Un nou jurnal, al lui The Dude...

Lectură plăcută!

PS: Te rog să mă ierți de întârziere.

Multumesc....

gata, sunt pregatita de citit secrete

.....asta e bine, pentru ca ele urmeaza.

Mi-am facut ordine prin lucruri si prin viata si am adunat o gramada de chestii de care nu mai am trebuinta.



Sunt pregatit sa "dau din casa" asadar...



P.S. Traim diferit situatii asemanatoare...Acum, aici, eu am ales unul dintre remediile utilizate de tine; poate ca si ale mele iti pot fi de vreun folos

“I saw you this morning.
You were moving so fast.
Can't seem to loosen my grip
On the past.”




Ce poate fi mai tragic pentru pentru dialog decat incommunicado ?


…………………………………Nu ! Nu despre asta vroiam sa tac azi.
Ziceam doar asa....o limpezire. Si nici nu incerc nimic.



Uite, vezi ?... Io...el ar fi putut sa te informeze, ori sa iti confirme..Ca eu n-am voie sa zic. Am fost amutit de una dintre limitele tale...Sau poate de toate la un loc ? Dar nici Io n-a primit accept..nici altcineva…Toate puntile au fost dinamitate..toate culturile din drum incendiate…fantanile otravite…gherila secatuitoare, declansata..

Strategii rudimentare de salbatic.
Barbarisme traditionale...consacrate, atat de rusinoase si de injositoare in arta razboiului.

Pana la urma dusmanul (?) nu e decat un partener.
E adevarat: de conflict, dar totusi un partener ce merita acolo o bruma de respect, cat de cat….

Caci in lupta confruntarea ar trebui sa decida, nu subterfugiile ?..


Inca o incercare pierduta inainte sa aiba loc…



The black and green scarecrow is sadder than me
But now he's resigned to his fate
'Cause life's not unkind - he doesn't mind.
He stood in a field where barley grows.

Dar era razboi… ?....era doar o toana… ?..

In zilele alea, prea mult a fost neglijat marele idol…Minute bune instrainate din timpul sau..poate ca nici nu era dusmanie ?....poate ca era doar aceiasi nebunie care in perioadele de paroxism calca totul in picioare ?..daimonul rabufnind..

Asa ca am zis sa impart. Mi-a dat, egal, fix doua persoane diferite. A trebuit sa le separ una de alta si din ele numai pe una am putut-o pastra. Asa sa stii.
Fizic, ce a ramas nu poate fi si altfel decat diluat in tine…si din cauza asta distanta ramane obligatorie. Spiritual insa…. trebuie sa ma asez inca si mai departe.

Asadar ai incetat sa mai fii; si in felul asta numai tu mai existi din tine. O icoana.
In haos si in deriva .....eu atat m-am priceput….si n-a fost chiar rau, caci eu nu arunc niciodata, nimic….traiesc doar cu incredere si prin fondul meu unic (intamplari, amintiri, epave, suveniruri, persoane….) si de aia sunt expus atat de periculos.

Alone in the clouds all blue
Lying on an eiderdown.
Yippee! You can't see me
But I can you.

*

In portul din Hamburg un pescarus fura mereu mancarea celorlalti. Pe promenada din sud, in lungi ore de contemplare, nu mi s-a intamplat nici macar o singura data sa il surprind pescuind onest; ii urmareste doar cu mare atentie pe toti ceilalti si cand crede ca e potrivit ataca si jefuieste. Asta in timp ce pisica doamnei Helga refuza sa iasa de sub comoda pe perioada servitului mesei, din cauza unor experiente trecute care i-au cauzat multe si mari neplaceri.

Ar mai fi si hitangul purificator, cumparat din targul Berlinului, cel care decontamineaza eficient spatii si perioade de timp, de urmele prezentelor inoportune ori ne-mai-dorite; si desigur (cum am putut sa uit ?) iarba vindecatoare, musai proaspata, ce nu oblojeste nimic, dar care te invata cum sa convietuiesti cu tine atunci cand esti insuportabil, irational, ori stupid.

In fine, banutului din argint candva moneda, lucid si indatoritor ii cer azi iertare. A platit nevinovat saracul pentru intreaga aiureala. In firea monedelor: plata.
E menirea lor…Inca de atunci i-am dorit sa aiba o soarta mai buna si un discipol mai pe masura… Si ii zic la fel acum !

Ahhh….luna noiembrie….Negura si intunecimea isi impart lumina zilei, iar paianjenii din garaj si atelier incep somnul hibernal..Ce naiba sa mai dramuiesti ?..Ciupercile din subsolul vilei de pe Prelungirea Ghencea… ?.. Alea da,..alea sigur vor prospera, in ciuda merelor proaspete si a butiilor de vin imbatranite, depozitate in acelas loc.
Asa sa stii…

Lazing in the foggy dew
Sitting on a unicorn.
No fair, you can't hear me
But I can you.

Despre astea toate am vrut sa iti zic..
Sunt mai multe..Dar astea cateva erau de spus….
Daca ai sa vrei vreodata, iti vor fi de folos..

Insa n-ai sa vrei.
Ai alt destin.

*

In iulie e vorba ca lucrurile sa se schimbe...Toate !

Desigur, in afara celor care vor ramane in continuare la fel...Astora n-ai ce sa le faci...In orice caz va fi interesant de urmarit anostitatea in reflux.

O voi suna si pe Dori si am sa ii cer sa fie atenta atat la fân cat si la gâze...In perioada asta a anului ganganiile si flora au multa treaba si sunt tare ocupate ....Cineva trebuie sa bage seama pe ele...

Far, far, far away
People heard him say
I will find a way

There will come a day
Something will be done.



Ieri, mergand pe seaua hornului, am observat. Cat de urat s-a facut asa dintro data totemul lacom de sine si de experientele sale pline de colaterali ingenunchiati…….

...Intr-o zi soarele are sa ii refuze umbra...Daca nu o sa fie tragica, ziua aia ar putea fi chiar amuzanta..asta nu stiu, insa interesanta, ziua aceea va fi cu siguranta..Totul are sa se intoarca inzecit in ziua aia...N-are mare importanta si nici atunci nu va avea...
.....dar se va intoarce si se vor intoarce...Tu asa sa stii...!.........Trurli, trurli, draga...


Acuma ai aflat.
Pot rasufla usurat………..


Vezi cat de bine "e bine" sa stii ?


An' the silent night will shatter
From the sounds inside my minds
For I'm one too many mornings
And a thousand miles behind.



*****

I saw three ships come sailing in
On Christmas Day, on Christmas Day;
I saw three ships come sailing in
On Christmas Day in the morning.

Porcul de Craciun a evadat !...Eram invitat la pomana si Fane jearca parlagiu de ocazie in sat, a imbatat animalul ca sa se fragezeasca carnea..Asa zice traditia, ca e omeneste sa dai si porcului o gura inainte de marele salt, da jearca e inimos din cale’afara, asa ca n-a lasat porcu’ sa bea singur, ca nu-i politicos, nu-i vorba a baut el cu porci mai mari la viata lui….asa ca au suferit impreuna ..ca trebuia si el sa justifice golirea sticlei de tuica…ca nu putea sa o puna doar in seama animalului…..Dar porcul, porc - cum a vazut ca sefu’ o ia pe ulei, incurajat de partea lui de troscaiala si ingrijorat de un cosmar avut in ajun, a profitat si a zbughit-o pe usa cotetului…pe camp..si p’aci ti-e drumul…jearca era atat de trecut ca nici n-a mai bagat de seama…ce sa mai dea si alarma… ?…

In alta intamplare asemenatoare din tinerete, am reusit sa recuperam fugarul mahmur dintrun sant, cu un picior rupt si intrun hal fara de hal..De data asta insa dus a fost…se spune ca niste tigani s-au ocupat…li s-a facut mila de bietul animal si i-au dat azil…iar noi invitatii am ramas doar cu tuica bauta si cu buza umflata…halal ignat….

Looks like we're in for nasty weather.
One eye is taken for an eye.

I smile when I'm angry.
I cheat and I lie.
I do what I have to do
To get by.

G. a plecat si el..Ce mai surpriza cand va reveni ?
Credea in zane fraierul, iar zanele nu au crezut nicio clipa in el.

Nu ai cum sa fii bine primit cata vreme incerci sa ajuti..Oamenii sunt fooooarte reticienti la asta. Ajutorul presupune o pozitie de superioritate, iar acceptarea lui se petrece simultan cu inducerea unei anume stari de umilinta.
Asa ca oamenii prefera sa ramana neajutati, dar demni...

So, so you think you can tell
Heaven from Hell,
Blue skys from pain.

In fine, nu-i treaba mea, dar cand stateam impreuna si visam la sisteme hidraulice cu geometrii variabile si inteligente, in serile alea lungi si apasatoare, i-am vazut limpede mintea..Lasase o usa deschisa idiotul...Greseala de neiertat...Asa ca i-am admirat pe rand modestia, entuziasmul si increderea dar i-am scanat involuntar si din reflex, vulnerabilitatile, naivitatea, spaimele....

*

Postul de la IPS s-a ocupat la vreo luna de la plecarea lui...Cu toate asigurarile pe care le primise..cu toata nevoia de el, adevarata si deasupra oricaror comentarii...Fraierul..Fraierii....

E mult mai bine fara angajament, insa va putea unul ca el sa treaca peste ...?

De cate lucruri suntem inca in stare atunci cand nu mai putem nimic ...Aaaaaa, ai sa descoperi cu uimita satisfactie asta prietene..Suntem izvor de resurse nebanuite...

*

Un afis in statia de metrou : « Ce ne spunem atunci cand nu ne vorbim ? » Mie unuia imi turuia gandul ca o moara stricata atunci cand nu ne spuneam nimic...Tie ?...Dar stai, tie nu ti se poate intampla sa taci...Cum ai putea...N-ai mai fi tu....

*

Pai G. frate...E tardiv acum, dar n-ar fi trebuit sa pleci alergand dupa himere.Faceai mai mult si mai bine stand pe loc si improvizand mime.

Acum ca te-ai specializat, nu mai poti face nimic...Ce ironic !
Impostura e favorizata de sistem, in timp ce autenticul....

Da frate...s-a inchis peste tot..
Pe unde mai era au luat tot colegii nostri care au plecat primii...Va fi pentru alta data.

Mie imi pare ……….echidistant...
Ai vazut Helga...?..cata dreptate ?

Iti mai amintesti ?

Iti vine sa crezi ?

Then Josie drew his gun real fast
Gave the sheriff one big blast
And Josie was a song at last
A legend from the past
Nobody ever messed with the sheriff

I watch the sun go down like everyone of us
I'm hoping that the dawn will bring a sign
A better place for those Who will come after us ...
This time

Eu mi-as lua casa la Corbeanca…cu gradina si piscina…Si…nuuuuuu, nu ferrari…ce dracu sa fac cu asa ceva pe strazile noastre ?? Mi-as lua modest o dacie din aia de teren…cum ii zice…daaaa sa nu-mi pese daca ma buseste unul sau altul..

Si cu restul ?

Bai, dar dupa ce as spune in gura mare si in centrul biroului ce cred despre fiecare…abia dupa aia as goli cana de cafea pe chelia sefului, iar lui Dobre…ei lu’ asta i-as trage un sut direct in centrul in curului, cu toata puterea, sa ii imping rahatul la deal pana’n gat ; chit ca ne-am judeca dupa aia ani lungi de zile….ca vorba aia cand ai bani nu-i nicio problema sa castigi orice proces..

Si cu restul…ca doar n-ai sa ii cheltuiesti pe toti prin tribunale ?


…nu poti sa ii ajuti pe toti sarmanii, asa ca dupa ce as rezolva cu mama si cu nepotul ala orfan, as dona pentru o casa din asta…Un fel de azil pentru homlesi…sa le dea supa moca la toti si inoptat la cat mai multi…N-as tine pentru mine mai mult decat o gogoase acolo…sa nu mai am grija de maine…dar pe astia chiar i-as ajuta...



Marele pot de la loto a pus toata lumea pe jar…Fiecare construieste scenarii si infiripeaza vise…prin metrou, autobuz, piete si pe strazi…numai franturi de spernate…cioburi de iluzii, luciri de zane si farame de proiecte fanteziste…

Ca atunci cand vine asemenea pleasca pierzi cu ea mai mult decat iti aduce…de asta pe moment nimanui nu ii mai pasa…Nimeni nu se mai gandeste la consecinte…la grija banilor, la toate necazurile care ii insotesc, mai ales atunci cand vin din neant si cand vin in numar mare..De toata invidia, toata discordia, toata lacomia si toata falsitatea si toata vanitatea si tot raul pe care il aduce cu ea averea.

Puterea banilor e iluzorie, ireala si distrugatoare pentru fiinta..ea sufoca pornirile spiritului si il reduce la automatism si la schematic.
Iti alunga toti prietenii adevarati, iar pe cei care iti mai raman prin preajma ii metamorfozeaza in monstrii fiorosi...

Daca as lua eu acel pot, pei apoi, in semn de dispret si de dezgust, in bancnote mai mici de 100, sa ajunga la toata lumea, as arunca din elicopter cateva lazi. Deasupra orasului brasov, evantaie nesfarsite…Dar numai dupa ce as sta cateva saptamani pline, absolut ferecat in bordel, as vizita Peru-ul si mi-as lua ultima linie Hasselblad..

Si cu restul ?.......



Adevarul e ca habar nu avem cum sa ne purtam cu banii…
...ei insa stiu foarte bine ce sa faca cu noi si din noi…

Si asta si fac, zi de zi si ceas de ceas….ne tulbura mintile.

Dati-mi voie, voie dati-mi, sa va povestesc,
Ras cu plans si plans cu ras, amestecul lumesc..

Le-am luat pe toate trei motate si le-am adus la studio…Mare greseala…Ca in parte e floare la ureche…trei sfinte si alta nimic, insa la un loc e pericol mare de tot…Se misca ca argintul viu si sunt atatea tentatii acolo…si atatea fire de luat in picioare pe jos…

Mi-am zis ca daca scap cu reflectoarele intregi din incercarea asta e o adevarata minune…ca inca din masina s-au incaierat si trebuia sa ajung cu ele neciufulite ca sa imi iasa shootingul..dar acolo cand am inceput sa le dau recuzita, oricum imparteam lucrul dorit de una ajungea la cealalta si incepea iar scandalul…si mi-a venit ideea sa le las asa…Nu ca era vreo inspiratie, ori vreun acces de iluminare divina, da incepusem sa imi cam bag picioarele in ea de sesiune si vroiam sa o inchei cat mai repede, cat erau inca toate intacte, fara sa ma mai intereseze rezultatul ei..

Dar copiii sunt magici..copiii pastreaza inca in ei proaspete, instructiuni din lumea de unde au venit ..De aia se spune ca sunt ingerasi…si de aia ramanem uimiti de reactiile lor neasteptate si de aia le admiram inocenta si spontaneitatea si de aia ne surprind asocierile pe care le fac..

Si m-am lasat pe vine intre ele, asa cum se ciondaneau si asa cum se tot rasteau una la alta si n-am intervenit cu nimic, nici atunci, nici mai tarziu, atunci cand cea mica a inceput sa bazaie ca vrea si ea sa faca poze...de ce nu numai eu… ?...De ce numai tu ?..si aia mai mare i-a luat partea, iar mijlociia simtindu-se data la o parte de neasteptata coalitie, a inceput si ea sa bazaie..Si pe urma indemnandu-se una pe alta au inceput toate sa boceasca in cor, care mai de care mai tare si mai apasat, lacrimi grele si amare, cat bobul de mazare…iar eu rafale, cu f50-ul si rafale f35-ul si dupa ce s-au plictisit de plans au dat-o in inghionteli si in zambareala…si sa cante cum ca ris cu plans e balega de manz…..

"Ah! ... copilarie, copilarie ... Aceasta poveste…, ca toate cele ce vor urma, nu-i decat un mijloc de a ma ameti, rechemandu-te copilarie! Simt nevoia sa te retraiesc, o , copilaria mea, caci, iata, moartea se apropie, si ieri, abia ieri, eram copil inca !
De ce oare, nu se prelungeste copilaria pana la capatul vietii ? De ce devii deodata grijuliu, meschin in toate si mai ales chibzuit ? La ce bun prudenta ? Ce ne da in schimb, aceasta zgarcenie pe care o punem in tot ce cheltuim? "

O sesiune reusita cu niste lacrimi fermecate, sclipitoare si adevarate… si cu un eu matur si responsabil… si cu trei nebune care mi-ar fi vrut locul…dar si eu tanjind tainic dupa al lor..caci nu se pot amesteca ca sa multumim pe toata lumea


"…copilaria, adolescenta, maturitetea si batranetea sunt patru vieti, patru feluri de-a trai ; le ucizi pe toate daca vrei sa torni pe una in tiparul celeilalte"

I don't care if the sun don't shine
And I don't care if nothing is mine
And I don't care if I'm nervous with you
I'll do my loving in the winter.

..se tot hartuiesc unii prin poiana…ca stiinta, ca asa si pe dincolo, ca balivernele…si de medicina alternativa care nu-i medicina ca n-are dublu-orb…ca de unde vin procente si statistici invocate in disputa…ca de ce se vand in farmacii produse homeopate si ca ele ar fi o mare inselatorie…

Dar cel mai tare…si zic pe bune, cu mana pe inima zic : cel mai tare imi plac astia cu stiinta infailibila si cu adevarul de nezdruncinat…bai imi plac !..sa fie clar.

O foaie de hartie e alba…toata lumea o vede asa si nimeni nu ii da mare importanta.
Cineva zice ca n-ar fi tocmai alba pentru ca optic nici nu e…daca o iei la bani marunti numai alba nu e…dar e o conventie generala sa ii spunem toti alba…ca altfel nu ne-am mai putea intelege unii cu altii…


Un produs homeopat e o marfa care inglobeaza timp si munca tezaurizate in cuantumul pretului pe care il pretinde. Cumva…si pentru discutie (la care refuz sa particip) acest lucru nu are absolut nicio insemnatate, produsul are cautare, are piata si are desfacere. Nu e o chestie care poate face rau cuiva asa ca e atestat la vanzare libera, iar unii medici (nu putini !) chiar il recomanda…

El nu face bine medical striga in cor opozitia care apara…..ce ? ....statutul ofensat al stiintei ?..nerespectarea unui circuit medical ? (care insa nu deranjaza medicina)...sau poate credinta intr-un sistem de reguli care sustin ambientul caldut in care opozantii evolueaza ? ..mai degraba asta …dar sunt rai : "nu e medicament, nu e tratament, e inselatorie…!!!"

Iar cateva milioane de oameni se incapataneaza sa se faca bine cu medicamente care nu sunt medicamente si care nu sunt stintifice si care ii deranjaza rau de tot pe unii…dar rau, nu asa…atat de rau incat ar vrea chiar sa ii stie morti pe astia de se vindeca, doar ca argument pentru adevarul lor de neclintit…I-ar lua chiar la bataie si daca le-ar sta in putere, ar interzice tot acest comert…unul ce "ii exploateaza pe prosti…si ii face bine pe netrebnici..bai sa crape dracu ca tot prosti si netrebnici vor fi…"

Cineva zice…a poate e doar placebo, dar ca medicament niciodata…dar placebo ce e ?...si cei rau cu teoria asta de transfer energetic prin vectori materiali sub forma de bilute minuscule incarcate la capacitate si puse intr-un tub pe care scrie occilococinum ?..pe asta cum o demontezi ?..ca stiinta saraca se face livida la fata cand aduci vorba de campurile bioenergetice pe care le stie, le accepta, dar in legatura cu care n-are nicio idee despre ce ar putea fi vorba…

*

Concernul aeg cere aplicantilor pentru un post sa specifice in cv zodia si ascendentul…la fel face si general motors, iar noi, ca vrem sau nu sa acceptam, zicem « aha…e geaman…pai nici nu putea fi altfel ? » si imediat imaginii persoanei ii este atasat un nou set de informatii…ca vrem sa acceptam sau ca nu..din reflex, iar daca persoana nu are profilul zodiei careia ii apartine, ea il va capata prin modul de tratament de care va avea parte din partea mea, a ta, a noastra, a societatii pana la urma…a tuturor celor care l-am inghesuit intr-un anumit patern, chiar daca el e altfel..Asa ca oricine e condamnat de restul sa apartina zodiei in care s-a nascut.

E un mod reprobabil…empiric..fara suport stiintific si fara dialectica..dar e unul care exista si care functioneaza…deci unul care nu poate fi ignorat…asa ca aeg si general motors…si poate si alte institutii mai mari, ori mai mici, tin cont de el….

In lumea asta totul e atent dramuit, iar stiinta abia de banuie cateva din legile care guverneaza derularea evenimentelor..doar infumuratii o vor stapana, ferma si intransigenta.

Cei mai mari dusmani ai stiintei raman insa taman ei: cei care se incred orbeste in ea…Cei care nu lasa loc indoielilor si care o vor totala si definitiva, uitand ca ea, stiinta, nu a avansat niciodata altfel decat in huiduielile celor care au contestat-o si jignit-o, a celor care i-au pus la indoiala onestitate, a celor care i-au fost potrivnici…

Dar cel mai tare…si zic pe bune, cu mana pe inima zic : cel mai tare imi plac astia cu stiinta infailibila si cu adevarul de nezdruncinat…bai imi plac !..sa fie clar.

*

Testul auditiv (audiometria) face parte din examinarea urechii si evalueaza capacitatea unei persoane de a auzi, prin masurarea abilitatii sunetelor de a ajunge la creier.

….pei hai si la audiometrie…ca in raport cu doua, trei, persoane as fi avut acuitatea scazuta..nu-i vorba, musca pe caciula bazaia de mult…toate concertele alea, camera mea din Giulesti, pick-upul Belcanto, boxele RK-09 modificate, castile hiperacustice cu cablu spiralat Clarion, primul Walckman (un fel de caramida care halea patru bateri la o singura caseta)…apetitul si insatietatea pentru muzica pop..mai ales pentru zona ei hard…psihedelic…rockul spatial, rockul simfonic…

Testele auditive determina prezenta hipoacuziei (scaderea capacitatii de a auzi)…dar ma contraria ca nu primeam aceleasi reclamatii de peste tot si chiar mai mult decat atat…la teatru captam mai bine decat in alte vremuri..

Majoritatea testelor auditive cer pacientului sa raspunda la o serie de cuvinte spuse pe tonalitati diferite..ca imi amintesc cert cum la fimele romanesti aveam probleme daca in sala nu ma asezam in zona centrala..dar asta…asta prima data m-a cautat de cerumen si mai m-a si examinat cu niste chestii sa vada acolo ce si cum….si imi vorbea mereu si eu ii raspundeam..da ridica tonul sau soptea, fara noima, in aceiasi fraza…

Cumva tiuit, uruit, suierat, zumzet in urechi (tinitus)?... dar dureri locale ?...secretii ce se scurg din urechi ?...stiti, pot fi urmari ale ranirilor sau inflamatiilor ce determina pierderea auzului….Vertij ?..asta poate aparea in boala Meniere, neurom acustic sau inflamatiile labirintului (labirintite)….

Ce etate ?...aha…pentru ca atunci cand cresti si inaintezi in varsta, oasele capului se modifica si asta da o scadere a calitatii auzului (prezbiacuzie)..dar sunt multe alte motive…infectiile, tratamentele cu antibiotic, socuri mecanice, socuri auditive..ca ala de la .30.06 Springfield…Zici ca tragi cu tunul cand tragi cu aia…si nu port niciodata protectii…cum ai putea face asta in padure..?...doar ca tin gura deschisa inainte sa trag…ca sa echilibrez presiunea pe timpan..truc de la bunicu’….confirmat si de doamna doctor…..adaugand ca in general frecventele inalte ne parasesc primele….articuland tot asa, cand soptit, cand rastit..

…apoi castile si tiuitul…se tot intrerupea..si dupa aia lua o nota mai sus si mai discret, iar eu apasam un buton cat timp tiuitul era viu…dar vezi tu, a observat pachetul de pe masa abia atunci…eh, o mica atentie acolo…nuuuu, e doar un pix deosebit……...m-am gandit ca v-ar putea fi de mare folos…ca un medic scrie mult iar pacientul se uita atent la el scriind…chestie de imagine, iar acesta este un Parker…nu-i cel mai cel, dar e pe acolo….adica nu pe acolo, insa iese din anonimat..

In functie de cauza, pierderea auzului poate varia ca severitate de la forma usoara pana la severa si poate fi reversibila, temporara sau permanenta.


..aaaaaaaa…iaca si schimbarea de atitudine…alta faina se macina acum la moara…doamna doctor…numai miere…s-a dus distanta…suntem amici…ca si ea are probleme..si ale ei au sa creasca…in plus ea are si diabet, asa ca…Apoi si-a pus scaunul in fata mea, m-a privit in ochi..Am inghetat, ca dupa asta urmeaza un diagnostic nasol rostit pe un ton bland confidential si compatimitor…….si aveam inima cat un purice..si…Sunteti un caz foarte rar, incepe..dar se si opreste..probabil ca abia acum ma vede, isi da capul pe spate, zambeste larg..haaaai…nu mai fiti asa copil, e de bine….sunteti rar pentru ca aveti intacte frecventele inalte..pe la joase nu stati excelent, dar asta nu prea are mare influenta..e exact pe dos ca in 90% din cazuri…si e probabil varsta..dar ce va adus pe la noi ?.. ca toate testele sunt foarte bune..Ce anume va supara, concret ?....pai, sunt cele doua, trei, persoane pe care trebuia sa le pun mereu sa repete..si da Oly are periodic nevoie de curatat ceara....nu mai stiu nimic despre a doua reclamanta, iar cea de a treia e mama…Nici nu mai e consult…e barfa intre prieteni..imi zice despre faptul ca astea doua, avand probleme de auz nu isi pot regla corect volumul..si nu greseste..ca atat mama cat si Oly…dar cealalta persoana ?

Ei bine, in acest caz…..exista o educatie a dialogului, cu reguli putine, simple si usor de insusit/urmat. Nu vorbesti cu capul intors de la interlocutor, din alta incapere, ori de la o distanta prea mare de el; nu susotesti, nu mormai, nu urli, esti atent la dictie si la ritm, iar cand ai de ironizat (persoanele needucate fac exces de asta) e bine sa eviti completarile aluzive adaugate la sfert din tonul normal al conversatiei…

Asta e..dai si peste d’astia…Un control medical este insa binevenit oricand, indiferent de motiv. Gata, plec multumit si increzator..Regret doar, ca "reclamanta" pe care nu o auzeam intru-totul, era de ascultat…Acum nici nu mai conteaza..asa ca, una peste alta, plec multumit si increzator..Plec la film..”dincolo de dealuri”....proiectie speciala la Sahia, fostul….

Trec zece minute si nu pricep nimic..dupa ce ca sala e cum e, coloana pare sa fie varza. Si idea lui Mungiu e tampa. Personajele vorbesc moldoveneste iar majoritatea dialogurilor sunt soptite (suntem intr-o abatie, asa ca omu s-a conformat).

Sunt de-a dreptul jenat, insa nu zic nimic. Ma gandesc sa nu fi deranjat aia ceva pe acolo cu toate investigatiile ei..Taman ce ma ia grija bine de tot..Ma gandesc sa ma car..filmul nu e cine stie ce, iar la modul in care il vizionez, aproape fara sonor, n-are niciun rost sa imi pierd vremea..

In fata mea tipul se intoarce spre vecina lui si o intreaba daca intelege ceva din ce zic alea…Partenera ridica din umeri si face semn din cap ca nu..Asadar sunt totusi salvat….


P.S. …nu fusese doar Mungiu…a fost si sala, cu o acustica idioata si copia..Am revazut filmul recent la HBO. La casti e chiar ok…Coloana sonora adica, pentru ca filmul…Despre el insa la rubrica “Du-te sa vezi…”

Change returns success
Going and coming without error.
Action brings good fortune.
Sunset, sunrise.

Targul Berlinului..
E o intamplare mare si labirintica. Cand zici ca s-a gatat, hopa...alt sir de tarabe..
Si ce fete au vanzatorii ?...ce mai adunatura ? hermina doamnei aleia e peste 5 000 de euro..iar costumul armanii al domnului de colo..asta nu-i boschetar….hainele lui nu-s din gunoi..marturisesc asta tunsura, pantofii, tot restul care se armonizeaza intre ele si completeaza profilul..e unul din cei de sus care trece printr-un moment greu, asta langa o chivuta de-a noastra cu fuste multe si colorate si mirosind la fel de greu…ce bizara adunatura ?

Ei si apoi da, plasticienii...boemii..Pai Berlin..da ce zic eu ? targul Berlinului e locul lor cel mai reprezentativ. In crasmele de pe margini se fumeaza iarba, se mesteca coca si se face cam de toate...Fara vreo problema, ca si cum ar fi legal..si iarba e mai ieftina ca oriunde...Ca la Hamburg aia iau si pielea de pe tine pentru un cui, iar politia face razii saptamanal....nu-i vorba ca nici n-ai curajul sa intri in coffe shopurile alea din st pauli

Am zis ca sparg 100 in targul Berlinului...niciun euroi peste..Ma gandeam ca poate am norocul sa imi completez colectia de miniaturi cu functionari de stat...am luat trei din Nurenerg, doua din Hamburg si una…din Craiova...de la un anticariat...cica ar mai fi inca pe atatea in toata seria...Mergeam cu I., ca banuiam targul destul de periculos..si ma razgandisem deja in planurile mele, ca erau multe obiecte din argint si preturi de chilipir la ele si ma cam furase o cupa cu mici scene aplicate, din alta tabla de argint, in relief, patinata bine de tot de timp...tot adunam si scadeam, iar I. cumpara cristale colorate……..si tipa careia i se vedeau sanii prin deschizatura hainei...ca n-avea nimic pe sub paltonul jerpelit...o indy...ah, uite un joc de maroco care face un euro...ce mult imi placea si ce scandal isca de fiecare data, pentru ca greselile din joc erau subiective si contestabile..cantarind pachetul in mana am intrebat daca e complet, iar cel din spatele tejghelei m-a privit din alta lume, ca era un barbos rocker si very high, apoi a dat din cap ca nu intorcandu-se dezgustat, iar eu am pus pachetul la locul lui si am dat sa plec insa am zarit bitangul sub o gramada de gablonturi amestecate alandala...

Dintro data barbosul s-a luminat la fata si a inceput sa ma cerceteze intens si cu interes. Vas ist das ?…das is eine Beet Angle.... ! I. s-a bagat si el in seama, mi-a luat obiectul la intors pe toate fetele....bitangl, hei ?...de ce e asa de greu ?..ce face un bitang ca asta ? ..M-am comutat cu barbosul pe engleza si el mi-a povestit ca un adevarat comerciant toate cate poate beet angle-ulul lui, obiect de cult indian, asta e de pe la 1800, comenteaza el stiintific si cum trebuie intrebuintat. M-a asigurat apoi ca ornamentele laterale sunt din fildes original si ca piesa din capat e o ambra adevarata. Greutatea vine de la cele noua bile pe care bitangul le contine in interiorul lui, fiecare din alt material dar numai raritati (a patra e dintrun meteorit) si la care nu e bine sa umbli pentru ca destabilizazi echilibrul energetic al obiectului facandu-l inutilizabil..Daaa, o bila e din agat si alta din marmura super densa Azul Bahia..si cat ceri pe acest bitang..Just how much money, my friend ?..cat zici ca ar costa asa ceva. ?..Nothing ma friend... !

Pai da...barbosul, un alt om acum, lucid, coerent, optimist si increzator, volubil si plin de o neasteptata serviabilitate a intrerupt abrupt discursul publicitar cu acest pret : NIMIC...you can have it !...go on take it !...it’s abolutly free....

Nu prea imi venea sa cred..ca nu stiu de existenta bilelor ce nu putea fi verificata, dar ambra aia era ambra, iar obiectul avea tinuta si arata evident timpul care a trecut peste el…insemnele de pe ceea ce ar fi trebuit sa fie fildes (ulterior am aflat ca asa si era) erau misterioase si magice (semanau cu runele)…nu….nu pot…trebuie sa aiba un pret…ca sa ma pot bucura de el trebuie sa imi parvina pe o cale naturala..

Barbosul nu si nu…apoi mi-a luat mana in care tineam piesa si a inchis ochii intr-o concentrare de moment……….si cand i-a redeschis, mi-a zis ca pentru mine bitangul are sa purifice locurile infestate de energiile negative improscate de altii..Ca ma invart in spatiu inveninat si ca de aia mi-a sarit bitangul in fata, pentru ca se hotarase undeva sa fiu ajutat…si tu vrei ca eu sa iti iau bani pentru ca particip la aplicarea unui plan divin ? Pai vrei sa se intoarca totul pe mine ?..Ei bine eu nu vreau asa ceva…

Dar am solutie…Intotdeauna am solutii…Desfac portofelul si scot o hartie de 20..iaca, ii zic si iau de pe masa jocul de maroco..bitangul il bag simultan in buzunar….ta-daaam…Barbosul nu clipeste, dar isi freaca ganditor barba…intr-un tarziu vorbeste si zice ca pretul ar fi 25…ca jocul e incomplet, dar cutia e originala..asa ca mai adaug 5…imi da prin cap sa ii zic ca in urma cu putine minute era la vanzare doar cu un euroi..dar tac. Pentru bitang, atat cat stiam eu despre el in ziua aia, 25 era un pret onorabil…

Beet Angle…a Cross-Polarization, Magic-Angle-Spinning,13C-Nuclear-Magnetic-Resonance Study of Polysaccharides in …adica…e un obiect lung si foarte asemanator cu cel folosit de preoti in slujbele de sfintire, cel care se inmoaie in caldarusa cu apa sfintita. Partea de tinut in mana e robusta si grea. Cea care ii urmeaza e goala pe dinauntru si are mai multe orificii; prin ele lichidul purificator (sau fum aromatizat) poate fi imprastiat sub forma unui norisor, secretul obtinerii lui stand in incarcarea exacta a recipientului, caci la supra incarcare apa sfintita iese direct in picaturi nemaiavand de unde sa isi ia aerul necesar nebulizarii…si functioneaza.

Am decontaminat casa in primul rand. Continea ciorchini de incarcaturi negative asezate acolo in mult timp de persoanele dubioase care au locuit-o …dar si cabana ca si ea si-a luat boli din alta parte si devenise de o mare rautate…Bitangul functioneaza si dupa lege acum ar cam trebui sa isi vada de drum pentru a ajuta pe altcineva aflat in nevoie..ca m-am gandit la Delia si la proaspatul ei esec matrimonial..pentru ca el a plecat si ea a ramas…Totdeauna cel mai greu e pentru cel care ramane in locul bantuit de amintiri si de reprosuri.

M-am apucat iar de biscuitii cotidieni…

I've got a clan of gingerbread men.
Here a man, there a man, lots of gingerbread men.
Take a couple if you wish. They're on the dish.

She's a moonchild
Gathering the flowers in a garden.
Lovely moonchild
Drifting on the echoes of the hours.



Era frumoasa. Despre frumusete se spune ca e un dar facut prea usor.
Balzac zice, ca daca vrei sa afli ce parere are Dumnezeu despre frumusete, fa bine si uita-te mai atent la cei carora le-o daruieste.

Da si cu uratele Dumnezeu are socotelile lui…ca reciproca nu functioneaza deloc.
Ba parca uratele sunt inca si mai si….In fine, nu-i treaba mea.
E treaba lui Dumnezeu..Stie el mai bine ce si cum…

Da fata asta chiar era frumoasa si singurul lucru pentru care m-am rugat atunci, a fost ca ea sa stie ce sa faca cu asta..ca nu-i usor. Nu-i bine s-o dai si nu-i bine s-o iei. Nu-i bine nici s-o pastrezi…

Ar trebui iubita frumusetea ?…Cei mai multi asa zic...

Eu cred in suflet si in limpezimea lui…despre frumusete nu stiu cine stie ce..
Dar tare as vrea ca fata asta sa afle mai mult si mai bine..



Call her moonchild
Dancing in the shallows of a river
Lonely moonchild
Dreaming in the shadow
of the willow.

nu cred ca e o chestiune de trebuit/trebuinta. ne sta in gene sa iubim frumosul. si avem o scapare muninata din aceasta aparent simpla regula: iubirea sta in ochii provitorului. si fiecare privitor poate gasi frumusete in fiecare privit, cand e cazul. din pacate n-am timp sa continui... Si scuze daca nu era cazul pentru o interventie din partea mea, dar asa e sufletul meu, doritor de cuvinte spuse.

....aaaa.... .....nu stiu daca e asa...?

Frumosul ne atrage privirea, ne acapareaza atentia, iese in evidenta si se impune ca o informatie importanta.

Ce facem cu el (ea) e alta mancare de peste..
Eu de pilda am remarcat ca cea mai comuna reactie in fata frumosului e cea de teama si de retinere..

******

Cand spun "frumos" nu ma refer strict la el, ca in definitie, ca cel ce iti apare intr-un tablou, intr-un cadru de film, intr-o poza, pe un chip, intr-o gradina, pe un varf de munte, sau intr-un limpede de mare..

In cazul de care ziceam mai inainte, frumosul fetei aleia tinea de armonie si intrucatva de estetica..nici de el nu vorbesc.

******

Insa cinstit, "frumosul" cand il intalnim la persoane, odata identificat starneste in oameni atitudini foarte diferite, asa ca de ce dragostea sa fie unica ? In acceptiunea mea, iubirea e mult diferita de sentimentul posesiunii, de cele generate de nevoia depasirii unor complexe, de dorinta de a fi notoriu, in prima pagina, ori in atentia celorlalti prin prezenta care te insoteste.

Eu cu frumosul mi-am luat-o binisor...Sunt circumspect si sceptic cand il intalnesc, ingrosand astfel randurile celor "cu cea mai comuna reactie"..

*******

Apoi, des intalnit este doar "frumosul" de prima instanta...adica unul iluzoriu si inselator...e mai tot timpul doar o mistificare atent regizata, caracteristica speciei noastre.

*******

O fata care isi pierde mai multe ore in fata oglinzii, cu tot felul de bulendre si cosmeticale prin preajma asta face: pune la cale o inselatorie...la fel si un barbat in aceiasi ipostaza...Mai nou altii creaza imagini atent studiate si minutios construite virtual, cu care in fapt nu au mare lucru in comun...chiar si pe aici..

*******

Asadar "frumosul" vine in multe feluri si cu multe contrafaceri...nu il pot iubii din prima.

Il pot recunoaste, ma poate impresiona si il apreciez mereu ca pe ceva pozitiv...insa de aici si pana la iubirea din ochii privitorului....




PS. sufletul tau e binevenit sa spuna cuvinte aici ori de cate ori simte aceasta nevoie

Looked through the paper.
Makes you want to cry.
Nobody cares if the people
Live or die.




S-o creada el ! Cum adica « entuziasm juvenil » ?
Pai entuziasm … ? Da de unde atata ?…E curata lacrima oala in care l-am pus la pastrat……
Iar « juvenil » ?…s-avem pardon.

Si iar nu-i treaba mea. Eu cu mama natura mi-am cam incheiat socotelile.
Ii mai sunt dator cateva sute de grame de cenusa…o nimica toata..Nici nu cred ca se pune.

And I'm one too many mornings
An' a thousand miles behind.

Frumos ar fi fost daca as livra proiectul dincolo..Asa la capaceala.
Adica nu ma gandesc nici la consecinte financiare, nici la glorie si nici la vreo preocupare ulterioara al carei vartej sa ma extraga din ale mele..Si nici nu-s mare roman….Ma gandesc meschin la functionarul care m-a luat in balon. Pe el il vad pedepsit, sanctionat umilit si spasit, atunci cand autoritatea caruia i se supune va reactiona…

Dar nu poti sa faci asta …Nu-i asa ca tu nu poti face asa ceva ?
Era o vreme in care intrebarea nici nu se putea formula cand venea vorba de tine.

Rahat…Un alt cretin si atat. L-a pedepsit destinul indeajuns…si tot destinul refuza proiectul.
Functionarul asta nu-i decat un instrument. Ce vina are mesagerul pana la urma ?


Nu. Nu-i « proiect fantezist »…Si da, functioneaza.
La mine la cabana e in exploatare de aproape un an..No problemo !

Otto, proful nostru hamburghez a ramas ingandurat…si nu i-am zis nici juma…

Partz….lamentari de domnisoara batrana refuzata la bal…





I'm on the outside looking inside
What do I see
Much confusion, disillusion
All around me.

And the dealer wants you thinking
That it's either black or white.
Thank God it's not that simple
In My Secret Life.



Iurii...emigreaza ....a avut tupeul sa faca asta taman el.

De mai multe zile il educ in armurerie. Are sa aiba mare nevoie in pustiul ala. Am crezut ca ii este teama de pusti, insa le asociaza plecarii si asta il tulbura. Mainile ii tremura din cauza ca instructia face parte din concretul gestului sau. Aduce actul alegerii facute in actualitate si intr-o realitate grea si apasatoare.

In poligon, atat cat am putut sa il fac sa ii placa sedinta de tragere (mici trucuri hazlii), a uitat de presiune si a manevrat exact asa cum l-am invatat...Fara ezitari, fara complexe si fara vreo teama. A epolat rapid, a ochit pe indelete si a tras fara sa miste arma dupa el.

In teren are sa uite de reguli, insa ele sunt deja sadite in conduita lui de vanator...Vor rasarii cand se va asteapta mai putin, ori cand va fi cu adevarat nevoie. Are stofa pentru ca nu ii lipseste calmul, dar mai trebuie timp ca sa invete a si-l controla.


Can you tell a green field
From a cold steel rail?
A smile from a veil?
Do you think you can tell?


Kali tot nu pricepe..Au luat decizia plecarii categoric si impreuna, insa pe masura ca vremea trecea, a inceput sa regrete si acum e in mare confuzie.

Basking in the sunshine of a bygone afternoon
Bringing sounds of yesterday into this city room.

Iurii ar urma sa o aduca si pe ea acolo, cel mai devreme pana anul viitor pe vremea asta. Va primii banii de instalare si locatia. Va ajunge in pustiu si va vedea ce cheltuieli sunt necesare pentru a putea locui acea casa; din banii ramasi, printr-o smecherie care trebuie sa ii iasa, o va aduce pe Kali. Asa suna proiectul..

Prietenii lor fac pariuri iar reusita actiunii nu prinde cote mai bune de cinci la unu. Dar asta e doar pentru ca sunt invidiosi pe curajul lui Iurii....fara sa stie ca asa ceva: curajul lui Iurii, nici nu exista...

Il stiu bine. Ii este mai teama decat oricui, insa nu poate da inapoi. In ziua aia, la nervi si cu oferta pe masa a fost simplu de luat o hotarare..Dupa, lucrurile s-au mai complicat...In ziua aia si Kali era trup si suflet...Ea mai mult ca Iurii...Construia rapid scenarii ce se terminau invariabil optimist, cu experiente inegalabile de povestit si cu conturi babane in banca...Cascade de entuziasm, azi secate..


And did they get you to trade
Your heros for ghosts?
Hot ashes for trees?
Hot air for a cool breeze?


Eu in schimb nu mizez pe nimic...

Ma gandesc la mine. Cum s-ar fi sfarsit daca se brodea la mine ?

Daca s-ar fi putut face...Patru ani in izolare...Ce ar fi iesit ?
Sigur ca la noi nu se putea face. Nu exista un noi decat in mintea mea..dar ce frumos e sa nascocesti scenarii pe teme ca asta..E un timp plin, bine si frumos petrecut...O reverie absurda, placata pe o situatie reala...Cea mai prolifica dintre combinatii.

Australia...Noua Zeelanda...

Un vis n-are nicio sansa daca nu crezi in el. Nu face doi bani nici macar ca vis...Daramite sa il mai vrei si realizat...

Incerc sa ii repet mereu astea lui Iurii, dar avem prea putin timp impreuna.

Nu sunt printre consilierii lui; doar printre instructori. Ma aude, insa cand ajung sa il transport acolo unde ar trebui sa ma asculte se rupe..Pleaca imediat in gandurile lui atat de incarcate de incertitudini, temeri, indoieli...se pierde... si incep sa ii tremure iar mainile...



Between the iron gates of fate,
The seeds of time were sown,
And watered by the deeds of those
Who know and who are known;

.....Ahhhh...carte...sora de betie....

Whether the sun will fall in the evening
Will he remember the lesson of giving?


…..pai luam din S. si ducem la M. dar nu totul, ca bate la ochi..restul aducem de la H, insa acolo trebuie sa fim tare atenti ca e un inspector idiot ala…si daca vine ceva neasteptat peste H ne acoperim tot cu S….ai vazut ce simplu e… ?...aia la tine in germania cum faceau ?...sa nu-mi spui ca la aia e numai lapte si miere, ca nimeni nu e cretin sa isi blocheze resursele asa…ca neamtu'i neamt, nu-i roman..

..in Germania aia fac precis ceea ce au zis ca or sa faca dom' sef…si asta pentru ca in felul asta e cel mai economic, nu de alta…pentru ca aia s-au prins ca te costa mai scump minciuna si imbarligatura…si ca astea nici nu sunt sanatoase macar..sunt chiar extrem de toxice…..asa ca atunci cand au un santier nu il amesteca pe asta cu nimic si daca ar fi sa ia doar un sfantz de acolo, tot e mai avantajos sa nu il faci ghiveci cu alte…

…ca dom' sef…sa plimbi utilajele de colo, colo, doar pentru poza te costa al dracu…si apoi sunt toti oamenii aia…ca daca se sparge unul singur la gura ai mintit degeaba..si zilele de stationare de dincolo ?..si stresul si amenzile, daca faza nu tine ?...si credibilitatea dusa pe apa Sambetii ?…si hai sa zicem ca te scoti cu asta…pana la urma…ce ai realizat ?...care economie ??

Witness the man who raves at the wall
Making the shape of his questions to Heaven.

Nu mai bine stai tu si faci ce ai spus ca faci…pleci la 17.00 acasa fara griji..nu trebuie sa iti incarci mintea cu minciuni pe care in trei zile nu ti le mai amintesti si te mai eliberezi si de culpa asta permanenta… "bai…ce-oi fi facut eu acolo, sau dincolo ?..ca stiu ca m-am acoperit cumva, dar nu mai stiu ce-am gandit atunci si nici cum" …ca viata e prea scurta si sanatatea e tare putina…n-are niciun rost sa complici lucrurile simple…

Neamtu' a inteles asta…si i se rupe ca are o cheltuiala in plus, penca stie ca are multe alte pagube in minus..si sa iti mai zic ceva ….cat am fost acolo la ei eu am aflat cum e sa pleci (si sa vi) cu capul sus de la munca…D-aia au ei aerul ala degajat si noi numai frunti incruntate, fete lungi si chipuri posomorate…da sigur, noi o sa mutam fara rost din M catre S si catre H, si o sa avem resursele in miscare, si o sa tinem degetele incrucisate sa nu vina vreun control, ori o sa ne frangem mainile daca vine…..si o sa rasolim ca sa gatam cat mai repede si indiferent cum….ca sa nu stam descoperiti si vulnerabili…mama ei de viata si de tara…


The black queen chants
the funeral march,
The cracked brass bells will ring;
To summon back the fire witch
To the court of the crimson king.

Tribute to a Legend
Syd…Barrett…

Ce mai prezenta…



Long you live and high you'll fly
and smiles you'll give and tears you'll cry
and all you touch and all you see
is all your life will ever be.



I-am parcurs versurile.
Un fan care i-a priceput misterul si subtilitatea s-a ocupat pe net.
Ne-a facut partasi ai acestei restituiri.

Slabe…slabe rau. Dar ce poet minunat ?
Ce muzica ii suna in urechi si ce imagini i se perindau prin fata ochilor ?

The early Sixties. Everything is up in the air, not least love, drugs and sex. A group of talented teenagers from academic backgrounds in Cambridge Roger 'Syd' Barrett, Roger Waters and David Gilmour are all keen guitarists and among many who move to London, keen to discover more of this new world and express themselves in it. Mainly in further education studying the arts, architecture, music they mix with like-minded incomers in the big city.


Pink Floyd's Timline





Spiritul trupei Pink Floyd. Un artist adevarat. Unul intens si complex.
A vazut ceva ce tuturor, pana la el, le-a scapat.
A vrut sa ne zica si noua prin vorbe imperecheate dar nu i-a iesit.



Atunci a spus prin sound si prin view.

Ma gandesc la poetii care reusesc imagini pe care nu le stiu, asociind vorbe in modul poetic. La cei care utilizeaza un fel de matematica a cuvintelor dupa algoritmi castigatori.

In egala masura ma gandesc si la cei ce pot comunica exact plasmuirile lor extatice prin limbaj angelic.

….si uite asa imi vine in minte constatarea lui Dofler care observa ca au fost necesari ochii unui nebun pentru ca lumea in care traim sa poata fi vazuta diferit si apoi pictata in acel fel…..pentru eternitate….El zicea de Vincent Van Gogh..

Syd…Barett
..ce mai prezenta....

Inside of this and outside of that
There's so much more to finding out
How we forever simply feel the way the wayward-winds that hide the storms at night
Like the winter came, it changed our lives
We were very merry to be there
Our love, get used to being this way
Our love, once again a story really true creates a sound so good-That it's true




I was there and then and then
You were there and then and then
We were there the beginning of time
I was there and then and then
You were there and then and then
We were there the beginning of time







........azi....

.......in luna plina, a lunii iulie, a anului 2013....






.........eyewitness

I finally got my orders.
I'll be marching through the morning,
Marching through the night,
Moving cross the borders
Of My Secret Life.


Nikon e in sarbatoare si ne vrea veseli din cale afara...Ne-a adus de toate: multe bunatati, nesfarsite atentii, aparatura de ultima ora in teste, hainute cu sigla...si fete frumoase de pozat.

Toata trupa e setata pe pozitia amuzament/destindere si zambetele curg fara nicio retinere de pretutindeni.

Va rog sa incercati aceast basamac..Dar chiar insist...Daca o sa serviti si din gustarile cu preparate marine atunci savoarea va fi cea dorita..Stiti, ele sunt in armonie....Neaparat, dar neaparat, sa incercati fata de pe motocicleta de curse..cea imbracata in piele neagra...In AF-S 80-400, pe la 300 nu mai mult, la f3,5 si din unchiul opus standului de tricouri, lumina ii pune in valoare chipul care n-are nevoie de niciun retus...Vedeti ce nostime pot fi fetele ? Nu-i asa ?

Si totusi ceva nu merge...ceva din aer...Nu m-am sinchisit. Doar am constatat, printre gustari si tratatii..De fiecare data incerc sa trec cat mai anonim prin astea, asa ca preocuparea de baza e identificarea locurilor din afara scenei si ocuparea lor in ordine succesiva, dupa un traseu circular, care in final sa ma readuca la punctul prin care am patruns in incinta.

*

It's a restless hungry feeling
That don't mean no one no good
When ev'rything I'm a-sayin'
You can say it just as good


…dar s-a intamplat sa imi cada capacul obiectivului si m-am aplecat sa il ridic. Atunci am privit in sus si am putut sa vad pe sub zambete...Narav prost de fotograf...sa iti surprinzi modelul intre clipele dedicate camerei...Nu vezi niciodata ceva frumos...si nici sub zambetele alea nu era nimic bun..si atunci mi s-a relevat: lumea : ce fals grosolan.

Cum de m-am lasat prostit atata vreme ?

In serile in care venea sa imi aduca tratatii care sa ii motiveze vizitele (bere, ceai, digestiv…) Helga ma pregatea si ea...Sa n-am vreo criza cand voi afla...Ca era evident ca nu stiu si ca urma sa aflu cumva. Ca venise (cu mare intarziere) vremea sa pricep.

"Icy wind of night be gone this is not your domain"

Mama ce tare m-a durut intamplarea...Nici nu traisem durerea pana la asta.
Invincibile sisteme intregi cazute dintro suflare au suprapus dramei o criza de mandrie..poate orgoliu...Ce stiu eu ?

Si toate belele meschine si oportuniste se napusteau de pretutindeni, insa ricoseau din zidul durerii...Nimic nu trecea prin...si a fost bine ca s-a intamplat asa, caci altfel as fi ingenunchiat..M-as fi prabusit altfel decat ma prabusisem..Asa imi puteam canaliza nesansa si asta e o mare chestie, caci atunci cand nu stii de unde ti se trage…Trebuie sa fie cumplit sa simti universul intors impotriva ta…asa…fara un motiv anume..

Si atunci, exact atunci, am inceput sa visez frumos..noapte de noapte...ingeri tamaduitori care imi tineau prelegeri si cursuri despre fluturi, adevarate culori si inmiresmate flori….campurile din dealurile pietrei la vremea fânului…campiile elizee..imi reglau respiratia si imi anulau convulsiile…imi netezeau somnul…paradisul din fiecare noapte…asta pana la accidentul cu coastele, dar cumva, chiar si dupa el.

Si m-am intrebat iar cum de a trecut asa timpul….si m-am intrebat iar : « unde eram eu cand timpul trecea ? …unde am fost eu cand trecea viata mea ? »

*

Nikon in mare sarbatoare m-a facut sa inteleg ca e o uriasa diferenta intre fals si originalul sau..si ca rautatea ei are motive care o privesc doar pe ea....si am inceput sa port si eu un zambet de ocazie, la mana a doua (cu un numar prea mare si putin ponosit pe la colturi), care nu mi se potrivea...de parca ar conta....

Dar tot nu pot sa nu ma minunez: ce bolta de stele exista pe cer atunci cand ochii ti se deschid..Ce insorite sunt zilele si cat de albastra poate fii apa marii, atunci cand esti in viata..in acele putine clipe dintro existenta in care traiesti cu adevarat….

Whatever was done is done - I just can't recall
It doesn't matter at all

Luna plina.....

aveam un proiect cu o umbra, cu masca venetiana si pene de strut, pe fundalul lunii...un shooting.
Nu se putea decat de pe acoperisul atelierului, dar era o problema de adancime..ca trebuia musai cu teleul ca sa comprime spatiul si sa faca luna cat mai mare pe fundalul cadrului...de pe acoperis nu mai existau obstacole pana la orizont, dar acoperisul e prea scurt pe directia aia si eram pe la limita distantei...

Modelul meu traditional e Ada, insa acum e la mare, asa ca am apelat la Lyuba...Ea e o fata care m-a ajutat cu tipografia pe vremuri si care acum face pe menajera, de cand postul a devenit disponibil..Sta la cinci case distanta..si pentru o umbra arata foarte, foarte bine..

Asa ca am imbrac-o in ciufulici de strut (recuzita luata cu imprumut de la UNATC) si hop cu ea sus pe casa...unde trebuia sa isi unduie penajul ca sa imi dea miscare (la timpi optimi si iso mare da un efect cool), iar eu, cat mai in spate pe marginea cornisei cautand un unghi si o expunere...sa nu iasa in cadru cladirile vecine, coroane de copaci, cabluri....sa o suprapun pe luna in aceiasi zona de clar...

Lyuba e cam inceata la minte si tot falfaia din aripi, ca pozam, ori ca doar imi pregateam aparatul...cred ca ii si placea..si era misto cu egarii negrii si cu tricoul negru...cu masca argintie si penele de albastru platinat...nicio sursa de lumina....bai, ce mai...Dadea misto ca alcatuire

Dar n-a iesit mare lucru...ca la limita de distanta ar mai fi trebuit si teleconvertorul si asta dubla focala...iar eu eram cu metrajului la gata doar asa...in fine s-a facut doua noaptea cand am coborat de pe casa..




ieri pe strada agitatie mare...vecinul meu P. un pensionar pe la 75 de ani, bantuit de depresii si de nefiinta, cu un dezvoltat apetit pentru palinca, ar fi avut duminica noaptea o viziune care l-a tulburat puternic...Un spirit al noptii i-a aparut plutind pe deasupra caselor si era albastru si zbura..dar s-a oprit din zbor pe acoperisul casei vecine (lui) si tot a incercat sa se ridice dar nu o mai putea face..e semn de mari belele....toata strada e ingrijorata...insa poanta cea mai buna e ca Lyuba s-a speriat cel mai tare.....

paradoxul e ca e la indemana oricui si ceva mai ieftin ca braga - gratis! in fata acestei minuni suntem cu totii egali (mai putin, e adevarat, nevazatorii).

Daaaa...mai haios e ca de pe acoperis se iese in atelier printr-un chepeng si ea a coborat pe acolo iar eu am mai ramas sa strang din lucruri...
Dupa un obicei mai vechi insa, o data cu parasirea atelierului Lyubei ii intrase in reflex sa inchida tot, ferestre, usi....chepeng..
Ceea ce a facut si de data asta.

S-a grabit apoi in casa sa se schimbe de pene si a uitat de mine..La doua noaptea era aiurea sa strig dupa ea de pe acoperis...Noroc ca aveam mobilul cu mine, ca ma luasera deja la geana niste motani care aveau program de miorlait exact pe locul in care ma aflam...


******

In sfarsit am terminat cu renovarea chioscului...Doamne ce prostie inutila...
Vreau sa pun castraveti de vara...cica daca e cald se fac in trei zile.

dupa aia mananc castraveti in chiosc...cu gheata...cred ca la astia merge vodca...si carnaciori grill...


of...maine concursul si pana sambata deadline la portofoliu...si n-am nimic de Doamne-ajuta.....

Nu se fac in trei zile. Am pus castraveti anul acesta, dureaza cam 1-2 saptamani pana sunt buni de mancat, dar merita sa incerci, sunt deliciosi. Reteta pe care am folosit-o: 1 kg castraveti, 1 litru de apa fiarta cu 1 lingura de sare, apoi racita, 4 catei de usturoi, 5-6 fire de marar. Castravetii i-am taiat la unul din capete, cel cu codita, i-am asezat vertical, ce nu a incaput i-am feliat, am pus usturoiul si mararul printre castraveti, am turnat apa cu sare, am pus capacul iar borcanul l-am asezat la loc ferit de soare, sub un calorifer. Dupa 2 saptamani i-am gustat, deliciosi, am facut tzatziki ..........................

Marduk, de ce i-ai pus la loc ferit de soare? Tocmai asta-i spilu' , sa stea in soare.
Bunica punea in borcan ce avea in gradina, inclusiv teci din cele galbene. Borcanul se aseaza acoperit lejer pe palimar, drept in soare. incepea sa fermenteze f repede, parca imi aduca aminte ca in cateva zile aveam voie sa vanam si sa rontaim... mmm ce bunatate!

Am observat ca daca stau in soare solutia se albeste, se formeaza o floare, cum se zice si fermenteaza, castravetii capatand un gust acidulat. Daca-i ti la caldura dar nu la soare se fac mai greu dar sunt mai buni, parerea mea.

Gata...pun doua borcane...si/si....
Eu cand am zis, la aia tulburi si albiciosi m-am referit...Ca la ei imi curg balele...si poate ca in doua saptamani
imi trece si pofta...

In fine azi ii cumpar...daca am chef ii pun deseara...ceea ce inseamna ca in weekend...

Then at last the mighty ship
Descending on a point of flame
Made contact with the human race
at Mildenhall




……….22 de candidati, niciunul fara asociere. In total peste 80 de firme si intre ele 6 din primi mari jucatori ai pietii. Mi-am zis ca daca o castig pe asta, atunci va fi culmea carierei mele in achizitii…ca m-au luat consultant…ca proba.. Sigur ca pretul unui angajament de durata nu e o rasplata suficienta pentru asa ceva, dar vreau sa fac ca ai de m-au ales sa nu regrete gestul..

Doua zile am studiat fisa de date…Ca in studentie, am facut scheme pe coli mari, cu cerintele din tehnice..Cand le vezi etalate in fata ochilor iti sar in ochi soparlele si ele te conduc direct catre cel favorizat…Era ca in studio, Lucy (un manechin din plastic pe care imi fac reglajele ca sa il menajez pe cel adevarat) statea in jilt si chipul ii era luminat piezis, fara umplere, dintro singura sursa….cu juma de fata in clar/obscur..apoi la spotul urmator, a aparut magic buchetul de flori plasat in poala…hocus-pocus…La fel cum apar acum markerii pe plansa..ce limpede..e o licitatie pusa la cale de Astaldi, caci se cer echipamente pe care numai ei le au in dotare permanenta..Nu poti sa te bati cu Astaldi, chiar daca te cheama Pizzarotti…si le-am spus imediat, din ziua urmatoare..sigur nu e niciun succes, insa am castigat puncte de credibilitate si profesionalism…chiar daca n-am reusit sa conving, asa ca am intrat la bataie…

Pe masura ce avansam in oferta imi e clar ca acest concurs e atat de bine pregatit si de subtil instrumentat ca n-ai cum sa il intorci din cale…sigur raman magariile : contestatii, reclamatii, jocul intarzierilor…le amintesc in treacat celor care m-au angajat, si ei asculta atent, dar raman fara nicio reactie…asa ca e timpul sa ma gandesc doar la mine..

In sedinta finala ma ridic neintrebat si spun ca daca nu mergem cu un 65% nu avem nicio sansa…priviri ostile din partea celor care au realizat devizul, surprindere neplacuta in sefime…insa insist si scot o lista cu articolele la care pretul poate fi scazut. Fata de propunerea lor, ce sustin eu e mai jos cu 20 de procente ceea ce e mult si chiar imposibil, insa in santier toate compromisurile astea se pot rascumpara si le si zic cum…doar anuntat asa…in cadru general…si apoi leg si colacul de salvare, pe ton mai scazut, dar suficient pentru a fi receptat : « dupa numarul de clarificari cerute estimez o concurenta de peste 20 de candidati, asa ca doar un 65% ne poate pastra in cursa… »

Eu stiu sigur ca si daca ocupam locul unu la deschidere ne vor scoate pe chitibusuri de forma si fond…Asta e stilul acum…Nu se mai liciteaza trucat, se selecteaza preferential..

Oferta noastra are peste 5000 de pagini..La depunere am dus-o cu un carut…si e suficienta o singura greseala in tot hatisul asta de acte ca sa poti incepe procesul de discreditare a ei…apoi e simplu…iar cei chemati sa faca asta sunt abili si experimentati…va iesi cine trebuie…iar daca cumva, printr-o minune si printr-o lupta dusa cu toate armele reusesti sa iti aperi dreptul, la final aia trantesc concursul..il anuleaza..

Cu o oferta pe la 72% am ocupat locul 9 din 22…suntem perdanti, insa pentru mine personal am obtinut tot ce se poate scoate din asta..recomandarea de 65%, ca si prognoza numarului de candidati nu au fost uitate…sunt inca bun…brava mie.


Cu 65% eram in primi trei……….alta mancare de peste, chiar daca asta nu schimba nimic.





The smell of paint, a flask of wine
And turn those faces all to me

I walk a road, horizons change
The tournament's begun.
The purple piper plays his tune,
The choir softly sing;



Drumul pana la Ludovicu e destul de descurajant. N-ar fi atat distanta, cat cele doua coaste pe care trebuie sa urci si cobori. Sunt pieptis, chiar daca serpuiesti calea…asa ca putini se inghesuie sa il viziteze. Cred ca Ludovicu s-a gandit si la asta atunci cand si-a ales locul barlogului.

S-a gandit desigur la autoritati, ca n-a facut nicio forma legala pentru constructie. Asa cum e, trei sferturi ingropata in versant si cuprinsa in padure si vale, daca n-o stii nici n-o afli vreodata. Si daca ii dadeau ordin de demolare, cum s-ar fi putut executa el ?... Pacat ca nu pot pune o poza…

Ludovicu e in schimb un tip mistoc, plin de haz si sclipitor de inteligent. Are discurs si e convingator atunci cand apara o opinie. S-a tinut departe de sateni ca de dracu si n-a gresit. Nici cu noi nu are mari intimitati. Nu stim cu ce se ocupa, unde locuieste si nici cum il cheama.

Porecla ii vine de la o tranzactie nereusita pe care o incercase cu ani in urma la carciuma din sat. A vrut sa cumpere un galbior de la Gicu si cum nu conveneau pe prêt au dat-o pe numismatica..el si Gicu ciobanu. Cica erau scene de vazut de te prapadeai…si cred ca erau….

Ludovicu are mereu retete secrete si de ceva vreme ma tot gandesc cu speranta la ele. Chimie naturista de ridicat moralul. Ludovicu de asta s-a si aciuiat prin dealurile pietrei: pentru materie prima de calitate si direct din sursa..

Insa o excursie pana la el, atunci cand drumul e cum e si cand gasesti usa inchisa in cinci din sase incercari, e frustranta rau…Chiar si asa, ceaiul din macese uscate din toamna, amestecat cu muguri de ienupar, tulpina de gentiana si agrise, apoi indoit cu alcool de 90 si lasat la macerat 15 zile, da o tinctura cu multe intrebuintari..Coaja de banana, tinuta in soare pana la mumifiere, macinata in mojar cu praf de sunatoare si cicoare in parti egale si pastisata in esenta uleioasa de eucalipt de la plafar…e-he-he-he…pe asta iei Nobelul daca o popularizezi.

Barlogul Ludovicului e casuta din padure in care au ratacit Hanssel si Gretel..numai turta dulce si martipan…si ceaunul clocotind..si maturicile de plante atarnate in tot locul la uscat..si atmosfera incarcata…dar ce ceai de macese se bea la el ?

Cat ma bucur cu o cunostiinta ca asta…oameni daruiti unei idei…traind adevarat si cu scop. Cand ne-om reintalni si are sa aiba iar chef de confesiuni, ori de acte indatoritoare, am sa imi notez tot..

Ludovicu nu experimenteaza, ci repeta retete din carti frantuzesti vechi, adunate din anticariat si de pe tarabele din targul de vechituri..mai nou si din retea.

Stia de beet angle…mi l-a activat si mi-a furnizat doua amestecuri pentru consumabilele lui…au functionat incredibil ambele..Toti porii cabanei au respirat atunci…raul a iesit…si din patura oita a iesit si din relicve si din amintiri..toxine alergand panicate si in dezordine…



Cand vi dinspre Rucar si ajungi aproape de podul dambovitei, putin inainte, intr-o curba, e un loc de popas cu padure din toate partile si acolo e o ghereta improvizata pentru cei din autoturisme. Are o imensa umbrela galbena de la berganbeer..Din mersul masinii poti identifica pe taraba multele sticle colorate si ceva roti de cascaval..Tu acolo sa opresti si sa cercetezi potiunile din sticle…Cele concentrate…Multa lume din zona se ocupa cu producerea lor, dar acolo sunt numai retetele lui Ludovicu si niciuna dine le nu foloseste mierea ca indulcitor ci o rasina anume….Tu de acolo sa cumperi…eu asa zic.





Three hundred years have passed
The worthy Captain and his squad of troopers standing fast……….

Ce e beet angle? Google nu stie...

...un obiect de cult indian cumparat din targul Berlinului; ceva asemanator cu scula preoteasca ce se inmoaie in caldarusa cu apa sfintita si serveste la sfestanie..."bitang" cu ii spunea un personaj din povestile mele...am istorisit despre el ceva mai sus, in postul nr.13 al acestui topic...

se afla in alta posesie zilele astea si in alta misiune...

Aa, ala! Am citit cand ai scris despre el, dar nu i-am retinut numele. Mersi de lamuriri.

am pus castravetii ieri.....

am verificat acum....inca nu s-au acrit...

"Fiecare om care realizeaza ceva pentru altii, are impotriva lui pe acei care ar dori sa faca acelasi lucru, pe cei care in mod precis fac contrariul si , mai ales, marea armata a celor mai inversunati care nu fac nimic!"

Unele tipuri de miere contin si rasinile respective, albina le cunoaste si le culege pentru a da un gust aparte mierii. Nu cred ca foloseste doar rasina, pentru ca se intareste foarte repede, poate mai foloseste si miere sau alti indulcitori naturali. E bine de stiut, anul asta voi avea treaba la Dragoslavele, am sa ma opresc la Ludovicu sa vaz si eu "potiunile" lui.

..la locul de care iti zic nu ai sa il gasesti pe Leopoldu, ci doar o parte din produsele realizate dupa retetele lui.
Acolo ai sa o intalnesti pe Cristina (..sau Carmen), o tipa din Bucuresti care e, ca si mine, locatar de ocazie al zonei.


Curand am sa pun aici o poza, pentru ca locul sa poata fi indentficat mai usor din mersul masinii (si coordonatele GPS).

Rasina de care spun e un mare secret si este destul de rara. Cele mai multe din produsele Cristinei (sau Carmen) sunt siropuri naturale indulcite cu miere. Numai cateva sunt alea de care zic (sticle de 1/2 sau 1/4, mult maii intens colorate).

Este extrem de dulce si de aromata si nu contine zaharuri, fiind ideala pentru diabetici.

Se pare ca are si o sumedenie de alte efecte benefice.

Se recolteaza prin decojirea unui pin.

Cand firul de iarba se-ndreapta in roua
Si noaptea roteste-n ogor fara vis
Cand raza de soare pe frunte-ti coboara
La ceasul acela departe voi fi.





Helga tragic.

Helga e pensionara...
A fost medic la viata ei.

Imediat dupa studentie proaspatul sot a avut un tragic si fatal accident. Pierderea i-a provocat un soc ce a impiedicat-o sa mai profeseze.

Helga paranormal.

Si-a revenit greu, cu leacuri asiatice si cu exercitii dure de concentrare si vointa reluate periodic in mai multi ani de zile..Candva intr-o noapte, intr-o incrancenare din asta, a trecut granita normalului si de atunci s-a dedicat in taina chemarii de a fii calauza si caraus intre cele doua lumii.

Asta pentru atunci cand se iveste cate un musteriu dornic sa experimenteze, caci altfel oferta nu e una publica. Nu poti face drac din orice mata glumeste ea cand vine vorba despre dincolo.

*

Nimic din natura ei magica nu se afla la vedere. Pentru toti, fratele mai mare, cumnata, parintii si un fel de baiat in casa, Helga se ocupa (bine de tot) cu gatitul si cu dereticatul camerelor din pensiune. O afacere de familie care a functionat si functioneaza satisfacator. De aia e Helga pensionara, pentru ca ingrijeste de o pensiune...Ca altfel e voinica, in putere.... si fizic ? Sanatoasa tun !... Nu cred sa aiba nici 35 de ani.

*


Helga iscoada.

Stia totul fara sa trebuiasca sa se informeze. Prin hainele groase de iarna a vazut imediat ranile, iar sub jovialitatea de circumstanta a inteles repede ca are de a face cu cineva pentru care prezentul nu era decat un murmur distant si neclar...S-a straduit sa primesc alta camera decat cea care imi fusese rezervata si a profitat de programul meu pentru a imi stabili alte ore de masa decat ale celorlalti. Era vital sa ma izoleze.

Nuuuuu, nu ca ma placea sau ceva...Nu. Era medic si capatase un caz (john doe) exact pe maladia in care se specializase si de care, ironic, suferise.

Asa noroc mai rar...Ma putea diagnostica, evalua, cantarii intocmai ca privind in oglinda...si toate astea fara consecintele vreunui malpraxis.

*

Ca sa imi poata cotrobaii prin ganduri i-au trebuit doar cinci zile. Nemtii au dat intotdeauna cei mai buni profesionisti si cred ca asta e din cauza atentiei deosebite pe care o au fata de detaliu. Cand am gasit-o scotocindu-mi mintea nu apucasem sa schimbam mai mult de trei patru fraze, insa investigase atent obiectele aduse din camera, studiase rama fotografica si cartile (desi scrise in alta limba), gesturile de la servitul mesei, gusturile, punctualitatea, tot restul obiceiurilor...M-a uimit facandu-ma sa inteleg cat de limpede spunem totul despre noi, mai ales atunci cand nu vrem sa se afle nimic.

*

Helga medic.

Din dupa amiaza acelei zile Helga a inceput sa ma viziteze in fiecare seara, justificandu-si prezenta printr-o cana de bere, sau una de ceai, ori un bitter balsam digestiv, dupa caz si intuitie (nu gresea niciodata)...Cadou din partea casei..insotit de cate o povestioara legata de istoria vreunui obiect din camera, patanii din copilarie, barfe despre fratele mai mare...Nu mai mult de 30 de minute zilnic.


*

Era un scaun. Unul singur, intre dulap si fereastra. Se aseza acolo tragandu-l intr-un unghi inchis, cu mainile pe genunchi si aplecata de spate, privindu-ma piezis..Camera era foarte mica, asa ca mie nu imi ramanea decat patul in timpul vizitei

....si asa m-am prins ca eram obiect de studiu, scanat, radiografiat, ecografiat, explorat si cartografiat, caci mi s-a refacut in minte imaginea medicului din fotoliu opusa pacientului lungit pe canapea...Nici ala nu era fotoliu, nici eu nu stateam lungit si nici aia nu era vreo canapea, insa raportul era acelasi.

....and i know that kind of man. It's hard to hold the hand of anyone who is reaching for the sky just to surrender....

*

Cand vantul de seara in drum 'ti va abate
Frunze de mar ratacite de mult
Cand soarele drumul spre noapte-l strabate
La ceasul acela din gand te-am pierdut.


In terapiile indiene investigatia are rol curativ. Nu e urmata de niciun tratament. Identificarea raului va fi suficienta si cu cat acuratetea ei este mai exacta cu atat vindecarea va fi mai eficienta si mai rapida...Jumatatile de diagnostic sunt esecuri. La fel si in medicina traditionala asiatica...la fel si aiurea.


Helga m-a tratat cum s-a priceput, insa cand am ajuns in "clinica" ei eram in faza mult prea avansata, asa ca tot ce a mai putut salva a fost sentimentul de prietenie si el grav de tot afectat. Pe asta l-a reabilitat in mai toate formele lui..

Apoi, spre sfarsit, in una din ultimele zile m-a trecut si pragul spre dincolo calauzindu-ma intr-o scurta si succinta vizita in care n-am apucat sa vad mai nimic, dar din care am retinut cativa saci plini de amintiri si impresii

*

Helga, nu a venit sa ne luam ramas bun in ziua plecarii...A pretextat ceva care sa explice rudelor in mod plauzibil absenta. Mi-a last o nota, un mic cadou si scaunul din camera asezat intr-o anumita pozitie...In felul asta nu ne-am despartit niciodata.

she was just some Joseph looking for a manger.

Au trecut saptamani si mii de kilometri si de atunci ne revedem in fiecare seara cu o placere si un interes pe care realitatea nu le va putea niciodata egala, ori macar atinge..caci n-am apucat sa ne despartim….


Helga vindecatoarea............




Cand toamna ascunsa-si descreste amintirea
Si ploaia roteste-n carari cenusii
Cand lemnul aprins iti albeste privirea
La ceasul acela departe voi fi.

...nope... ..doar un fel de prieten binevoitor din trecut...un trecut incarcat de atati alti prieteni cu ganduri ascunse si scopuri clare...


*********

maine zi mare...
am scos totul si n-am curaj sa imprim la mine..daca ratez macar o nuanta se poate schimba mesajul..

e un portofoliu unitar, fiecare fotografie e in relatie cu urmatoarea..
asa, cap la cap, n-ar fi cine stie ce...ca nu reusesc sa ma transpun..



..dar chiar am un sentiment al esecului...


HAI...Cheer Up Ma Friend...!!!

m-ai inteles gresit, sau mai degraba m-am exprimat eu prost. Voiam doar sa zic ca imi place povestea.

...confuzii, confuzii, confuzii....






Everybody knows that the war is over
Everybody knows the good guys lost



mi-au respins portofoliul….sunt trist pe chestia asta.

Nu era excelent si nu am un sentiment al nedreptatii desi, comparativ cu ce a trecut de standardele lor pentru altii, o nedreptate exista. Adevarul este insa ca eu insumi nu sunt multumit de nimic de acolo. Poate cadrul cu scaladatul sa merite ceva, insa in general m-am lasat sedus de tehnica, ca abia ce imi luasem 80-400 cu TC III…

Acum ce e de facut ? Cele mai bune imagini sunt cele cu indianca sioux, insa persoana nu ma lasa sa le folosesc. Apoi sunt cele facute la marele consiliu si la convent, dar nici pe alea nu le pot intrebuinta, desi nimeni nu imi interzice formal..Apoi la paste,..cu biserica, cu alea, cu alealalte..cortegiul de lumanari…cu motatele.....Asta ar fi ceva, dar e prea bun si trebuie mult prelucrat.

Uffffff….

…n-am nimic…asta e …si ca sa raman nps imi trebuie ceva care sa fie pe placul unor idioti…asa ca va trebui sa imi schimb proiectele de vacanta…sa fac un portofoliu ca sa raman in carti…si asa nu sunt prea iubit acolo.

..dar pana la urma am un esec si trebuie sa fac ceva cu el acum…nu-l mai las la dospit, ca am vazut doar ce se intampla cand le lasi asa in paragina..

…asadar azi ma imbat….de oftica si neputinta..

Am zis.





You don't possess me
Don't impress me
Just upset my mind
Can't instruct me or conduct me
Just use up my time.

...ma tot chinuia asta...Zau..m-a obsedat....pe bune !

Aseara, poate azi........ in....sau dupa aburiii alcoolui mi-am amintit de Holy Motors...E de acolo nu-i asa ?
-
Sigur ca da .............!!!!







Ei bine: Nu!

Ala e un film gresit....E spectacol. Atat !
Stilul functiona acum 20 de ani...
Pentru cei care nu stiu sa numere.....inca merge !

Jim Jarmusch, incancerizat de "cafea si tigarete" e una din cele mai puternice scene ale lui.
De aia e si reluata aluzia in final...si pe parcurs.


Eu l-am recomandat (sau urmeaza sa il recomand) in rubrica mea "Du-te si vezi"..insa nu ii port un respect peste masura.
E doar o piesa ratacita din marele puzzle


Asa ca...


Frumusetea se afla si acolo unde ea nu poate fi imediat (ori niciodata) recunoscuta...




Faptul ca nu o putem identifica acolo unde ea exista are multe explicatii, insa niciuna nu o poate nega..

Da mai...pentru ca...

Cel care stie sa vada, afla frumusetea pretutindeni !

Cel care poate sa vada inr-o simpla piatra un lucru deosebit, e inconjurat numai de bogatii..

mmmm... nu. era de la mine din suflet, sau creier, sau sistem de valori, cum vrei sa-i zici, in nici un caz dintr-un film.

Hold on, hold on, my brother.
My sister, hold on tight.




Ii numarasem la inceput…. nu ma tragea deloc ata… ca era ceva treaba, asa ca am lungit-o cat s-a putut cu operatiunile premergatoare..inventarierea bustenilor, pregatirea noului loc de depozitare, aranjarea dupa o schema care sa economiseasca cat mai eficient spatiul..apoi alta schema mai buna, apoi alta si mai buna, apoi a trebuit sa imi fac timp ca sa aprob ultima varianta…toate astea printre pauze lungi si dese..dar in ziua in care n-a mai tinut cu tertipurile, in ziua aia a trebuit sa ma apuc in sfarsit de munca..iar daca am alungat lenea, atunci am facut loc harniciei…si dai harnicie, cu harnicie peste harnicie…storceai treningul nu alta…da imi ziceam mereu ca o sa am si eu pentru o data curtea ca oamenii….

Misty morning whisperings and gentle stirring sounds
Belied the deathly silence that lay all around.

…..ca de cand cu chestiunea aia…si cu pariul…am inceput sa adun tot ce capatam, ca sa fac o casa mica, fara bani…ca asa ma gandeam sa fac....cadou…si Dumnezeu m-a ajutat sa adun…ca unii au posibiltatea si posibilitati iar daca ei au, altii raman demni…de pe o zi pe alta, isi fac comori in cer, nu pe pamant…ca asa li s-a spus intr-o carte pe care de altfel nici nu o recunosc daramite sa mai si creada in ea..da ce scuza minunata si ce convenabil sa ai un suport atat de solid pentru o alegere atat de stupida…insa a incetat chestiunea si intregul sistem a trebuit reconsiderat iar acum bustenii trebuiau toti mutati…ca vine iarna si zapada nu e buna la lemn…de care pe mine ma durea exact in cot de acum, dar o preocupare e atat de bine venita cateodata, mai ales daca e una asa, cu motive « serioase » si temeinice…




Everybody knows you've been discreet
But there were so many people you just had to meet
Without your clothes
And everybody knows




…..asa ca am inceput sa car recitand in minte poezii, pentru ca parsivul de gand sa nu alunece iar in directia din care totul arata inutil, searbad si lipsit de sens…si numaram bustenii nu ca sa ii contabilizez, ci ca sa am factor de distragere….dintre culori rosul il prefer/ dintre comunicari : pe curier/ dintre cei ce pier pe cei ce apun laudand/ dintre luni octombrie in primul rand sase…juma de poezie la bustean…pasul tau de domnisoara/ dintro inserare’n seara/ pasul tau de domnisoara/ dintro frunza verde pala/ pasul tau de domnisoara….sapte, daca versul e mai scurt intra si treisferturi… And so the pride of little men/ The burghers good and true/ Still living through the painter's hand/ Request you all to understand..zece..si tot asa pana la penultimul..zi lunga de noiembrie pe inserat..acum stiva e prea inalta si ultimul rand are nevoie de scara…nu au mai ramas decat doi, utimii doi… si sunt leoarca de transpiratie, dar tare mandru in inima mea..asa ca nu bag de seama si calc intre trepte cu busteanul pe umar…mai era doar unul in afara astuia si totul era gata…dar scara aia blestemata si treptele ei….si jos placa de beton..direct in cap.. busteanul gramada peste mine, apoi si scara..luxatia, coastele rupte, dar caderea in cap a facut toti banii…ca in robocop…absolut nicio durere nicaieri..doar o imagine care se tot scurcircuita..disparea revenea..cu o realitate pe care o recunosteam din fundul unor amintiri demult apuse…corpul, mainile, picioarele care refuzau orice comanda..paralizate..nicio durere..absolut nicio durere…

…..cei care s-au aruncat din turnurile gemene trebuie ca au simtit la fel, asa ca pentru ei n-a fost o alegere proasta pana la urma…decat asfixiat sau ars de viu in chinuri groaznice ?…minute lungi de imobilitate, frigul care imi ingheta hainele umezite de sudoare..groaza ca nu puteam cere ajutor…apoi sistemul a reintrat on line…cu o amorteala grea si cumplita si cu mare efort pentru cel mai simplu gest, desi nu durerea ma impiedica ci lipsa de raspuns a muschilor…nici vorba sa ma pot ridica, dar dupa o vreme m-am putut tara…si…noroc mare, am gasit telefonul…dar nu mai aveam ochelarii si am format pe apelare rapida..pe ce s-a nimerit…asa ca nicu a trebuit sa sune el la 112 si ei m-au sunat inapoi ei.. si le-am povestit si…ia te uita ?... au reactionat ca la carte..cine ar fi crezut ?...nuuuu, nu aveam notiunea timpului, asa ca nu stiu cat a trecut pana au ajuns, dar era o ambulanta si un smurd… de ce doua ?..smurd a excaladat gardul si m-au gasit repede…fundul curtii..sub bustean, noua mea adresa…vanzoleala mare…cate degete.. ?...urmariti luminita..respirati adanc..priviti in sus…simtiti asta.. ?...ce s-a intamplat acum…?....m-ai intepat in picior idiotul dracului…se putea si mai usor daca vroiai doar sa testezi reflexe…spitalul…circul cu upu…splina, i-ati facut eco la ea ? eu suspectez o ruptura..acelasi joc, acelasi teste imbecile…salonul impartit cu unul care nu putea sa isi controleze anusul…febra, sedativele…febra…ce frumos cu sedativele, si cu laptele cald…nu puteam manca nimic, dar laptele..ce mult imi placea cana aia de lapte…primele trei zile sunt critice, acum totul arata ok, dar in primele zile se pot intampla tot felul de lucruri…da tusea e normala, la fel si expectoratiile alea..a fost o raceala puternica…nuuuu punctia a reglementat tot ce s-a petrecut in torace, insa mi-e teama ca va dura cateva luni pana ca durerile sa dispara..coastele asa fac…aaa ? …ati mai avut fractura de coasta ?...ciudat, n-am remarcat pe radiografie, insa e bine…cel putin stiti cu ce aveti de a face…………


Another time, another day
A brother's way to leave
Another time, another day






…faza e ca n-am simtit absolut nicio durere …nici la accident, nici dupa…vorba aia: frate, nu te doare capul !..faza finala la externare…un sugubat de chirurg semnand actele…cica : de data asta n-ati reusit…incercati cu mai multa seriozitate data viitoare…facand lucrurile de mantuiala nu veti reusi niciodata in nimic..hahaha…hiiihihi….mm…Dar au urmat patru luni de dormit numai pe o parte…asta da blestem…asta da canon…iar alea…noaptea cand trebuia sa ma rotesc prin somn ?...aaaa, daaaaa…alea da dureri….ca pe partea pe care nu ma dureau coastele, ma durea rau de tot fiinta…cu toate ifosele ei ……..fiinta, matraguna uracioasa si razbunatoare…si alea doua persoane care se tot certau inauntrul meu, fara argumente consistente….







Said the straight man to the late man
Where have you been
I've been here and I've been there
And I've been in between.