Axel, este cumva o alta eroare de forum? Aici nu e Poiana.

Ei si tu acuma. Din cand in cand isi mai arunca si el o farama din inteligenta pe ici , pe colo

Mi-a luat doua saptamani de framantari sa imi reamintesc de unde e luat acest citat.
Dar a meritat:

Repetance- Tengiz Abuladze (1984)...super film.

Nu numai pe tine....



Nu numai tu...

Asta si-a si propus topicul asta: sa ne ajute pe toti sa descoperim o parte a lumii pe care o cunoastem prea putin...unii chiar deloc.

Observatia asta a ta mi-a creat multe batai de cap, nu numai pentru ca ea e una corecta..
Pana la urma e un adevar banal si s-ar include intr-o anumita normalitate a lucrurilor.
Insa mie mi se intampla si altceva. Urmaresc de multa vreme un parvenit. Saracul nici nu are prea multe pretentii, insa pe masura ce conturile lui din banca au inceput sa atinga cote foarte ridicate, insemnele distinctiei nu au intarziat sa apara.

Pana la urma ce e de stiut de la un diamant ???

Ca e o piatra rara, ca e eterna, ca are "foc". Un minim de informatii despre aceasta piatra poate usor sa intre in doua trei posturi...
Suficient sa poti face fata unei conversatii, sau sa stii sa iti alegi competent o piatra dintro bijuterie.
Un impostor ajuns in inalta societate trebuie sa fie destul de priceput ca sa ajunga pe aceasta cale (a imposturii) acolo. Trebuie sa invete foarte multe lucruri, ca sa poata sa isi joace convingator rolul; ori daca are disponibilitate sa invete va putea sa isi insuseasca si cateva reguli simple despre insemnele care sa il ajute sa acceada.

Asta ar fi o prima concluzie ingrijoratoare...

Apoi societatea inalta nu e nici pe departe atat de curata pe cat lasa impresia. Oamenii calca pe cadavre ca sa ajunga acolo..Cine a spus asta, Balzac ??
Sunt de facut compromisuri si aliante imposibile pentru omul vertical.
Cand privesti lucrurile in ansamblul lor detaliile trebuiesc neglijate..copacii se pierd in imaginea padurii..
Atunci cand evalueaza dimensiunile unui conflict pierderea catorva vietii e socotita neglijabila de cei de la nivelurile cele mai inalte, ingrijoratoare pentru cei de la niveluri medii si catastrofala pentru anturajul rudelor sau cunoscutilor celor ce nu mai sunt.

Inalta societate, cercurile diplomatice, lumea politica, elita artistica ori cea din lumea sportiva, toate astea au fost permanent contaminate de intriga, de interese financiare majore, de ocultism si de jocuri ale serviciilor secrete..
Pana la urma intreaga suprastructura nu e decat una poleita..Iar foita subtire care aplicata ii estompeaza adevarata culoare consta de fapt intr-un ansamblu de reguli ce trebuiesc respectate cu multa strictete.

Oameni apartinand suprastructurilor sociale sunt orice s-ar spune oameni foarte bine instruiti. Atentie: nu educati, ci doar foarte bine instruiti: in manele daca vorbim de manelisti, in dat cu capul la poarta daca vorbim de sportivi, in intrigi daca vorbim de politicieni si asa mai departe.
Pentru astfel de oameni mascarea mediului in care evolueaza si prezentarea lui intr-o lumina orbitoare nu mai este un moft sau un simplu capriciu: este o necesitate.

De aia se organizeaza mereu evenimente publice ale protipendadei, de aia au loc baluri de caritate, decernari anuale de premii, spectacole omagiale, emisiuni de tv., festivaluri, olimpiade, europene, panamericane etc..Inalta societate are nevoie sa se expuna, sa isi transmita permanent mesajul diluat intro imagine frumos ambalata in ceva...care ar putea fi rafinamentul.
Sa nu uitam ca rafinamentul este pana la urma ceva inventat de la un cap la altul..ceva prea putin concret sau precis..ceva in care chiar noi, aici, ne-am ratacit in mai multe randuri.

Gasisem undeva de exemplu ca sexul anormal, cel care pana nu demult era catalogat ca pervers, nu ar fi decat o forma de rafinament rezervata celor cu posibilitati avansate de intelegere...

Ajungem asadar la o doua concluzie: inalta societate si-a inventat insemnele alaturi de o intreaga metoda de a isi promova imaginea, si cel mai grav ca oricine isi propune sa ajunga in elitele societatii o poate face si pe aceasta cale, si anume prin a isi fabrica o imagine care sa se potriveasca in puzzle, sa isi priceapa aceasta imagine indeajuns si sa poata sa si-o si sustina..



Nu fac nici macar juma' de pas inapoi....totusi nu pot nega evidentele.

Sunt doar consternat de rezultatul cu totul neasteptat al analizei mele de pana acum.

Domnule Dude, salutari de la munte ...v-am citit concluziile ...dpmdv nu pot decat sa va felicit..in sfarsit ati coborat cu picioarele pe pamant

... mai bine mai tirziu decit niciodata.
Totusi nu mi se pare ca rezultatul a venit chiar pe neasteptate ... si ca sa fim sinceri, la analiza ta a colaborat destula lume, care inca de la inceput incerca sa te convinga ca distictia adevarata nu este data de citeva obiecte si insemne exterioare.

Dar m-ati inteles gresit....
Am spus ca sunt contrariat insa elitele bune exista. Am spus si asta.
Am spus ca le-am si intalnit si am spus ca incerc sa fac parte din ele utilizand si insemnele..

Don't get me wrong....existau la curtile regilor sambelani, heralzi..Si la palatul Cotroceni exista azi un sef de protocol, cineva platit taman pentru a naviga printre insemne, si pentru a stabilii statute in raport cu datele comunicate de ele.

O lume prin excelenta buna exista...In afara criteriilor care au clasificat inalta societate ca fiind "lumea buna"

voi reveni, acum merg la expozitie, evenimentul anului, : sunt inainte de toate constructor

Interesanta declaratia domnului Buffett, cel mai bogat om de pe planeta in acest moment.
Recunoscut pentru modul sau modest de a trai, Buffett a fost intrebat de ce nu poarta costume scumpe de haine: "pentru ca pe mine, orice as imbraca arata ieftin" a raspuns el.

Hi, i'm The Dude si va anunt in curand vom relua discutiile de aici din punctul din care ele au fost intrerupte: vom vorbi despre pietrele semipretioase.

Dar mai intai cateva consideratii pe marginea unor interviuri recente din presa.
In mod bizar toata lumea pare preocupata de distinctie si de elite zilele astea.
Nu e niciun dubiu ca au citit cu totii topicul de aici si ca au cu totii puncte de vedere si opinii .

Primul s-a manifestat vineri seara pe Cultural domnul Gabriel Liiceanu pentru care elita e un fel de aura a societatii.
El o recunoaste si mai mult decat atat, la fel ca The Dude, o simte situata in alta parte decat acolo unde ar trebui cautata.
Liiceanu ne mai spune ca aceasta "aura a societatii" functioneaza distorsionat la noi, si ca ea se manifesta ocazional si cifrat.
Desi parea ca are lucruri importante de spus despre subiect el este deturnat de mai multe ori de interlocutorul sau pana la abandonul total al temei.

In ziarul Evenimentul Zilei un alt domn comenteaza o carte de amintiri a unui apropiat de al domnului Constantin Noica. Se fac multe si importante observatii despre elitele perioadei interbelice. Am retinut doar ca apartenenta la o elita a societatii functiona pe atunci ca o garantie ce se rasfrangea asupra persoanei ce era perceputa astfel. Domnul in chestiune identifica chiar in asta principalul mod de manifestare a parvenitismului: omul care incearca sa se ridice mai intai afisaza o tinuta care sa il recomande ca apartinand elitei, iar apoi, beneficiind de garantiile pe care pozitia indicata i le ofera, sa poata stabili o relatie eficienta cu partenerii de afaceri pe care ii vizeaza.
Interesanta, chiar foarte interesanta este urmatoarea constatare: prin persecutia elaborata si permanenta pe care clasa muncitoare a aplicat-o elitelor, ea a ajutat enorm la delimitarea lor foarte precis si chiar la o curatire si o limpezire a lor.

In alt intervieu, pe tvr, domnul Ion Ioanid ne explica in termini simplii cum se forma o elita. Primele ei structuri vin de la sat acolo unde sunt trei institutii generatoare de elita: Invatatorul, Preotul si Primarul. Indiferent de calitatile sau defecte celor ce intra in cele trei sfere ei formeaza elita satului.
In paralel cu aceste trei coordonate mai apare si o a patra produsa de cei care capata putere financiara printr-o metoda sau alta.
Din aceasta baza se ridica indivizi care fie pe calea politicului, fie pe cea a culturii ori a artei, reusesc sa formeze elitele de la oras. Treaba se repeta la scara pe toate palierele societatii, Domnul Ioanid, cu o remarcabila luciditate, se delimiteaza de aceste structuri si se revendica de la o alta. Una care contine in egala masura oameni care apartin intregii societati, si care au depasit un anumit prag al intelegerii si un anumit nivel al spiritualitaii. Nu aflam care ar fi acesta, dar aflam iarasi ceva interesant: ca aceste elite se recunosc usor si intre ele si de catre ceilalti.
Mai aflam ca domnul Ioanid crede intr-un altfel de comunicare..Ceva ce tine mai degraba de carisma sau de har…

Trei puncte de vedere si mai multe concluzii apropiate intre ele.....

Primarul, formator de elite ?!!!!!!!!!!!!

Voia să zică notarul (dacă aveau aşa ceva) sau doftorul (iarăşi, dacă aveau aşa ceva).

Nope...vroia sa zica exact ceea ce a spus...Si stia bine ce vorbeste...domnul Ion Ioanid..de aia l-am si citat.
Omul a studiat cazul, nu doar si-a dat cu parerea.