human existence that when asked to define it, most people say, "Boredom is when there is nothing to do."

Ei nu "Trebuie" sa faca nimic. Nu au taxe de platit, servici unde sa fie prezenti, etc etc. Fac numai ce vor. Vezi filmul "The Gods Must Be Crazy"

Ei nu "Trebuie" sa faca nimic. Nu au taxe de platit, servici unde sa fie prezenti, etc etc. Fac numai ce vor. Vezi filmul "The Gods Must Be Crazy"

Nu vã îngrijorati de viata voastrã, gândindu-vã ce veti mânca sau ce veti bea; nici de trupul vostru, gândindu-vã cu ce vã veti îmbrãca.
Oare nu este viata mai mult decât hrana si trupul mai mult decât îmbrãcãmintea? Uitati-vã la pãsãrile cerului: ele nici nu seamãnã, nici nu secerã, si nici nu strâng nimic în grândare; si totusi Tatãl vostru cel ceresc le hrãneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai de pret decât ele?

Why humans might have traded this approach for the complexities of agriculture is an interesting and long-debated question, especially because the skeletal evidence clearly indicates that early farmers were more poorly nourished, more disease-ridden and deformed, than their hunter-gatherer contemporaries. Farming did not improve most lives. The evidence that best points to the answer, I think, lies in the difference between early agricultural villages and their pre-agricultural counterparts—the presence not just of grain but of granaries and, more tellingly, of just a few houses significantly larger and more ornate than all the others attached to those granaries. Agriculture was not so much about food as it was about the accumulation of wealth. It benefited some humans, and those people have been in charge ever since.

Today “work and more work” is the accepted way of doing things. If anything, improvements to the labor-saving machinery since the 1920s have intensified the trend. Machines can save labor, but only if they go idle when we possess enough of what they can produce. In other words, the machinery offers us an opportunity to work less, an opportunity that as a society we have chosen not to take. Instead, we have allowed the owners of those machines to define their purpose: not reduction of labor, but “higher productivity”—and with it the imperative to consume virtually everything that the machinery can possibly produce.

early farmers were more poorly nourished, more disease-ridden and deformed, than their hunter-gatherer contemporaries. Farming did not improve most lives.

Today “work and more work” is the accepted way of doing things.

Voi nu ati inteles nimic. Nu au nevoie de distractie

Hai zi-mi si mie te rog ce legatura are bomba de la Hiroshima cu Kalahari, unde-s bosimanii.

Nu au nevoie de "distractie".

Poate voi va considerati liberi ? Cea mai buna inchisoare e aia despre care nu stii ca exista. Daca nu ai avut sansa sa testezi un pic acea libertate nu stii despre ce e vorba, si zici "nu poate fi mare lucru, ce prostie".

Vad ca ma trimiti in padure Nu mai e loc si nu mai e posibil sa traim toti in padure. Nu mai e nici padure. Foloseste google earth, oriunde te uiti o sa vezi teren cultivat.

Cla, am zis "stric orzu pe gaste". Nu "dau perle la porci". Nu consider ce spun eu "perle" si nici pe voi "porci". " , bla bla. Sunt carti informative.

Oamenii cauta acea libertate dar nu au unde sa o gaseasca. Nu mai avem planeta de acum 5000 de ani. E aproape complet distrusa, si noi suntem prea multi.

Eu vorbesc despre o viata libera