Merg cu trenul şi e aglomerat...
Am locul meu rezervat, dar îi văd pe alţii cum se chinuie să stea în picioare, pe hol. Aproape că îmi vine să-i ţin să nu cadă, dar stau cuminte în locul meu. Să mă uit pe geam nu pot: geamurile sunt aburite, dând impresia c-ar fi prea cald înăuntru, faţă de "răceala" de afară...
Mă uit în jurul meu şi ce văd?...
Cei mai aproape de geam citesc de zor, unul cu nasul atingând filele, celălalt ţinând cartea cu susul în jos...
Cea de lângă uşă, n-a avut altă grijă decât să-şi aranjeze pleata genelor şi umbrele ce cădeau peste vopseaua părului, făcându-i zâmbre şi atingându-l din când în când cu piciorul pe cel din faţa ei...
A!... Uite că se ridică ca să coboare la prima şi-i cere aceluiaşi "domn" s-o ajute cu bagajul... Şi cu haina...
A plecat, el rămânând cu un gust dulceag care i se va amărî foarte curând... Dă vina pe freză şi începe s-o îndrepte şi cu pieptenele şi cu mâna... Se uită fix în locul unde a stat ea şi, sacadat, nu se opreşte, nici nu oboseşte...
O singură persoană pare a fi mai umană... O bunică... Până ce-şi scoate mâncarea ce şi-a pregătit-o "pentru tren" şi o aranjează frumos pe un şervet în pătrăţele... Şi mănâncă şi vorbeşte ţi mănâncă... beau o gură de apă ca să n-o mai văd, dar când să înghit îmi întinde o bucată de brânză drept în faţă... Mă sperii, mă înec, scapă brânza peste pantalonii mei şi apoi vorbeşte iar... Critică, bineînţeles, neîndemânarea tineretului... Şi critică, şi critică...
Se anunţă staţia la care trebue să cobor... Sar peste picoare întinse, calc (din greşeală) peste brânza bunicii şi mă trezesc în ceaţă... Adică fum, ce mai!... Fum de mergeam cu mâinele întinse ca să nimeresc uşa de la intrarea în vagon...
Şi deschid uşa. Şi acum văd cât de cald şi de frumos e afară... Trenul trece acum printr-o pădure deasă, soarele jucându-se printre crengile stejarilor...
Trec prin dreptul unei cabane unde
o văd cum citeşte... Pentru un moment, unul singur, soarele mă încălzeşte şi în jur nu se mai aude nimic... Linişte şi căldură... Şi sar!... Dar momentul deja trecuse, iar acum caut acea cabana... Ştiu unde e, căci simt un miros de ceva bun şi o aud din când în când cum (îmi) cântă...
My life...