continuare a posturilor anterioare:


Sigur ca primul meu gand, imediat ce am ramas singur a fost sa ii iau iar la misto, asa ca am deschis geamlacul de la usa camerei in care se aflau si am inceput sa tip la ei:

- Baaaa…Tu’va tarla’n cur de hoti si nevestele la toti !!! Ce pastele mami voastre faceti baaaa..Mama voastra de parnaiasi azi si maineeee..mi-ati mancat zilele !
- Ba sa nu v-apucati sa v-o trageti unul la altul asa cum am auzit eu ca se intampla prin puscarii..Sa nu va puna dracu sa imi spurcati celula ca jar mancati…Eu atata va zic…!!!

In ciuda situatiei lor Tetea si mai ales Mao mustaceau pe infundate la glumele mele.

In timpul ala taman ce intra in incapere veselarul, cel care aducea ratiile de mancare pentru militarii din post. Era mazare in ziua aia, si mazarea era pentru noi o adevarata sarbatoare. Omul mi-a inmanat cele doua ovale cu mancare si o oala ce continea gris cu sirop de zahar. Am semnat de ele, dupa care am umplut zdravan doua farfuri. M-am apropiat de ghiseul camerei de arrest si am pus una din farfurii pe marginea acestuia:

-Haida ba la halealeala..!!
Cand Mao a intins mana dupa farfurie am scos baioneta si am inceput sa o infig prin sosul mancarii.
-Ce darcu faci Hampule ??
- Ce ba, ma-nevti tu pe mine meserie ?? Ce crezi ca sunt vreun farier ? de parca eu nu stiu cum ascundeti voi pilele si cutitele prin mancare...?? Voi si pirandele voastre...Ra-ti ai dracului sa fiti azi si maine....Ba am numa’ surprize pentru voi ! Am copilarit in Giulesti: jumatate din vecinii mei aveau stagii intre trei si cinci ani la Jilava…Nu ma duceti voi pe mine asa de usor...
Mao, radea de-a binelea.
-Ce darcu ba, ca doar tu ne-ai pus mancarea..care pirande ???
-Mucles..si sa nu va puna dracu sa v-apucati sa sapati vreun tunnel ceva…Iar daca vreunul din voi crapa si ajunge in vreun sac, mai inainte ca sacul sa fie aruncat in mare eu personal am sa descarc un incarcator intreg in sacul ala fara ca macar sa clipesc...asa sa stiti..

Tetea si Mao se tavaleau pe jos de ras:

- Hampule, ba da tu nu esti in toate facultatile !!…Auzi da daca totusi evadam si reusim sa ajungem pe insula unde se afla comara nu vrei si tu o parte din ea ???..
- Pai fifty-fifty, ce darcu’ nu se stie ???


va urma

continuare....

Cum stateam la harshneala numai ce il vad prin geamlacul camerei pe Aliosa, un amic din generala care se nimerise sa fie si el in aceiasi unitate, dar ca militar in termen. Aliosa facea negot clandestin cu cafea reciclata de la popota si cu alte acareturi. Cafeaua era o mare raritate pe atunci si un adevarat rasfat in armata. Ofiterii primeau la cantina lor, numita popota, cate o cafe ape zi, iar zatul ramas era refiert, obtinandu-se astfel o licoare cafenie ce aducea mult cu produsul original. Aliosa avea conexiunile lui in interiorul popotei, asa ca se prezenta zilnic cu o cutie de pantofi plina de cani pe care le umplea cu zeama surogat. Se intorcea apoi in unitate si astepta musterii...
Toata lumea il stia, si toata lumea ii stia exact programul.
Cererea de cafea era atat de mare incat in ciuda pretului imens si a calitatii proaste a marfii, Aliosa nu reusea niciodata sa-si satisfaca toti clientii.
De cum m-a vazut a si cotit-o spre camera de garda.

- Ce mai faci mai ??
- Ia.. de caraula…Tu ??... iar duci cafea ??
- Ihi, vrei ???
- Lasa asta, vino sa iti arat ceva ! am zis si l-am dus pe Aliosa la ghiseu invitandu-l smechereste sa priveasca inauntru.

- Mama ce misto sunt..Parnaiasi adevarati !!! de unde i-ai facut rost ??
- Nu-s ai mei, sunt ai lui Belea; eu doar ingrijesc de ei..
- Sunt pereche ?? intreaba curios si naiv Aliosa. Care-i barbatusul si care-I femeia ??
- Nu stiu bai, abia astept si eu sa vad..
- Arata ca lumea…pacat ca au sa ti-i tunda la zero…Auzi daca fac pui imi dai si mie unul ???
- Nu stiu…Poate daca fac mai multi…Ala mai tuciuriu (Tetea) s-ar putea sa faca din aia patati, sau ciacari…asta daca apuca pastele, ceea ce nu prea cred. Mortalitatea la puscarie e mult mai mare decat in oricare alt loc- zic eu sufficient de tare ca sa se auda si la cei doi. Zici ca ai cafea ??
- Da frate, pentru tine prêt special..dar nu pot sa iti las cana, trebuie sa ai cana ta..
- Nu pentru mine ma, pentru amarati astia doi..

-Hampule ce mare esti, zice admirativ Aliosa. Pentru astia iti dau la pretul la care cumpar, nu-mi pun niciun adaus..Da-o darcu, toti o ducem greu...Apoi dupa un moment de gandire adauga:
-Auzi, da din cate stiu eu puscariasii au adevarate averi pe care si le poarta intr-un tub metalic indesat in fund..Sa nu cumva sa ne fraierim si astai doi sa fie doldora iar noi sa ne rupem de la gura pentru ei…

Avea drepate omul, asa ca m-am adresat imediat detinutilor:

- Ba, ia sa ziceti imediat ce aveti in cur ???
- Nimic !!..zice smecher Tetea..Pe cautate si pe luate !!!

Dupa un moment de gandire zic:
- Bine, las ca il pun pe Belea sa va caute..


va urma

Acest topic a fost editat de Hampu The Great: 21 Mar 2008, 04:39 PM

continuare

Am platit si Aliosa a plecat ducand cu el cutia de pantofi la subrat.

- Ba voi astia mai vreti o portie ??
- Da ce-ti veni Hampule ?? Te-a apucat darnicia ??
- Nu bai, da nu v-am zis ca stiu totul despre parnaie ?? Ce adica eu nu stiu cum mancati voi din an in paste si ca faceti foamea la greu ?? Ia zice-ti, cand ati mancat ultima oara pe saturate ??
-Acu zece minute zice sincer Mao.
-Ba, asta nu se pune..Treaba voastra daca nu vreti, da nu cred sa mai aveti ocazia sa mancati pe saturate in urmatorii 10-15 ani..
- Care trei, patru zile ?? ma corecteaza Tetea sigur pe el.
- Du-te ba de-aici..Are sa va dea cel putin o saptamana, iar intr-o saptamana o sa faceti alte prosti. O sa vreti sa evadati, o sa va luati la trosneala, o sa va dati la gardieni, o sa va imperecheati intre voi....Toate astea au sa duca la prelungiri si la prelungiri ale prelungirilor perioadei..
- Ce e in devla aia a voastra seaca, crede-ti ca vreo data isi ia careva 20 de ani din prima ?? Toti incep cu cateva zile, ori cu numai cateva luni acolo si pana sa clipesti din ochi gata, ajung vietasi...
- Ba Hampule….las-o dracu de smecherie..Tie iti arde de poante si noi stam ca pe ace…mai bine da si tu o tigara ca Belea ne-a luat totul de prin buzunare.

Mao avea dreptate. Era pentru prima data cand vorbea serios de pe pozitia de osandit, asa ca m-am simtit rusinat. Am deschis usa, am desfacut lacatul care tinea unul din tambale in pozitie verticala, apoi ne-am asezat toti trei pe el. Le-am dat cate o tigara, si cat timp m-am cautat de bricheta i-am dat lui Mao sa imi tina automatul pe genunchi.

- Ce crezi ca are de gand cu noi ?? intreaba Mao ingandurat.
- Nu stiu, raspunde Tetea incercand sa faca un rotocol de fum…Daca nu era idiotul de Tudor la mijloc as fi putut sa jur ca nu ne-am fi ales cu mai mult de o mustruluiala. Ne-ar mai freacat ridichia v-o juma de ora si apoi ne-ar fi dat drumul..Nimeni nu are nevoie de arestati. E rau pentru toata lumea. Cazurile se inregistreaza si apoi au influente in calitatea instructiei. Cand intr-un ciclu sunt arestati trebuie musai sa fie vinovati si printre ofiteri.
Eu zic ca pana la coada au sa ne dea drumul.
- Va da pe dracu ! ma bag in vorba si eu. Belea scrie chiar acum foile de arrest. E groasa ca pe mana fratilor..
- Pai si ce inseamna asta ?? Ce inseamna pana la urma sa fi arestat ??? Ce adica “bulau” ?? Se pune la cazier, sau ce inseamna pana la urma. Se rasteste la mine ingrijorat Mao.

- Ba, nu stiu sa zic…raspund. Stiu ca unchi miu se lauda mereu cu zilele lui de arrest. Zicea ca daca n-ai facut macar o zi de bulau n-ai priceput nimic din intreaga armata….
- Si cat o sa stam aici ?? Si mai ales cine hotareste.??? .Nu e un fel de tribunal sau ceva ?? Cine ne judeca ??? comenteaza iar Mao
- Sti ce zic eu ?? eu spun ca ar fi mai bine sa merg sa il intreb pe Belea care e spilul. Hai ca merg chiar acum.


va urma

continuare:


Am stins tigara sub talpa si am plecat in camera alaturata unde l-am gasit pe Belea transpirand din greu la o masuta, incercand sa completeze fisele pentru arest. De cum m-a zarit s-a si luminat la chip:

- Mai teristule ai picat la tanc..hai aseaza-te aici si da si mie o mana de ajutor cu hartiile astea.
Nu era mare lucru. Trebuiau completate datele din carnetul celor doi militari si apoi relatat pe scurt evenimentul. M-am gandit ca daca scriu eu am sa mai indulcesc povestea si ca in felul asta as putea fi de ajutor camarazilor mei. In ascuns ma gandeam insa ca m-as putea folosi de prilej si pentru a ii juca o festa si lui Belea.

De la primele litere insa m-a last pasta de la pix. Ca si stapanul lui nici el nu era obisnuit cu scrisul. Belea si-a amintit ca are o rezerva in rastelul de arme, asa ca a luat cheile de la centura, a rupt sigiliul rastelului si a inceput sa scormoneasca prin el. Nici urma de rezerva..

- Stai tu aici ca ma duc pana la popota sa aduc ceva de scris...a spus Belea si a disparut pe usa principala indesandu-si chipiul pe crestet.
Stiam ca una din angajatele de acolo era febletea lui, si mai stiam ca fiind ora mesei nu aveam sa il mai revad prea curand, asa ca m-am relaxat in scaun si am inceput sa contemplu peretii.

Contempland peretii camerei, dintrodata realizez ca ma aflu singur cu ratelul deschis.
In dulapul asta, foarte atent pazit in situatii normale si interzis accesului militarilor, se aflau o gramada de lucruri interesante, asa ca n-am stat deloc pe ganduri si am inceput sa cotrobai prin toate ungherele.

Am gasit imediat pe raftul de jos o sticla ascunsa de visinata, insa cel mai tare m-a atras un plic mare si galbejit, pe care tronau mai multe sigilii rosii. Ardeam de nerabdare sa aflu ce se gaseste inauntrul plicului, asa ca am tras de atele alea pana le-am indepartat de gura de deschidere fara sa stric sigiliul. Apoi cu lama de la briceag, am inceput sa deslipesc guma arabica de pe fetele care pastrau plicul inchis. Inauntru stupoare alte doua plicuri. Pe unul din ele statea scris cu litere mari “RANDUNICA”.
M-am asezat pe scaun cu picioarele pe masa studiind plicul si incercand sa identific ce se gaseste inauntrul lui privindu-l prin transparenta.
Mi-am aprins o tigara si am sorbit un gat din visinata gasita in dulap.
Chiar in momentul ala usa s-a dat de perete si pe ea si-a facut intrarea precipitat militarul care ne aducea de regula mancarea si care acum venise sa isi recupereze ovalele:

- Atentiune !!! striga el si incremeneste in poziti de drepti. Pana sa apuc eu sa ma dumiresc in incapere isi fac aparitia Comandantul Unitatii, urmat de seful Statlui Major si de capitanul Tudor care se misca de parca inghitise un par si care asuda evident.


va urma...

continuare:

Eu cand am vazut asa ceva, am tasnit ca o sageata in pozitia de drepti si am ramas stana de piatra, numai ca era cam tarziu pentru asa ceva.

Comandantul unitatii privea in jur consternat:
Avea ochii dilatati si gura cascata…ai fi zis ca taman a zarit un extraterestru coborand dintrun OZN. Privirile i se plimbau de la raster, la plicul cu sigilii apoi la cel cu inscrisul “RANDUNICA”, apoi reluau traseul inca si mai iscoditor….Stupefactia care il cuprinsese era afisata fara retineri si ii provoca foarte multa durere, cred.

Dupa cateva secunde grele comandantul s-a indreptat incet spre rastel si a luat de acolo un pistol ce nu era asezat in rand cu celelalte. I-a scos incarcatorul, s-a uitat la gloante apoi i le-a aratat si lui Tudor pe fruntea caruia apa curgea de acum in siroaie.

-Ma intreb daca e macar un sigur lucru regulamentar pe aici. A spus el pe un ton egal si taraganat. Apoi intorcandu-se spre mine:
- Cum va place domnule soldat planul nostru de interventie in caz de forta majora ??
Eu, drept ca o statuia nu stiam ce sa zic.

Omul ma masura din priviri si astepta in mod evident un raspuns.
-Domnule commandant, sunt soldatul Hampu din compania a doua plutonul unu TR, permiteti sa raportez ??
- Ia te uita ??…Inseamna ca in ciuda aparentelor chiar ne aflam intr-o unitate militara ??…Cine ar fi crezut asa ceva ??? Da-i inainte.
- Domnule Comandant, rastelul era deschis si plicul era asa cum il vedeti. Cred ca plutonierul Belea a fost din cale afara de curios, eu nu am facut decat sa ma uit si eu pe acte, dar va asigur ca nu am vazut nimic din planul acela.

- Sigur ca nu ai vazut nimic…E doar cel mai mare secret care se afla in aceasta unitate. Ai cumva idée ce cauta un pistol incarcat lasat de izbeliste la indemana tuturor ?? sau poate sti sa imi spui de ce este acest rastel desigilat si cu usile de perete ??? Unde e militarul care asigura paza de aici ?? intreaba de data asta extreme de serios serios comandantul rotindu-si in continuare privirea prin camera..

- Domnule commandant, permiteti sa raportez; eu sunt acela !!
De data asta comandantul nu s-a mai putut abtine:
- Poftim Tudore, astia sunt militarii pe care ii instruiti: uita-te la el: deschis la veston, cu picioarele pe birou si rasfoind plictisit planul de lupta cu tigara si sticla de bautura pe masa :
- Soldat ai cea mai vaga banuiala cum ar trebui efectuat serviciul in care te afli ?? Unde ti-e arma, unde sunt incarcatoarele ?? Unde e restul tinutei ??
- Tudore, te lauzi ca ai inchis doi studenti care nu te-au ascultat ??? ce-au facut aia de i-ai bagat la zbarna ?? S-au cacat de-a dreptul in capul tau ??? vad ca iti trebuie un munte de nereguli ca sa iti aduci si tu aminte de regulament..Du-ma la incarcerati imediat.


Tudor a plecat privirea in pamant apoi cu ea asa a ocolit comandantul si s-a indreptat apre usa camerei alaturate. A deschis-o la fel de brusc si a vrut sa strige un Atentiune…dar vocea l-a lasat si in loc de asta a iesit asa un fel de mieunat. Mao si Tetea, au intors capul privind surprinsi la el prin usa camerei de arest larg deschisa. Pana sa inteleaga despre ce e vorba comandantul unitatii era deja de fata. S-au ridicat instantaneu in pozitie de drepti, ca niste marionette actionate simultan de un resort ascuns. In gestul asta reflex, lui Mao i-a sarit de pe genunchi cat colo automatul meu pe care il lasasem in pastrare. Comandantul unitatii s-a apucat cu ambele maini de chipiu sis i-l tot indesa pe scafarlie fara sa reuseasca sa aarticuleze nimic.
Era curcubeu la fata si daca as fi avut cu cine as fi pariat imediat tot ce am pe un singur franc ca are sa ii crape inima in urmatoarele minute..

Nu a fost asa....A continuat sa gesticuleze aruncandu-si mainile in toate directiile insa fara sa reuseasca sa articuleze nimic…nu ieseau decat sunete guturale, interjectii si sasaieli. Abia in final a reusit sa murmure cu jumataate de glas: “N-am aer..ma sufoc...” si a parasit imediat incaperea urmat servil de Tudor si de Seful Statului Major care urmarise tot timpul scenele cu o bucurie pe care abia si-o putea tine in frau…ceva de genul: “v-am zis eu…”


va urma

urmare


Mao si Tetea au capatat cte o saptamana de temnita, perioada in care au facut toate muncile grele din unitate: desfundat canale cu sarpele, carat gunoi, curatat rahatul de la porcarie..etc. I-au ras in cap chiar de a doua zi si le-au dat si un altfel de uniforme.

Putin inainte de eliberare autori necunoscuti i-au stropit masina lui Tudor cu decapant de la un cap la altul silindu-l pe acesta sa o bage in reparatii ample si costisitoare. Tetea si Mao, alaturi de inca trei, patru oropsiti s-au jurat ca nu au avut nimic de-a face cu asta…dar toata lumea a stiut ca aveau degetele incrucisate pe la spate cand au jurat.

Ca pedeapsa pentru cele intamplate in camera de garda Belea a fost sanctionat cu reducerea salariului si cu amanarea de la avansarea ce i se cuvenea potrivit vechimii.

Eu am fost condamnat la o saptamana de garda continua in cel mai greu post: Postul Nr. 5=depozitul CL (combustibili-lubrifianti). De asemenea am mai primit si o luna suspendare de la orice invoire.

Amandoua pedepsele mi-au adus numai satisfactii….dar asta e deja alta poveste…..


SFARSIT

Poveste de Arme


Am facut armata la tancuri, in Bucuresti intr-o unitate de protocol si de interventii.
Tradus in banii nostrii asta inseamna: armata nasoala.
Eram studenti deja, si pentru studenti armata se facea pe vremea aia inaintea primului an de facultate, dura 9 luni si se numea pompos :”serviciu militar cu termen redus” sau pe scurt TR..

Nimeni nu ii inghitea pe teristi intr-o unitate militara. Ofiterii si sub ofiterii din cauza complexelor de inferioritate tipic cazone, militarii in termen pentru ca ei trebuiau sa serveasca cu cinci luni mai mult, ceilalti functionari pentru ca vedeau in teristi sefimea de maine sau clasa superioara la care ei nu reusisera sa aiba acces.

Sicanele curgeau de peste tot insa avand istetimea de partea lor nici teristii nu se lasau mai prejos.

Greul cel mare era sa faci fata primelor zile, pana cand luai pulsul lucrurilor si pricepeai cam cum merge treaba, dupa aia totul devenea cu mult mai simplu.

Armata era pe atunci o treaba foarte serioasa si foarte periculoasa. Desi astfel de informatii nu deveneau niciodata publice, accidentele erau dese si grave. Nu exista ciclu de instructie fara morti, raniti ori pagube importante. La nivel de tara ele se sistematizau si deveneau apoi material pentru instructajele periodice de care intreaga armata si toti militarii aveau parte de doua sau trei ori pe saptamana.

va urma....

continuare..


Nenorocirile se intamplau cel mai des la trageri, in timpul serviciului de garda ori la aplicatiile tehnico-tactice.

Din cand in cand, cate un militar aflat singur in post si plictisindu-se de moarte incepea sa se joace cu arma si asta se descarca fie in aer, fie in alt militar, fie in propria-i devla, daca cel in cauza avea probleme mari de adaptare, ori lasate nerezolvate pe acasa…Pe ici pe colo mai exploda cate o grenada in santul din care trebuia aruncata, cate un camion se mai rasturna pe drumul spre terenul de instructie, cate un TAB ori chiar cate un Tanc mai lua foc si servantii nu apucau sa il evacueze la timp.

In timpul ciclului meu, in perioada oct 76-iunie 77 am avut parte de toate.
Achim a fost ranit de o schija de grenada la trageri, lui Dica-Dambla i-a explodat o petarda in fata la un exercitiu, unul Mihnea a cazut de pe schela unei machete militare, Iancu “doi bani” era sa ramana fara oua dintro joaca iar Ilie-Burghiu si-a imprastiat matele cazand in propria baioneta.

De murit n-a murit nimeni, dar paralel cu noi, in acelasi timp, s-a intamplat la Mihai Bravu un teribil accident.


va urma...

continuare....


Era noaptea si soldatii in termen de ciclu doi aveau tragere cu tancurile. Poligonul era amenajat in patru piste iar exercitiul consta in plecarea tancurilor de pe aliniament, identificarea tintelor care se iluminau brusc dupa o anumita distanta parcursa, deschiderea focului asupra tintelor si reantoarcerea tancului pe pozitia initiala de la plecare.
Aceasta ultima manevra era cea mai complicata.
Tancul se rasucea la 180 de grade, dar in acest timp teava lui trebuia sa ramana indreptata mereu numai catre poligon. Era necesara o sincronizare perfecta intre tragator si mecanicul conductor, pentru ca din interior nu puteai sa vezi ce se intampla. Tragatorul trebuia sa compenseze egal rotatia tancului cu o rotatie in sens invers a tevii acestuia, fie manual actionand o manivela, fie electric apasand niste manete. Ca sa iasa bine treaba, era musai sa se increada intr-un aparat numit “control azimutal”, aparat cu un cadran rotund ce indica intr-un mod analog pozitia tevii fata de restul tancului.
De afara manevra se vedea ca si cum teava ar fi stat pe loc in timp ce tancul se rotea in jurul ei.

Intregul exercitiu era coordonat din foisoare inaltate pe doua etaje situate in spatele pistelor, de catre comandanti care supravegheau sedinta si care comunicau cu blindatele prin statii.

O vreme totul a decurs normal.
Se tragea cu intreg armamentul tancului, adica cu mitraliera jumelata si cu tunul ce avea la acest exercitiu o teava introdusa pentru reducerea calibrului. Loviturile lui erau la fel de precise insa munitia utilizata era mult mai usor de manevrat si mai putin costisitoare fiind de mai bine de zece ori mai mica.

Nimeni nu a aflat niciodata cu exactitate unde s-a gresit essential in acea seara.

Poate ca in primul rand acelui militar nu ar fi trebuit sa i se permita sa participe la antrenament ??


va urma...

continuare


Ca intotdeauna concluziile rapoartelor care au urmat, amestecau intre ele palierele de decizie cu responsabilitati personale si cu greselile procedurale, in asa fel incat vina sa se dilueze si sa se indeparteze cat mai mult de oricare dintre persoanele implicate. Nu voi comenta mai multe despre asta aici.

Povestea spune ca pe la sfarsitul tragerii, atunci cand oboseala creste si gradul de concentrare al tuturor scade si atunci cand e timpul celor mai putin pregatiti sau a celor care au cel mai putin chef, a venit randul unui militar despre care instructajele zic ca ar fi avut mari probleme de disciplina.

De cum a plecat tancul,omul a incurcat intre ele manevrele si a efectuat imediat intoarcerea tevi astfel ca blindatul a plecat cu tunul orientat spre spatele pistei ci nu spre fata unde il asteptau tintele. In zgomotul focurilor declansate de ceilalti, dezorientat ca nu vedea nicaieri tintele proprii, nu a mai asteptat comenzile din casti si a inceput sa roteasca teava in toate directiile pentru a putea identifica prin ocularul lunetei luminita in care trebuia sa traga.

Cei din foisor au remarcat tarziu eroare, era noapte iar poligonul iluminat slab asa cum cereau conditiile exercitiului. Cand s-au vazut cu teava pe ei, in loc sa dispuna masuri urgente s-au grabit sa fuga care incotro, unii sarind chiar de la etajul foisorului. Ei erau ofiterii responsabili de tragere si eu zic ca daca militarul ar fi tras atunci si ar fi nimerit pe careva, oricine ar fi fost acesta, el nu putea fi decat un vinovat.
Dar soldatul nu a vazut lumina si a continuat sa invarta teava haotic.

In spatele foisoarelor, la o distanta apreciabila, se afla linia de tren Bucuresti-Giurgiu pe care taman la ora aia s-a gasit sa treaca un tren international. Cu luneta nereglata pentru o asemena distanta omul a vazut vagoanele neclar, doar ca pe o fulgerare scurta de lumina…si a tras. In mod normal gloantele ar fi trebuit sa se duca in pamant, dar baiatul asta avea un ghinion teribil si pe deasupra chiulise la greu de la sedintele de pregatire, asa ca rafala lunga de mitraliera a maturat in plin unul din vagoane.
Au fost si morti si raniti….Am povestit istoria asta aici, pentru ca pana la urma tot de o poanta a fost vorba, e drept, una macabra si, zic eu, una nedorita de nimeni…..


sfarsit

Da, draga Hampule, suna aiurea toata lipsa asta de coordonare, cine stie daca s-a schimbat ceva, macar poate au invatat ceva din toata tarasenia respectiva. Urmeaza o poanta vesela, nu? Sa stearga impresia armatei romane....

Desigur ulise 28..urmeaza una haioasa..dar am nevoie de un mic ragaz...

Am asteptat atat pana acum, am ras cu prietenii la sotiile tale, mai pot sa mai astept un pic
Dar nu mai stiu ce e cu semnatura ta... de ce asa pesimista? Asta era si inainte?

..nu-i pesimista frate...E de la Mircea Florian..S-ar putea sa para asa dar nu e...

Dar sa iti zic una ca tot suntem la amintiri:

Scriam odata tot asa pe un alt site si cineva, un user, de fapt o userita, imi arata foarte multa compasiune si intelegere...Suspect de multa.
La un moment dat mi-am luat inima in dinti si am intrebat-o de ce ???

Se gandise ca nickul meu vine de la Hump (cocoase in engleza)...

Altii au zis ca nickul imi vine de la Hemp (canepa)

De fapt nickul vine din doua locuri:

Odata, intr-o tabara despre care urmeaza sa povestesc, la vila de vis a vis celei pe care o locuiam noi, venea in fiecare seara un caine si latra vreo jumatate de ora.
Avea program precis. In fiecare seara la orele 7 venea si latra: Ham, Ham, Ham !!!
Intr-o seara a iesit o femeie si i-a aruncat un lighean de apa in cap.
Cum era cu botul in sus cainelui i-a intrat apa pe gura asa ca a trebuit sa o scuipe..si cum era in latrat a iesit ceva de genul Ham..Ham...Ptiuuu !!

Mie mi s-a parut extrem de amuzanta intamplarea, asa ca am povestit-o tuturor, reluand exagerat gestul final: "Ham..ptiuu"
Dar intr-o seara cand ma obosise rau de tot o stica de rom ...la capatul povestii a aparut Hampuuuu...


Dupa vreo zece ani de la faza asta, am cunoscut un tip boem pe care chiar asa il chema: Hampu.

Era in anturajul muzicienilor folk care i-au si scris un cantec:


"Liviu Hampu imi este numele de fata,
si ma cunoaste lumea toata..
Si cine nu a auzit inca de mine,
nu are ce sa caute pe aceasta lume !!

R.

Hampuuu, e un Casanova dur,
gagicile-i dau tarcoale primprejur,
Oh primprejur !!
Lola, si cu Doina sora ei,
I-au spus Hampu tu nu vrei sa sugi....??

....din cupa dragostei !!


La mine vin golani cu haladite cate-odata
si smecheri din societatea cea inalta.
caci Liviu Hampu este primitor din fire
si cine nu a auzit inca de mine...??

R.

Hampuuu, Fat Frumos din mlastina,
n-are pic de inima cu fufele...
..cu fufelee
Doina si cu Lola sora ei
i-au spus Hampu tu nu vrei sa sugi...??

....din cupa dragostei.


Deviza mea in viata este dinte pentru dinte,
Mai am doar doi in fata si-o masea de minte.
Dar va veni ea ziua sa-mi pun dintii.
O vad de pe acuma roz cu ochii mintii

R.

Hampuuu, e un Casanova dur,
gagicile-i dau tarcoale primprejur,
Oh primprejur !!
Lola, si cu Doina sora ei,
I-au spus Hampu tu nu vrei sa sugi...??

....din cupa dragostei !!


La mine-acasa este cinematograf, hotel,
discoteca, bar de noapte si bordel,
iar vineri seara e cenaclu frate,
caci Liviu Hampu este iubitor de arte.

R.

Hampuuu, Fat Frumos din mlastina,
n-are pic de inima cu fufele...
..cu fufelee
Doina si cu Lola sora ei
i-au spus Hampu tu nu vrei sa sugi...??

....din cupa dragostei."



Tipul era de-a dreptul fascinant, desi arata exact asa cum il descrie cantecul, ce are si o linie melodica foarte frumoasa.
Nu mai stiu cine l-a scris, dar stiu ca l-a cantat si Vintila. El cu George Limbaseanu si cu Dan Andrei Aldea erau vizitatori obisnuiti de-ai acelui Hampu.


Din ziua in care l-am cunoscut pe acel om nu mi-a mai fost rusine cu porecla si am perpetuat-o eu insumi peste tot

Acest topic a fost editat de Hampu The Great: 31 Mar 2008, 03:06 PM

hampule imi permit sa postez aici( o...proza scurta? )...mda,o compunere a generatiei noastre.Sper sa nu ma urechesti nene hampule,chiar daca nu facem parte din aceiasi generatie "esti de-al nostru". Nu stiu cine e autorul,sursa este www.resursadefun.ro.

Generatia noastra
Nascuti la inceputul anilor 70, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva o data.

Suntem ultima generatie care a jucat “Ascunselea”, “Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara! Vrem ostasi”, “Prinsea”, “Sticluta cu otrava”, “Pac Pac”, “Hotii si vardistii”, ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar
primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa) primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu cd-uri.



Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca.
Noi nu am dat examene de Capacitate, nu am dat teste grile la admitere.Nu am fost ultimii “Soimi ai Patriei” si ultimii “Pioneri”.

La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza… Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.
Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii.

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, “Muzica a-nceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, man!”

Am citit “Licurici”, “Pif” Ciresarii, si am baut Cico si Zmeurata si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri “de la TEC” fara sa ne fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul.
Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam “Fantanita”, sau “Flori, fete sau baieti”, sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa “pupam pe gura” pe cine “iubeam”.

Noi suntem cei care inca au mai “cerut prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in capul colegilor, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, nu ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam, parintii nostri nu au “child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara, si cate un pachet de tigari de la tutungerie.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus”.

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de “first-timers”…
Daca citesti si ai cazut macar un pic pe ganduri, esti de-al nostru!

Nu cred ca cei nascuti in 70 au facut primii chestiile astea. Pot spune aceleasi lucruri despre generatia mea, si eu sunt nascut in anii 80.

Si eu de asemenea. Fac parte dintre ultimii pionieri.
Si vreau sa te anunt ca, de cand am trantit boxele de la de la calculator, nu am alta scula afara de casetofon. Nu ma omor dupa CD-uri. Cele mai reusite ptereceri au fost in jurul casetofonului. N-am idee daca e vreo legatura de cauzalitate.
N-am vazut pana la facultate jocuri pe calculator, iar mobilul a fost un lux pana in 2003. Tin minte ca atunci, cand m-am angajat, mi-am cumparat un prapadit de Sony Ericson, fara ecran color, din primul meu salariu. Tot in 2003 mi-am permis primul calculator. Metallica mai ascult si acum (mai mult bluzuri), am fost prima pe lista la examenul grila la admitere si mi-am dat odata toata bursa de merit pe o pereche de blugi din America.
Am pus mana pe carti in liceu, insa mai tarziu nu am avut timp de altceva in fara lucrarilor de specialitate.
Cat despre prietenie, o cautam si noi. Am oferit-o, am cerut-o. Nu ca la targ, imi dai, iti dau, ci ca pe firescul lucrurilor. Am acordat incredere oricarei persoane care mi-a iesit in cale. Cand am bagat la cap ca faci/gandesti bine si o iei pe cocoasa, am invatat sa ofer pur si simplu, fara sa astept reciprocitate.
Dar am mai invatat ceva: sa pretuiesc prietenia, gandurile frumoase, nobile. Si, in momentul in care imi ies in cale oameni adevarati, nu le dau cu piciorul. Apa si puhoiul de gunoaie trec, pietrele raman.


Acest topic a fost editat de andra_v: 29 Apr 2008, 03:52 PM

Tu, fan Metallica? N-as fi crezut...
Iata ca totusi avem ceva in comun... Scuze pentru off-topic!

O fi si ea metalista, ca si multi din preoti

Sa stii ca multi preoti (pasari rare, din aia care nu se ating de bani, ci aduc bani de la ei pt. saraci, batrani, persoane cu handicap) pe care ii cunosc au fost rockeri. Rockerii erau, nu stiu cum sa spun, mai adevarati, mai sinceri, respingeau toata spoiala asta ce civilizatie, ranjetele conventionale. Traiau simplu, respingeau hedonismul, lupta pt. marire, pozitie sociala, ipocrizia. Ceea ce i-a ajutat ulterior in viata de calugari/preoti. Subliniez preoti, nu popi.

Adevarat, zau, nu va pacaleste ...eu cunosc citeva maicute care au fost prostituate...


Hampule, in ce an s-a peterecut accidentul ala la tragerea cu tancurile?

bdl



Alexei

Acest topic a fost editat de Hampu The Great: 9 May 2008, 10:39 AM

http://www.tion.ro/cum-m-a-facut-facebook-...i-mica-p/986140

Mi-am facut cont pe forum doar in speranta ca poate isi face si Hampu pomana si continua povestirile. Am 28 de ani, locuiesc in SUA si muncesc de vreo 5 zile la niste proiecte sanatoase de marketing si fiecare clipa libera mi-am petrecut-o pe forum citind pataniile lui Hampu. Nu pot crede ca thread-ul s-a terminat. Hampule, rogu-te continua istorisirile ca ne-ai promis una amuzanta dupa ultima cu armata. Tu ar trebui sa scri un 1001 de nopti modern, ca ai realmente har de povestitor.

Iti multumesc inca o data pt. to ce ne-ai dai data nou forumistilor care ti-am citit aventurile pe nerasuflate, si sper sa mai citesc noi intamplari marca Hampu cat de curand.

Hi-Lander,

Asteptam cu interes continuarea povestirilor.

Acest topic a fost editat de andra_v: 1 Dec 2011, 04:41 AM

De asemenea, asteptam editarea unei noi carti a autorului.

Cica ar fi deja pubilcate cateva titluri...

Voi face unele investigatii, sa vedem daca poate reveni pe aici

Acest topic a fost editat de The Dude: 4 Dec 2011, 08:04 PM

Sa revina povestirile lui Hampu? Ar fi cel mai frumos cadou pe care l-ar putea aduce Mosul...

Da, bre, dar cum tu nu crezi in Mos...

Ba da, cred - nu ma referea la Mos Craciun, ci la Mos Hampu...

Si eu am ras cu lacrimi cu povestile lui Hampu...Poate, daca am fost asa cuminti ne mai daruieste una!

Eu inca astept detaliile despre cum sa cumpar cartea!

..ok.....Se face curand...

Cartea, cartile s-au epuizat si n-am acum pentru un nou tiraj...dar una doua s-or mai gasi
(felina, incerc sa iti trimit prin cunostinta comuna, cu care sper sa ma vad foarte curand)

Toti ceilalti: multumesc de aprecieri si de interes.
Urmeaza curand cateva noi povestiri amuzante care vor sa va ajute sa aveti sarbatori haioase

Astept cu nerabdare!