Viata unui trib nu inseamna ca se dau toata ziua cu pluta. In ultimele zile normal ca ai probleme dupa asa o calatorie, era si furtuna am inteles. Citatul e din carte.
Pentru ca avea Heyerdahl probleme, gata viata triburilor era grea. De aia fugeau colonistii Americani din civilizatie si mergeau sa traiasca in trib. Si nu e vorba de reantoarcerea la natura, e vorba de organizare.

Acest topic a fost editat de jet li: 29 Jul 2009, 01:01 PM

Eu doar am subliniat că citatul e scos din context.

Pai oricarui mariner ii place. Pun pariu si lui jet li ii place

Ce zici, noi avem ceva triburi prin Romanica ? Cu vreo rezervatie asa... mai aparte ?

Da turbo trabant imi place whisky si ce cititi voi aici sunt aberatiile unui betiv Gata, plecati, inapoi la lucrurile voastre "serioase".

The Sioux

Are si un capitol "Fun", despre jocurile Sioux. Asta daca va inchipuiati viata vanatorilor culegatori un fel de Auschwitz cu indieni morti de foame abia asteptand un stapan sa-i puna la munca, sa fie sclavi dar sa aiba mamaliga in fiecare zi. Fata de iobagii nostri astia erau regi. Si fata de noi care consideram normal sa ne vindem pe bani cea mai mare parte a vietii . Spalati pe creier ca "altfel nu se poate, asa e natura noastra , suntem oameni rai". De fapt "altii e rai" intotdeauna. Care or fi aia... "Ca eu e om bun, da astia nu ma lasa..."Cititi si despre "economia lor".

nu m-am referit ca esti betiv ci esti om dar visichiul nu se face in trib , iti trebuie "cazanale" sa il faci deci organizare.

@march: avem rezervatie, au si cazinouri pe persoana fizica care este .

PS: personal prefer berea care trebuie sa fie ca si soacra: cu spume, rece si pe masa

Acest topic a fost editat de turbo trabant: 30 Jul 2009, 01:56 PM

Pai , ce, whiskey si cazinourile din rezervatii nu-i ceva serios ? Totu-i free tax acolo

"Sau, la urmã, purtarea lor se putea dovedi a fi fost doar o glumã ciudatã, cãci acei oameni timizi nu se temeau de noi cîtusi de putin. Bãstinasii au, în mult mai micã mãsurã decît oamenii albi, acel simt al riscului în viatã. Cîteodatã la un safari, sau pe lîngã fermã, în vreun moment de tensiune extremã, am întîlnit privirea însotitorilor mei si am simtit cã ne aflam la mare depãrtare unii de altii si cã erau mirati din cale-afarã de acea teamã a mea în fata riscului. Ceea ce m-a fãcut sã reflectez la faptul cã se miscau în viatã cum nu vom reusi noi niciodatã, ca in elementul lor, întocmai ca pestii de ape adînci care nu pot pricepe de ce ne temem noi de înec. Aceastã sigurantã, aceastã artã de a înota ei o aveau, mi-am zis, pentru cã pãstreazã stiinþa pierdutã pentru noi de pãrintii nostri ;Africa, dintre toate continentele, te învatã cã Dumnezeu si Diavolul una sunt, o maiestate co-eternã, nu douã ne-nãscute, ci o singura nenascuta, iar bãstinasii nici nu confundau cele douã persoane, nici nu divizau substanta lor."

-------------

"Cînd bãstinasii se simteau în sigurantã din partea noastrã cã nu vom face miscãri bruste sau zgomote neasteptate, ne vorbeau cu mult mai deschis decît vorbesc de obicei un european cu alt european. Nu erau niciodatã de încredere, dar în general erau sinceri. Un nume bun — ceea ce noi am numi prestigiu — conteazã foarte mult la bãatinasi,într-un anumit moment pãreau sã-ti fi fãcut o apreciere-globalã, de care nimeni nu se rnai atingea pe urmã. Cîteodatã la fermã existenta era solitarã si, în linistea serilor, cînd minutele picurau din ceas, viata pãrea sã picure si ea din tine odatã cu ele, de dorul unui alb cucare sã vorbesti. Simteam însã tot timpul în penumbrã existenþa tãcutã a bãstinasilor paralelã cu a mea, dar într-un plan diferit. Numai ecouri rãzbãteau dintr-o parte în alta.Bãstinasii însemnau Africa în carne si oase. Inaltul vulcan stins Longonat, ce se ridicã deasupra Vãii Faliei celei Mari, arborii de mimoza strãjuind rîurile largi, sau elefantul si girafa nu însemnau Africa mai cu adevãrat decît bãstinasii negri — siluete mãrunte într-un decor imens. "Toti erau expresii- diferite ale aceleiasi idei, toti erau variatiuni pe aceeasi temã.

In Inima Africii - Karen Blixen
http://www.scribd.com/doc/2517055/Karen-Bl...n-inima-Africii

Scriu singur pe aici, ori am dreptate si nu mai zice nimeni nimic, ori am innebunit si la fel nu mai zice nimeni nimic

Unii spun : sa fii rau, sa te bati cu altii, sa minti, sa furi, sa fii viclean : trasaturi esentiale pe care omul "primitiv" si le-a format in "lupta pentru supravietuire". Gresit spun eu, pentru supravietuire - si o viata usoara si prin natura lor - oamenii traiau in triburi, grupuri. La fel de natural cum alte animale traiesc in grup. Nu poti fi intr-un trib avand acele trasaturi. Cea mai mare pedeapsa la ei era exilul. Singur e mai greu. Tocmai acele trasaturi - lucreaza impotriva omului. Deci nu pot fi formate "prin evolutie".
Tribul e o forma aparuta si perfectionata in milioane de ani - oamenii cautand intotdeauna fericirea, nu e ceva impus.

"Cea mai veche profesie din lume" - prostitutia. Sa-mi arate desteptu care a zis asta, un trib unde se intampla asa ceva. In cele mai multe triburi femeia detine cortul si in caz de "divort" barbatu e dat afara din cort. Nu e compatibila demnitatea unui razboinic cu ideea de a conditiona hrana - unui alt membru din acelasi trib, in orice fel. Oamenii din triburi se feresc cel mai mult - sa spuna altuia ce sa faca. Sa dea ordine. Era un lucru foarte nesimtit in viziunea lor.

De unde vin ideile astea cu "omu pesterii, da cu bata, bataie pe femei si friptura !". Pai daca era asa - intr- singura luna tribul disparea si ii mancau lupii pe toti. Nu mai aveau timp sa deseneze ce au desenat ei prin pesteri. Sau poate in imaginatia distrusa a cui si-a imaginat asa ceva : ala care era mai mare ii subjuga pe toti. Probabil cu ajutorul altora ca el ? Sigur ca da. Sa zicem ca printr-o minune asemenea oameni rai - prin natura lor, care ar fi uitat tot ce au invatat in trib de mici, care si-au uitat prietenii si rudele - apar brusc si ii "subjuga pe restul". Cat poate sa dureze ? Restul fug, se muta. Cei ramasi - formeaza un trib - si intre ei sunt aceleasi relatii de prietenie ! Nu poti avea nici macar o banda de talhari daca astia se omoara intre ei. Tribul si relatiile de prietenie, respect, incredere, gift economy - apar natural pentru un grup de oameni liberi.

Piratii:
Piracy - Wikipedia, the free encyclopedia

Acest topic a fost editat de jet li: 24 Sep 2009, 09:22 AM

Invataturi de la tribul piticilor din China.


http://www.metro.co.uk/weird/article.html?...mp;in_page_id=2

Au reusit sa creeze un "noi". De fapt sa permita manifestarea acestui "noi". Care apare peste tot dar e imediat distrus de sistem.

Acest topic a fost editat de jet li: 30 Sep 2009, 09:59 AM

Your eyes will see what you want to see...Sistemul este o piedica..atat timp cat crezi asta. "Noi" se manifesta si exista oricum, dar nu intotdeauna vedem asta. Iar daca se vede separare in loc de unitate, poate ca cel care percepe se separa el insusi de ceea ce vede... Se vad probleme in afara deoarece ele exista inauntru. Cand se constientizeaza ce e inauntru, lumea de afara nu mai este problematica...si dispare notiunea interior-exterior.

Nu conteaza ca eu vad "unitatea". Sistemul nu e ceva inert. Sistemul influenteaza oamenii care se nasc in el - care la randul lor continua acest sistem. Nu e doar : "oamenii e rai, asta e". Trebuie sa vada cum sunt influentati si ca exista si alte moduri. Multi nu au nici o idee. Stiu doar "in trecut oamenii traiau foarte greu, noi am evoluat". Daa, asa de rau traiau si asa de urat se purtau unii cu altii incat unii colonisti americani odata capturati de "salbatici" preferau sa renunte la propriile familii decat sa revina la "civilizatie".

http://paimei01.blogspot.com/2009/08/prisoner-exchange.html

Sau sa zic "eu vad unitatea, ce frumos, restul poate se trezesc ei sau poate nu, ce conteaza". Nu exista "eu". Uite din cauza asta conteaza :
http://www.zoriah.net/blog/2009/04/guest-p...hild-labor.html
Astia sunt doar cativa din miliardele prinsi in sistem. Care apoi - necunoscand altceva - vor continua in acelasi mod. Nu se poate spune "sunt rai, se trezesc ei vreodata". Sistemul ii modifica.

http://www.amazon.com/Columbus-Other-Canni...0736&sr=1-1


Acest topic a fost editat de jet li: 30 Sep 2009, 01:39 PM

Indienii si sanatatea

"Sickness comes with you (the white man) and hundreds of us die. Where is our strength? ... In the old times we were strong. We used to hunt and fish. We raised our little crop of corn and melons and ate the mesquite beans. Now all is changed. We eat the white man's food, and it makes us soft; we wear the white man's heavy clothing and it makes us weak. Each day in the old times in summer and in winter we came down to the river banks to bathe. This strengthened and toughened our firm skin. But white settler were shocked to see the naked Indians, so now we keep away. In old days we wore the breechcloth, and aprons made of barks and reeds. We worked all winter in the wind - bare arms, bare legs, and never felt the cold. But now, when the wind blows down from the mountains it makes us cough. Yes - we know that when you come, we die."

- Chiparopai an old Yuma Indian, gives her views of the changes that confronted her at the beginning of the twentieth century.

-------------------------------

Indienii si scoala

After the principal business was settled, the commissioners from Virginia acquainted the Indians by a speech, that there was at Williamsburg a college, with a fund for educating Indian youth; and that, if the Six Nations would send down half a dozen of their young lads to that college, the government would take care that they should be well provided for, and instructed in all the learning of the white people.

It is one of the Indian rules of politeness not to answer a public proposition the same day that it is made; they think it would be treating it as a light matter, and that they show it respect by taking time to consider it, as of a matter important. They therefore deferred their answer till the day following; when their speaker began, by expressing their deep sense of the kindness of the Virginia government, in making them that offer; "for we know," says he, "that you highly esteem the kind of learning taught in those Colleges, and that the maintenance of our young men, while with you, would be very expensive to you.
We are convinced, therefore, that you mean to do us good by your proposal; and we thank you heartily. But you, who are wise, must know that different nations have different conceptions of things; and you will therefore not take it amiss, if our ideas of this kind of education happen not to be the same with yours. We have had some experience of it; several of our young people were formerly brought up at the colleges of the northern provinces; they were instructed in all your sciences; but, when they came back to us, they were bad runners, ignorant of every means of living in the woods, unable to bear either cold or hunger, knew neither how to build a cabin, take a deer, or kill an enemy, spoke our language imperfectly, were therefore neither fit for hunters, warriors, nor counselors; they were totally good for nothing. We are however not the less obliged by your kind offer, though we decline accepting it; and, to show our grateful sense of it, if the gentlemen of Virginia will send us a dozen of their sons, we will take great care of their education, instruct them in all we know, and make men of them. "

----------------------------------------

Indienii si popa

The politeness of these savages in conversation is indeed carried to excess, since it does not permit them to contradict or deny the truth of what is asserted in their presence. By this. means they indeed avoid disputes; but then it becomes difficult to know their minds, or what impression you make upon them. The missionaries who have attempted to convert them to Christianity all complain of this as one of the great difficulties of their mission. The Indians hear with patience the truths of the Gospel explained to them, and give their usual tokens of assent and approbation; you would think they were convinced. No such matter. It is mere civility.

A Swedish minister, having assembled the chiefs of the Susquehanah Indians, made a sermon to them, acquainting them with the principal historical facts on which our religion is founded; such as the fall of our first parents by eating an apple, the coming of Christ to repair the mischief, His miracles and suffering, etc. When he had finished, an Indian orator stood up to thank him.

"What you have told us," he says, "is all very good. It is indeed bad to eat apples. It is better to make them all into cider. We are much obliged by your kindness in coming so far, to tell us these things which you have heard from your mothers. In return, I will tell you some of those we have heard from ours. In the beginning, our fathers had only the flesh of animals to subsist on; and if their hunting was unsuccessful, they were starving. Two of our young hunters, having killed a deer, made a fire in the woods to broil some part of it.

"When they were about to satisfy their hunger, they beheld a beautiful young woman descend from the clouds, and seat herself on that hill, which you see yonder among the blue mountains. They said to each other, it is a spirit that has smelled our broiling venison, and wishes to eat of it; let us offer some to her. They presented her with the tongue; she was pleased with the taste of it and said, 'Your kindness shall be rewarded; come to this place after thirteen moons, and you shall find something that will be of great benefit in nourishing you and your children to the latest generations.' They did so, and, to their surprise, found plants they had never seen before; but which, from that ancient time, have been constantly cultivated among us, to our great advantage. Where her right hand had touched the ground, they found maize; where her left hand had touched it, they found kidney beans; and where her backside had sat on it, they found tobacco."

The good missionary, disgusted with this idle tale, said, "What I delivered to you were sacred truths, but what you tell me is mere fable, fiction, and falsehood."

The Indian, offended, replied, "My brother, it seems your friends have not done you justice in your education; they have not well instructed you in the rules of common civility. You saw that we, who understand and practice those rules, believed all your stories; why do you refuse to believe ours?"

--------------------------------------------------------

"Politica" la indieni

He that would speak, rises. The rest observe a profound silence. When he has finished and sits down, they leave him five or six minutes to recollect, that if he has omitted anything he intended to say or has anything to add, he may rise again and deliver it. To interrupt another, even in common conversation, is reckoned highly indecent.

How different it is from the conduct of a polite British House of Commons, where scarce a day passes without some confusion that makes the Speaker hoarse in calling to order; and how different from the mode of conversation in many polite companies of Europe, where if you do not deliver your sentence with great rapidity, you are cut off in the middle of it by the impatient loquacity of those you converse with and never allowed to finish it.

-------------
De aici Benjamin Franklin: Remarks Concerning the Savages of North America

Ce-ar fi s-o scrii pe româneste, ca doar nu suntem undeva în North-Dakota.

http://www.vbs.tv/watch/the-vice-guide-to-...liberia-1-of-8#

Na, uite aici... e clar ca ne sunt superiori...

Cla nu pot sa ma apuc sa traduc tot. Blakut, aia nu sunt un trib. Nici "warlorzii" si cei pe care ii comanda nu sunt triburi. Sunt forme ale civilizatiei. Daca ai computere nu inseamna ca esti "civilizat", daca nu ai nimic - Liberia, nu inseamna ca traiesti in trib.

Se macelaresc intre ei pe motiv de triburi. Si brutalitatea lor depaseste orice ar fi facut vreodata nazistii sau comunistii albi/asiatici.

Nu face pe prostu. Ei sunt triburi la fel cum sunt eu roman si sunt suparat pe unguri. Cum ar fi "se bat romanii cu ungurii!!!!". Pot sa spuna ei ca sunt triburi, nu mai sunt de mult.

Multe linkuri interesante: http://fendersen.com/index2.htm

"Sensul" : http://paimei02.blogspot.com/2010/02/sens.html

si miturile din Miami : http://www.miaminewtimes.com/1997-06-05/ne...hs-over-miami/1

11.02.2010, 22:18 Uhr von HerrLaus Registrierter Nutzer (Profil ansehen)
Was hast du gegen die FDP? Ich möchte an dieser Stelle die FDP nicht verteidigen,aber glaubst du andere Parteien wären besser?
Ja,

Jet Li... Cum sa te anunt... As vrea sa-mi fii un prieten, pt ca ne simtim bine la indieni-
Hai sa mergem un pic la ursi. Kodak Island...
Si nu numai asta... hai sa mergem si la Inuit...

cla, nu te astepta la un raspuns. nu esti din casta care trebuie.

am inteles topicul lui jet li vizionand un film de desene animate: Peter Pan. Jet e baiatul-pierdut din gasca lui Pan care nu vrea sa devina adult.

Nu nu, toata societatea - nu vor sa devina adulti. Se joaca de-a economia, alearga dupa jucarii.

Explica asta :


Lumea nu cunostea plictiseala inainte de civilizatie.
Am reusit sa plictisim papagalul :
http://en.wikipedia.org/wiki/Alex_%28parrot%29
Ce spune acolo "papagalii la fel ca si copii se plictisesc". Ce gluma. Copii nu se plictisesc niciodata, pana cand nu apare masina, scoala, civilizatia. Nu e vorba de efortul fizic - pe care il fac cu placere - cand fac ce le place. Orice ar fi. Daca vii insa cu lucruri plictisitoare cum ar fi statul in banca 4 ani - sa invete sa citeasca si sa numere..... ce sa mai zici.

Flipper s-a sinucis : http://paimei02.blogspot.com/2010/02/flipper-s-sinucis.html
Un delfin luat din ocean, unde are obiceiul sa se plimbe 50 km pe zi, normal ca se plictiseste.

Acest topic a fost editat de jet li: 19 Feb 2010, 06:00 PM