Motto:
Abide as pure awareness, embrace all forms..
Vă invit la o discuţie serioasă despre nondualitate.. Astăzi ca şi în trecut a existat, există şi va exista adevărul din spatele oricărei religii, filosofii, ştiinţe.. Ce părere aveţi despre conştiinţă? Cum apare ea? Unde este ea localizată?
Ţin să precizez că pe acest thread vreau oameni care ştiu să se asculte în primul rând pe ei înşişi..
Nu căutaţi pe wikipedia sau pe alte enciclopedii online pentru definiţii.. aici nu este vorba de concepte ci despre pointeri, cuvintele vor fi folosite pentru a îndruma..
What is the sound of one hand clapping?
Versiune completa:Nondualitate
This one !
When I wrote:
When I wrote:
merci..
Întrebare: poate un gând deveni conştient de el însuşi (nu e vorba de joc de cuvinte aici sau de filosofie)?
Întrebare: poate un gând deveni conştient de el însuşi (nu e vorba de joc de cuvinte aici sau de filosofie)?
Un exemplu de resursa Web (de la virginia.edu) care trateaza interesant problematica non-dualitatii: Part 2: The metaphysics of nonduality din A Course in Consciousness. 
Ah, era sa uit, bun venit la Hanu Ancutei, shapeshifter !
Daca pe mine ma intrebai, pot sa te asigur ca nu aveam pe ce forum sa ne intalnim. Si e prima oara, cred, cand citez referinta de mai sus. Cat despre "shapeshifter", interesant nume. 
Ah, era sa uit, bun venit la Hanu Ancutei, shapeshifter !
Daca pe mine ma intrebai, pot sa te asigur ca nu aveam pe ce forum sa ne intalnim. Si e prima oara, cred, cand citez referinta de mai sus.
Cat despre "shapeshifter", interesant nume.
oare ne-am mai întâlnit într-un alt forum anterior sau mi se pare mie?
da.. acela este.. zippy99
da.. acela este.. zippy99
felicitări atunci dacă ai descoperit singur acel curs despre conştiinţă..
@shapeshifter
cine vrea sa auda sunetul unei singure palme?
cine vrea sa auda sunetul unei singure palme?
Acela pentru care toate lucrurile au acelaşi singur gust..
Eu as fi zis ca acela pentru care toate culorile au acelasi gust... in fine, e chestie de gust presupun.
unde sunt culorile dacă nu există lumină şi ochi ca să le vadă?
Deja miroase a Poiana lu' Iocan pe thread-ul asta...
Cataline, poate nu o fi o singura Filozofie pe lume, si aia rezervata celor ce au citit toate volumele clasicilor, neaparat pe cele privind argumentarile logice, nu ? Iar daca modul de a-ti prezenta ideile nu este cel al clasicilor, nu inseamna ca acele idei sunt cumva inferioare celor din alte subiecte. Asa ca nu inteleg trimiterea la Poiana lu' Iocan, altfel decat ca ti-ai dori sa se transforme in asa ceva.
shapeshifter a pus niste intrebari, a dat raspunsuri la subiect, si eventual a comunicat cu cei ce l-au intampinat. E nou la Han, hai sa avem putin mai multa intelegere pentru el.
shapeshifter, e simplu de gasit acel curs, folosesti pe Google "course" si "counsciousness" (asta cautam eu, acum vreo 2 ani, cand l-am gasit) si in prima pagina iti apare linkul. Si, avand in vedere ca e o referinta din lumea universitara americana, iti atrage atentia imediat.
Nondualitatea, asa cum e ea prezentata in acel curs, este un concept ce merita luat in discutie. Nu promit nimic, dar voi incerca sa ma redocumentez pe tema, si sa spun si eu cate ceva.
shapeshifter a pus niste intrebari, a dat raspunsuri la subiect, si eventual a comunicat cu cei ce l-au intampinat. E nou la Han, hai sa avem putin mai multa intelegere pentru el.
shapeshifter, e simplu de gasit acel curs, folosesti pe Google "course" si "counsciousness" (asta cautam eu, acum vreo 2 ani, cand l-am gasit) si in prima pagina iti apare linkul. Si, avand in vedere ca e o referinta din lumea universitara americana, iti atrage atentia imediat.
Nondualitatea, asa cum e ea prezentata in acel curs, este un concept ce merita luat in discutie. Nu promit nimic, dar voi incerca sa ma redocumentez pe tema, si sa spun si eu cate ceva.
ţin să precizez că aici nu contează câte cărţi de filosofie ai citit.. aici e locul pentru a uita tot.. e locul perfect pentru deprogramare..
@calfa: te felicitam din alte motive.. că ai dat peste acel curs.. eu l-am descoperit mai demult.. este mind blowing.. şi-l recomand cu căldură pentru toţi cei care se cred filosofi.. sau învăţaţi.. pe forumul ăsta.. apoi încet încet vom purcede la cele serioase..
@calfa: te felicitam din alte motive.. că ai dat peste acel curs.. eu l-am descoperit mai demult.. este mind blowing.. şi-l recomand cu căldură pentru toţi cei care se cred filosofi.. sau învăţaţi.. pe forumul ăsta.. apoi încet încet vom purcede la cele serioase..
| QUOTE |
Cataline, poate nu o fi o singura Filozofie pe lume, si aia rezervata celor ce au citit toate volumele clasicilor, neaparat pe cele privind argumentarile logice, nu ? Iar daca modul de a-ti prezenta ideile nu este cel al clasicilor, nu inseamna ca acele idei sunt cumva inferioare celor din alte subiecte. Asa ca nu inteleg trimiterea la Poiana lu' Iocan, altfel decat ca ti-ai dori sa se transforme in asa ceva. |
Calfa, eu pot sa zic ca fac filosofie si cand discut despre fotbal. De exexmplu: "oare este aceeasi Steaua cea care pierde acasa in competitiile interne dupa ce castiga in deplasare in competitiile internationale?". Iata mirarea, motorul filosofiei. Totusi, aceasta discutie s-ar potrivi in alta parte, nu in cadrul subforumului de filosofie. In mod analog, discutiile despre nimic gen "the sound of one hand clapping" se potrivesc in Poiana, nu aici.
Edit: Sau poate la Dincolo de Ratiune...
| QUOTE (shapeshifter @ 7 Nov 2005, 04:55 PM) |
| Acela pentru care toate lucrurile au acelaşi singur gust.. |
Hmmm....De unde vine Acela de care vorbesti?
Acela nu vine de nicăieri. Acela ESTE. (punct)
@catalin: mă miră faptul că se trag concluzii aiurea din partea unora care se intitulează filosofi.. acea întrebare avea un sens foarte adânc.. dacă tu ai văzut-o ca pe o întrebare ce se potriveşte Poieniţei lui Iocan.. înseamnă că atâta ai putut vedea..
@catalin: mă miră faptul că se trag concluzii aiurea din partea unora care se intitulează filosofi.. acea întrebare avea un sens foarte adânc.. dacă tu ai văzut-o ca pe o întrebare ce se potriveşte Poieniţei lui Iocan.. înseamnă că atâta ai putut vedea..
| QUOTE |
acea întrebare avea un sens foarte adânc |
E, da... n-avea deloc un sens adanc pentru ca noi chiar avem lumina si ochi. Este un exemplu clar de tetrapilotomie tipic poienistica.
dacă tu zici de la înălţimea celor 4000 de posturi ale tale.. dar o să-ţi demonstrez că te înşeli.. stai numai pe acest thread..
Nu vad legatura cu cele 4000 de posturi ale mele... Dar o sa mai stau pe-aici, poate apare si ea!
am pus nişte întrebări la începutul threadului.. văd că nimeni nu a încercat să dea nişte răspunsuri.. aştept..
| QUOTE |
| Acela nu vine de nicăieri. Acela ESTE. (punct) |
Cine este Acela?
Si de ce cauta "sunetul unei singure palme aplaudand"?
Si cine depune marturie despre el ca "este"?
shapeshifter
| QUOTE |
| unde sunt culorile dacă nu există lumină şi ochi ca să le vadă? |
Daca nu exista lumina nu exista nici culoare. Daca nu exista ochi care sa le vada, fizicienii ar spune ca exista independent si ar explica cum apar. Insa si fizicienii pana sa explice au nevoie intai sa le vada...Eu banuiesc cat de cat unde vrei sa ajungi, asta daca ai vreo teorie, desi am inteles ca nu-ti place conceptualul dar astept sa precizezi mai mult. Daca nu ma insel vorbesti de o constiinta universala, atotcuprinzatoare cu `forme` diferite, cu atributul de permanenta instantiere -acum si aici - in genul fiintei parmenidiene indentificata cu gandirea ( sigur in cazul tau constiinta probabil refera la ceva mult mai cuprinzator, gandirea probabil fiind doar un `gen ` al ei) In felul asta probabil explici paradoxul percetiei ( daca e un paradox ) prin care din ceva inconstient s-ar obtine ceva constient, paradoxul evolutionist prin care s-ar trece de la lipsa de constiinta la constiinta etc. Am mai vazut cateva postari de acolo ma inspir.
------
Daca nu exista lumina nu exista nici culoare. Daca nu exista ochi care sa le vada, fizicienii ar spune ca exista independent si ar explica cum apar. Insa si fizicienii pana sa explice au nevoie intai sa le vada...Eu banuiesc cat de cat unde vrei sa ajungi, asta daca ai vreo teorie, desi am inteles ca nu-ti place conceptualul dar astept sa precizezi mai mult. Daca nu ma insel vorbesti de o constiinta universala, atotcuprinzatoare cu `forme` diferite, cu atributul de permanenta instantiere -acum si aici - in genul fiintei parmenidiene indentificata cu gandirea ( sigur in cazul tau constiinta probabil refera la ceva mult mai cuprinzator, gandirea probabil fiind doar un `gen ` al ei) In felul asta probabil explici paradoxul percetiei ( daca e un paradox ) prin care din ceva inconstient s-ar obtine ceva constient, paradoxul evolutionist prin care s-ar trece de la lipsa de constiinta la constiinta etc. Am mai vazut cateva postari de acolo ma inspir.
-------
care ar fi rostul obiectelor pe lumea asta dacă nu ar exista conştiinţa în care acestea să se reflecte prin actul percepţiei?
dacă aşteptaţi să expun teorii pe acest thread aşteptaţi degeaba.. de ce? pentru că mă feresc de asta.. adevărul nu poate fi afirmat, adevărul se revelează doar atunci când începi să negi pe rând totul.. ceea ce rămâne este adevărul.. deci nu există altă cale decât negaţia..
aştept păreri despre ce este conştiinţa, cum ia naştere..
-----
Insa si fizicienii pana sa explice au nevoie intai sa le vada
-----
da, şi fizicienii pentru a explica ceva au nevoie de acest simţ al lui ,,Eu sunt" fără de care nu există experienţă, pentru că nu are cine să o revendice..
------
Cine este Acela?
Si de ce cauta "sunetul unei singure palme aplaudand"?
Si cine depune marturie despre el ca "este"?
-------
Acela este unicul subiect..
el nu caută sunetul unei singure palme el este acel sunet, cu tot cu palmă..
cine depune mărturie? păi tot Acela.. pentru că este unicul subiect..
Daca nu exista lumina nu exista nici culoare. Daca nu exista ochi care sa le vada, fizicienii ar spune ca exista independent si ar explica cum apar. Insa si fizicienii pana sa explice au nevoie intai sa le vada...Eu banuiesc cat de cat unde vrei sa ajungi, asta daca ai vreo teorie, desi am inteles ca nu-ti place conceptualul dar astept sa precizezi mai mult. Daca nu ma insel vorbesti de o constiinta universala, atotcuprinzatoare cu `forme` diferite, cu atributul de permanenta instantiere -acum si aici - in genul fiintei parmenidiene indentificata cu gandirea ( sigur in cazul tau constiinta probabil refera la ceva mult mai cuprinzator, gandirea probabil fiind doar un `gen ` al ei) In felul asta probabil explici paradoxul percetiei ( daca e un paradox ) prin care din ceva inconstient s-ar obtine ceva constient, paradoxul evolutionist prin care s-ar trece de la lipsa de constiinta la constiinta etc. Am mai vazut cateva postari de acolo ma inspir.
-------
care ar fi rostul obiectelor pe lumea asta dacă nu ar exista conştiinţa în care acestea să se reflecte prin actul percepţiei?
dacă aşteptaţi să expun teorii pe acest thread aşteptaţi degeaba.. de ce? pentru că mă feresc de asta.. adevărul nu poate fi afirmat, adevărul se revelează doar atunci când începi să negi pe rând totul.. ceea ce rămâne este adevărul.. deci nu există altă cale decât negaţia..
aştept păreri despre ce este conştiinţa, cum ia naştere..
-----
Insa si fizicienii pana sa explice au nevoie intai sa le vada
-----
da, şi fizicienii pentru a explica ceva au nevoie de acest simţ al lui ,,Eu sunt" fără de care nu există experienţă, pentru că nu are cine să o revendice..
------
Cine este Acela?
Si de ce cauta "sunetul unei singure palme aplaudand"?
Si cine depune marturie despre el ca "este"?
-------
Acela este unicul subiect..
el nu caută sunetul unei singure palme el este acel sunet, cu tot cu palmă..
cine depune mărturie? păi tot Acela.. pentru că este unicul subiect..
shipeshifter
| QUOTE |
| dacă aşteptaţi să expun teorii pe acest thread aşteptaţi degeaba.. de ce? pentru că mă feresc de asta.. adevărul nu poate fi afirmat, adevărul se revelează doar atunci când începi să negi pe rând totul.. ceea ce rămâne este adevărul.. deci nu există altă cale decât negaţia.. |
Ma indoiesc ca vei revela adevarul pe calea asta, ceea ce se reveleaza astfel e poate doar limita gandirii de a-l concepte. Asta daca nu cumva tu deja ai o teorie si anume ca adevarul e Nimicul absolut poate de tip budist sau ceva de genul asta. Si asta e tot o teorie. Si cand spui ca adevarul se obtine negand totul e o teorie, o afirmatie, nu poti scapa de conceptual. Ai impresia ca o faci recazi in el chiar in momentul negatiei. Afirmi ca adevar depasirea oricarui concept, negatia absoluta care in planul gandirii ar fi identica cu neantul.
In alte postari ai expus deja o teorie fie ea si doar la nivel descriptiv, vorbind despre constiinta in somnul profund etc
Stiu ca te feresti pentru ca nu iti place conceptualul. Dar te mai intreb ceva : daca adevarul e nimicul inseamna ca si eu sunt reprezinta un nimic ca egoul e o iluzie. Asta vrei sa spui? Prin asta s-ar iesi din dualitatea care incepe cu egoul?
Negatia permanenta se neaga si pe sine!
--------
daca adevarul e nimicul inseamna ca si eu sunt reprezinta un nimic ca egoul e o iluzie. Asta vrei sa spui? Prin asta s-ar iesi din dualitatea care incepe cu egoul?
--------
adevărul trebuie să-l descopere fiecare.. eu nu spun acesta e adevărul..
Da, egoul este o iluzie.. persoana este o iluzie, naşterea şi moartea sunt iluzii..
în non-dualitate perechile de contrarii interdependente se dizolvă.. capătă acelaşi unic gust sau acelaşi sunet al unei singure palme care aplaudă ca să zic aşa..
----------
Ma indoiesc ca vei revela adevarul pe calea asta, ceea ce se reveleaza astfel e poate doar limita gandirii de a-l concepte. Asta daca nu cumva tu deja ai o teorie si anume ca adevarul e Nimicul absolut poate de tip budist sau ceva de genul asta. Si asta e tot o teorie. Si cand spui ca adevarul se obtine negand totul e o teorie, o afirmatie, nu poti scapa de conceptual. Ai impresia ca o faci recazi in el chiar in momentul negatiei. Afirmi ca adevar depasirea oricarui concept, negatia absoluta care in planul gandirii ar fi identica cu neantul.
----------
îţi propun o apercepţie instantanee anterioară gândului.. observă cum apare un gând şi cine devine conştient de acel gând.. observă fundalul din care apar şi în care dispar toate formele (gândurile dacă vrei).. când spun că adevărul străluceşte prin propria sa putere vreau să spun că nu este o teorie decât dacă priveşti numai cu mintea, fără acea apercepţie instantanee..
care este relaţia subiect-obiect? dar relaţia: cunoscător-cunoaştere-obiect al cunoaşterii?
Ce înţelegi prin nimic? poate nu înţelegem acelaşi lucru..
poţi concepe nimicul altfel decât lipsă a ceva?
daca adevarul e nimicul inseamna ca si eu sunt reprezinta un nimic ca egoul e o iluzie. Asta vrei sa spui? Prin asta s-ar iesi din dualitatea care incepe cu egoul?
--------
adevărul trebuie să-l descopere fiecare.. eu nu spun acesta e adevărul..
Da, egoul este o iluzie.. persoana este o iluzie, naşterea şi moartea sunt iluzii..
în non-dualitate perechile de contrarii interdependente se dizolvă.. capătă acelaşi unic gust sau acelaşi sunet al unei singure palme care aplaudă ca să zic aşa..
----------
Ma indoiesc ca vei revela adevarul pe calea asta, ceea ce se reveleaza astfel e poate doar limita gandirii de a-l concepte. Asta daca nu cumva tu deja ai o teorie si anume ca adevarul e Nimicul absolut poate de tip budist sau ceva de genul asta. Si asta e tot o teorie. Si cand spui ca adevarul se obtine negand totul e o teorie, o afirmatie, nu poti scapa de conceptual. Ai impresia ca o faci recazi in el chiar in momentul negatiei. Afirmi ca adevar depasirea oricarui concept, negatia absoluta care in planul gandirii ar fi identica cu neantul.
----------
îţi propun o apercepţie instantanee anterioară gândului.. observă cum apare un gând şi cine devine conştient de acel gând.. observă fundalul din care apar şi în care dispar toate formele (gândurile dacă vrei).. când spun că adevărul străluceşte prin propria sa putere vreau să spun că nu este o teorie decât dacă priveşti numai cu mintea, fără acea apercepţie instantanee..
care este relaţia subiect-obiect? dar relaţia: cunoscător-cunoaştere-obiect al cunoaşterii?
Ce înţelegi prin nimic? poate nu înţelegem acelaşi lucru..
poţi concepe nimicul altfel decât lipsă a ceva?
| QUOTE (alfa @ 8 Nov 2005, 02:10 PM) |
| ...ca egoul e o iluzie. Asta vrei sa spui? Prin asta s-ar iesi din dualitatea care incepe cu egoul? Negatia permanenta se neaga si pe sine! |
Titlul topicului: "Nondualitate, locul perfect pentru a te sinucide".
| QUOTE |
| Acela este unicul subiect.. |
Cine spune asta?
dacă Acela este unicul subiect nu îţi este clar cine spune asta?
bonobo l-ai ascultat pe Ken Wilber dar pe Peter Russell?
bonobo l-ai ascultat pe Ken Wilber dar pe Peter Russell?
shapeshifter
| QUOTE |
| adevărul trebuie să-l descopere fiecare.. eu nu spun acesta e adevărul.. Da, egoul este o iluzie.. persoana este o iluzie, naşterea şi moartea sunt iluzii.. în non-dualitate perechile de contrarii interdependente se dizolvă.. capătă acelaşi unic gust sau acelaşi sunet al unei singure palme care aplaudă ca să zic aşa.. |
Daca egoul e o iluzie `cine` mai trebuie sa descopere adevarul? Iluzia? De ce ar trebui o iluzie sa descopere adevarul?In plus tot timpul trebuie sa si afirmi ceva nu poti nega totul am mai explicat. Iluzia exista si ea macar ca iluzie.
| QUOTE |
| poţi concepe nimicul altfel decât lipsă a ceva? |
Tocmai asta incercam sa spun, nimicul e o lipsa a ceva, el nu poate fi conceput in sine, iar negatia permanenta se autodizolva prin intoarcerea asupra ei insesi. Ca sa obti nimicul ai nevoie de `ceva` in prealabil care e `altceva` decat el, pentru ca altfel nu ar mai avea sens negatia. Ca negatia sa aiba sens ai nevoie de ceva care sa fie negat: o forma, viata, moartea, dualitatea etc.
------
Daca egoul e o iluzie `cine` mai trebuie sa descopere adevarul?
-----
adevărul se caută neîncetat pe sine însuşi.. de fapt iluzia nu există.. ea apare odată cu cunoaşterea.. nici o cunoaştere nici o iluzie, ignoranţă.. dacă vrei iluzia apare odată cu mişcările din Conştiinţă.. când Conştiinţa rămâne în ea însăşi (fără formă) nu mai există nici o iluzie, nici o dualitate.. asta se întâmplă de ex. în somnul adânc fără vise..
atâta timp cât priveşti nimicul dualist minţii îi va apărea ca neant, ca lipsă a ceva, ca vid.. pentru că mintea nu poate funcţiona decât cu forme cu conţinuturi în conştiinţă.. dar odată transcens dualismul acest nimic este totul pentru îmbrăţişează toate formele nefiind nimic în particular..
negaţia începe odată cu mintea şi ia sfârşit odată cu mintea.. dincolo nu se aplică nici un cuvânt.. ai înţeles acum de ce nu mă interesează expunerea de teorii, concepte? singurul mod de a ne ,,apropia" de Acela prin cuvinte este dialogul de tip socratian dacă vrei..
Daca egoul e o iluzie `cine` mai trebuie sa descopere adevarul?
-----
adevărul se caută neîncetat pe sine însuşi.. de fapt iluzia nu există.. ea apare odată cu cunoaşterea.. nici o cunoaştere nici o iluzie, ignoranţă.. dacă vrei iluzia apare odată cu mişcările din Conştiinţă.. când Conştiinţa rămâne în ea însăşi (fără formă) nu mai există nici o iluzie, nici o dualitate.. asta se întâmplă de ex. în somnul adânc fără vise..
atâta timp cât priveşti nimicul dualist minţii îi va apărea ca neant, ca lipsă a ceva, ca vid.. pentru că mintea nu poate funcţiona decât cu forme cu conţinuturi în conştiinţă.. dar odată transcens dualismul acest nimic este totul pentru îmbrăţişează toate formele nefiind nimic în particular..
negaţia începe odată cu mintea şi ia sfârşit odată cu mintea.. dincolo nu se aplică nici un cuvânt.. ai înţeles acum de ce nu mă interesează expunerea de teorii, concepte? singurul mod de a ne ,,apropia" de Acela prin cuvinte este dialogul de tip socratian dacă vrei..
| QUOTE |
| dacă Acela este unicul subiect nu îţi este clar cine spune asta? |
Nu.
shapeshifter
| QUOTE |
| îţi propun o apercepţie instantanee anterioară gândului.. observă cum apare un gând şi cine devine conştient de acel gând.. observă fundalul din care apar şi în care dispar toate formele (gândurile dacă vrei).. când spun că adevărul străluceşte prin propria sa putere vreau să spun că nu este o teorie decât dacă priveşti numai cu mintea, fără acea apercepţie instantanee.. |
N-am spus ca o asemenea aperceptie nu ar exista. Dar inseamna ca tu intelegi altceva prin adevar. Tu identifici acea aperceptie cu adevarul, un adevar banuiesc dincolo de subiect si obiect un adevar in care subiectul si obiectul se `dizolva` in acea aperceptie. Dar nu stiu daca nu cumva aia e `traire`, nu stiu cat `adevar` mai exista acolo asa cum e conceput el in filosofie ca si corespondenta ( care introduce deja dualitatea) , coerenta, utilitate etc. E clar tu vorbesti despre altceva, despre traire, simtire..si dincolo de ele despre aperceptie.
shapeshifter
| QUOTE |
| adevărul se caută neîncetat pe sine însuşi.. de fapt iluzia nu există.. ea apare odată cu cunoaşterea.. nici o cunoaştere nici o iluzie, ignoranţă.. dacă vrei iluzia apare odată cu mişcările din Conştiinţă.. când Conştiinţa rămâne în ea însăşi (fără formă) nu mai există nici o iluzie, nici o dualitate.. asta se întâmplă de ex. în somnul adânc fără vise.. |
De ce se cauta adevarul neincetat pe sine insusi? Si cum a fost posibil sa se piarda? Daca exista o singura Constiinta de ce s-ar cauta pe sine? Are nevoie sa se `determine` ca la Hegel sa se `concretizeze`? Cum e posibil sa treaca de la `in sine` de la ramanerea in ea insasi la miscare acea Constiinta? Daca doar ea este de unde obtine `imboldul` catre miscare? Cum se naste iluzia din miscarile Constiintei? De ce ar mai fi iluzie? De ce n-ar reprezenta tocmai Constiinta in miscare?
Cum e posibil ca Unicul in plinatatea de sine sa se miste sau se caute?
| QUOTE |
| atâta timp cât priveşti nimicul dualist minţii îi va apărea ca neant, ca lipsă a ceva, ca vid.. dar odată transcens dualismul acest nimic este totul pentru îmbrăţişează toate formele nefiind nimic în particular.. |
Cum mai poate `imbratisa ` toate formele daca a trecut dincolo de orice forma? In ce sens trebuie sa inteleg `a imbratisa ` aici?
| QUOTE |
| negaţia începe odată cu mintea şi ia sfârşit odată cu mintea.. dincolo nu se aplică nici un cuvânt.. ai înţeles acum de ce nu mă interesează expunerea de teorii, concepte? singurul mod de a ne ,,apropia" de Acela prin cuvinte este dialogul de tip socratian dacă vrei.. |
Asta ai incercat. Ai lansat intrebarile pentru a dovedi ca nu se poate raspunde la ele. Ai asteptat raspunsuri pe care sa le negi.
------
N-am spus ca o asemenea aperceptie nu ar exista. Dar inseamna ca tu intelegi altceva prin adevar. Tu identifici acea aperceptie cu adevarul, un adevar banuiesc dincolo de subiect si obiect un adevar in care subiectul si obiectul se `dizolva` in acea aperceptie. Dar nu stiu daca nu cumva aia e `traire`, nu stiu cat `adevar` mai exista acolo asa cum e conceput el in filosofie ca si corespondenta ( care introduce deja dualitatea) , coerenta, utilitate etc. E clar tu vorbesti despre altceva, despre traire, simtire..si dincolo de ele despre aperceptie.
------
acea apercepţie este portiţa de ,,scăpare".. este anterioară oricărui gând.. pot gândurile deveni conştiente de ele însele?
----
Dar nu stiu daca nu cumva aia e `traire`
----
ce înţelegi prin ,,trăire"? senzaţie? ce este o senzaţie? este răspunsul corpului la un gând.. nu la asta m-am referit..
filosofia se învârte şi ea în cerc.. din cauza aceloraşi conceptualizări..
-----
De ce se cauta adevarul neincetat pe sine insusi?
-----
datorită căderii în dualitate.. deşi el rămâne unicul subiect..
----
Cum e posibil sa treaca de la `in sine` de la ramanerea in ea insasi la miscare acea Constiinta?
------
este acelaşi mecanism care are loc odată cu trecerea de la somnul adânc, somn cu vise, starea de veghe..
Conştiinţa începe să unduiască în vis iar apoi în starea de veghe, această unduire devine şi mai pronunţată, dând naştere iluzoriului EGO.. unde este acesta în somnul adânc când Conştiinţa este ,,eliberată" de forme?
------
Cum e posibil ca Unicul in plinatatea de sine sa se miste sau se caute?
------
Unicul rămâne imobil în toată manifestarea, fenomenalitatea.. este atât transcendent cât şi imanent acesteia.. este în afara timpului adică este atemporal, adică ACUM.. Conştiinţa este iluzia..
de fapt numenul şi fenomenalul nu sunt diferite..
-------
Cum mai poate `imbratisa ` toate formele daca a trecut dincolo de orice forma? In ce sens trebuie sa inteleg `a imbratisa ` aici?
-------
a trece dincolo de formă înseamnă aici a fi toate formele.. toate formele şi numele sunt vehicule ale Conştiinţei, care încercă neîncetat reîntoarcerea la ,,sursă"..
----
Cum se naste iluzia din miscarile Constiintei?
-----
prin apariţia EGO-ului.. prin ,,proprietatea" Conştiinţei de a se mişca către exterior (prin intermediul minţii)..
seamănă cu sunetul unul clopoţel pe fundalul liniştii.. la început există liniştea, apoi apare sunetul, apoi sunetul dispare în linişte.. acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul Conştiinţei..
îţi sugerez să cauţi şi să citeşti dacă nu ai făcut-o până acum studiul lui William James: Does ,,Consciousness" exist?
pentru a vedea clar care este relaţia subiect-obiect.. apoi Bertrand Russell - A history of western philosophy..
N-am spus ca o asemenea aperceptie nu ar exista. Dar inseamna ca tu intelegi altceva prin adevar. Tu identifici acea aperceptie cu adevarul, un adevar banuiesc dincolo de subiect si obiect un adevar in care subiectul si obiectul se `dizolva` in acea aperceptie. Dar nu stiu daca nu cumva aia e `traire`, nu stiu cat `adevar` mai exista acolo asa cum e conceput el in filosofie ca si corespondenta ( care introduce deja dualitatea) , coerenta, utilitate etc. E clar tu vorbesti despre altceva, despre traire, simtire..si dincolo de ele despre aperceptie.
------
acea apercepţie este portiţa de ,,scăpare".. este anterioară oricărui gând.. pot gândurile deveni conştiente de ele însele?
----
Dar nu stiu daca nu cumva aia e `traire`
----
ce înţelegi prin ,,trăire"? senzaţie? ce este o senzaţie? este răspunsul corpului la un gând.. nu la asta m-am referit..
filosofia se învârte şi ea în cerc.. din cauza aceloraşi conceptualizări..
-----
De ce se cauta adevarul neincetat pe sine insusi?
-----
datorită căderii în dualitate.. deşi el rămâne unicul subiect..
----
Cum e posibil sa treaca de la `in sine` de la ramanerea in ea insasi la miscare acea Constiinta?
------
este acelaşi mecanism care are loc odată cu trecerea de la somnul adânc, somn cu vise, starea de veghe..
Conştiinţa începe să unduiască în vis iar apoi în starea de veghe, această unduire devine şi mai pronunţată, dând naştere iluzoriului EGO.. unde este acesta în somnul adânc când Conştiinţa este ,,eliberată" de forme?
------
Cum e posibil ca Unicul in plinatatea de sine sa se miste sau se caute?
------
Unicul rămâne imobil în toată manifestarea, fenomenalitatea.. este atât transcendent cât şi imanent acesteia.. este în afara timpului adică este atemporal, adică ACUM.. Conştiinţa este iluzia..
de fapt numenul şi fenomenalul nu sunt diferite..
-------
Cum mai poate `imbratisa ` toate formele daca a trecut dincolo de orice forma? In ce sens trebuie sa inteleg `a imbratisa ` aici?
-------
a trece dincolo de formă înseamnă aici a fi toate formele.. toate formele şi numele sunt vehicule ale Conştiinţei, care încercă neîncetat reîntoarcerea la ,,sursă"..
----
Cum se naste iluzia din miscarile Constiintei?
-----
prin apariţia EGO-ului.. prin ,,proprietatea" Conştiinţei de a se mişca către exterior (prin intermediul minţii)..
seamănă cu sunetul unul clopoţel pe fundalul liniştii.. la început există liniştea, apoi apare sunetul, apoi sunetul dispare în linişte.. acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul Conştiinţei..
îţi sugerez să cauţi şi să citeşti dacă nu ai făcut-o până acum studiul lui William James: Does ,,Consciousness" exist?
pentru a vedea clar care este relaţia subiect-obiect.. apoi Bertrand Russell - A history of western philosophy..
shipeshifter
| QUOTE |
| De ce se cauta adevarul neincetat pe sine insusi? ----- datorită căderii în dualitate.. deşi el rămâne unicul subiect.. |
Cum e posibil ca unicul subiect sa cada in dualitate?
| QUOTE |
| este acelaşi mecanism care are loc odată cu trecerea de la somnul adânc, somn cu vise, starea de veghe.. Conştiinţa începe să unduiască în vis iar apoi în starea de veghe, această unduire devine şi mai pronunţată, dând naştere iluzoriului EGO.. unde este acesta în somnul adânc când Conştiinţa este ,,eliberată" de forme? |
Unduirea trimite deja la ideea de forma. Ca si miscarea dealtfel. Nu mai pot continua aici pentru ca vreau sa-ti dau un raspuns dincolo la pitagoreismul ala..cat ai postat acolo....
Oricum voi anticipa. Matematica nu are legatura cu Pitagora cu vechea conceptie a grecilor dupa care de fapt unitatea nici nu era un numar. Unitatea matematica este strict cantitativa, noncalitativa deci, intre doua unitati exista o perfecta omogenitate.
----
Cum e posibil ca unicul subiect sa cada in dualitate?
-----
dpdv al Unicului subiect nu există dualitate, manifestare.. el niciodată nu e supus transformării deşi îmbibă orice formă..
Cum e posibil ca unicul subiect sa cada in dualitate?
-----
dpdv al Unicului subiect nu există dualitate, manifestare.. el niciodată nu e supus transformării deşi îmbibă orice formă..
shapeshifter
| QUOTE |
| dpdv al Unicului subiect nu există dualitate, manifestare.. el niciodată nu e supus transformării deşi îmbibă orice formă.. |
Ai spus ca se misca, acum spui ca din punctul lui de vedere nu exista miscare si manifestare. Cum se poate naste miscarea, manifestarea din ceva care nu se misca , nu se manifesta etc ? Ca sa `imbibe` orice forma, formele trebuie sa existe. Cum se face ca ele exista? Sunt separate de acel Unic? Iau nastere din el? Care e mai exact raportul? Cum poate exista un `punct de vedere` separat de acela al Unicului?
| QUOTE (alfa @ 8 Nov 2005, 06:25 PM) | ||
shapeshifter
Ai spus ca se misca, acum spui ca din punctul lui de vedere nu exista miscare si manifestare. Cum se poate naste miscarea, manifestarea din ceva care nu se misca , nu se manifesta etc ? Ca sa `imbibe` orice forma, formele trebuie sa existe. Cum se face ca ele exista? Sunt separate de acel Unic? Iau nastere din el? Care e mai exact raportul? Cum poate exista un `punct de vedere` separat de acela al Unicului? |
deşi e substratul tuturor mişcărilor Acela rămâne ,,nemişcat".. în ,,mişcare" rămâne ,,nemişcat"..
manifestatul este îmbibat de nemanifestat.. du-te în pădure, în linişte şi ascultă liniştea, contemplă nemişcarea copacilor..
Unicul nu cunoaşte separţie el este subiectivitate pură, unicul subiect.. toată această fenomenalitate este obiectivarea numenului.. el creează şi distruge constant nume şi forme dar este ,,dincolo" de devenire..
dacă vrei analogia asta: întreaga manifestare este ,,corpul" Unicului..
-----
Cum poate exista un `punct de vedere` separat de acela al Unicului?
-----
conceptualizând Unicul..
dacă vrei să fiu ceva mai ,,ştiinţific" spun că Acela este în afara ,,continuum-ului spaţio-temporal" cu sensul aici că poate exista pri sine însuşi, nesupus devenirii.. dar să nu înţelegi că Acela se află ,,undeva", sau ,,cândva".. el împregnează totul..
EL ESTE CEL CE ESTE.. dincolo de orice univers ş-n acelaşi timp în toate universurile..
shapeshifter
| QUOTE |
| deşi e substratul tuturor mişcărilor Acela rămâne ,,nemişcat".. în ,,mişcare" rămâne ,,nemişcat".. |
Asta e problema generala a tuturor constructiilor de genul asta care incearca sa ajunga si la concept. Cum poate fi un `substrat` al miscarii nemiscat? In plus trebuie stabilit un raport intre cele doua.
| QUOTE |
| manifestatul este îmbibat de nemanifestat.. du-te în pădure, în linişte şi ascultă liniştea, contemplă nemişcarea copacilor.. |
Linistea si nemiscarea copacilor sunt tulburate permanent de miscare fie ea si aproape imperceptibila, ca adierea vantului...Nicaieri nu gasesti in stare pura acel nemanifestat de care vorbesti, iar in somnul fara vise daca exista asa ceva nu prea stiu ce se intampla.
| QUOTE |
| Unicul nu cunoaşte separţie el este subiectivitate pură, unicul subiect.. toată această fenomenalitate este obiectivarea numenului.. el creează şi distruge constant nume şi forme dar este ,,dincolo" de devenire.. dacă vrei analogia asta: întreaga manifestare este ,,corpul" Unicului.. |
Subiectivitatea pura ar trebui sa ramane la sine, unicul nu s-ar putea in mod normal `obiectiva` pentru ca nu exista nimic care sa-i fie strain incat sa putem vorbi de o dedublare prin obiectivare. Asa cum apare la tine este si creatorul si distrugatorul manifestatului si dincolo de acesta. Dar din nou exista o neclaritate. Daca e unicul inseamna ca nimic nu poate exista in afara lui, ca el e totul. Daca e totul cum poate sa se obiectiveze adica sa creeze o diferenta fata cu sine insusi, in el nu trebuie sa existe nici o diferenta..Cum poate fi `dincolo de` cel care e totul, care imbiba, impregneaza totul? Cum poate sa mai creeze ceva daca el e din capul locului totul si cum poate distruge ceva care face parte ca fiind totul din corpul sau al Unicului?
| QUOTE |
| dacă vrei analogia asta: întreaga manifestare este ,,corpul" Unicului.. |
Unicul nu poate cunoaste diferenta in el insusi, el nu poate avea `corp`. Pentru ca e `Unicul` nimic nu e in afara.
| QUOTE |
| dacă vrei să fiu ceva mai ,,ştiinţific" spun că Acela este în afara ,,continuum-ului spaţio-temporal" cu sensul aici că poate exista pri sine însuşi, nesupus devenirii.. |
Cam acelasi lucru...De fapt nici nu aveai cum sa ajungi in alta parte. Aceeasi poveste arhicunoscuta a Unicului ca si-si pentru ca el creeaza manifestatul, il distruge, ii este substrat, il imbiba etc deci se regaseste in toate aspectele acestuia inclusiv in cele contrare, dar e si nici-nici, adica dincolo de orice forma, de continuum-ul spatio-temporal etc.
| QUOTE |
| conceptualizând Unicul.. |
Da, dar in alt sens nu prea e separat, pentru ca si acea conceptualizare e imbibata de Unic, nu are cum sa fie separata complet de el, pentru ca si ea e creeata tot de Unic etc.
| QUOTE |
| EL ESTE CEL CE ESTE.. dincolo de orice univers ş-n acelaşi timp în toate universurile.. |
Tautologie. Sunt mai multe universuri?
------
Daca e totul cum poate sa se obiectiveze adica sa creeze o diferenta fata cu sine insusi, in el nu trebuie sa existe nici o diferenta..Cum poate fi `dincolo de` cel care e totul, care imbiba, impregneaza totul? Cum poate sa mai creeze ceva daca el e din capul locului totul si cum poate distruge ceva care face parte ca fiind totul din corpul sau al Unicului?
------
păi aici e Maya.. iluzia.. el este totul dar prin Maya ne apare separat..
ţie clar conceptul de Maya sau trebuie explicat?
totul nu-i decât un joc în Conştiinţă.. hinduşii îl numesc Lila..
-----
Unicul nu poate cunoaste diferenta in el insusi, el nu poate avea `corp`. Pentru ca e `Unicul` nimic nu e in afara.
-----
El nu ,,cunoaşte" diferenţa, cuvântul ,,corp" era o figură de stil dacă vrei.. offf cât deformează cuvintele..
pentru Unic nu există interior, exterior, sus, jos, eu, tu.. El este..
------
Cam acelasi lucru...De fapt nici nu aveai cum sa ajungi in alta parte. Aceeasi poveste arhicunoscuta a Unicului ca si-si pentru ca el creeaza manifestatul, il distruge, ii este substrat, il imbiba etc deci se regaseste in toate aspectele acestuia inclusiv in cele contrare, dar e si nici-nici, adica dincolo de orice forma, de continuum-ul spatio-temporal etc.
------
orice căutare sfârşeşte în dizolvarea căutătorului.. toate căutările serioase ar trebui să ducă la non-dualitate.. nu non-dualitate ca şi concept sau teorie de lucru ci ca singurul adevăr din spatele oricărei căutări.. de ce? pentru că ,,adevărul ultim" nu poate fi decât non-dual.. dincolo de orice separaţie..
------
Nicaieri nu gasesti in stare pura acel nemanifestat de care vorbesti, iar in somnul fara vise daca exista asa ceva nu prea stiu ce se intampla.
------
păi atunci când nu cauţi îţi dai seama că este deja acolo.. tot ceea ce trebuie este un ,,shift in awareness".. o mutarea a atenţiei în câmpul conştiinţei de pe minte pe ceva infinit mai vast.. asta nu înseamnă că mintea nu mai există ci doar că trece în plan secund.. fundalul transpare în prim-plan.. nemişcarea e tot timpul acolo chiar dacă eşti într-un loc foarte aglomerat şi gălăgios.. este o nouă dimensiune în spectrul conştiinţei dacă vrei.. dimensiune care este mereu cu noi dar care din cauza greşitei focalizări a atenţiei ne este eclipsată.. aceea este natura noastră reală.. fără formă.. însăşi actul percepţiei arată faptul că noi nu suntem ceea ce percepem.. nu suntem corpul pt. că-l percepem, nu suntem mintea pt. că devenim conştienţi de gândurile care se nasc pe acest fundal.. întrebarea este cine/ce devine conştient de un gând? la prima vedere pare o întrebare simplă şi fără rost.. în realitate este portiţa de scăpare din iluzie..
------
EL ESTE CEL CE ESTE.. dincolo de orice univers şi-n acelaşi timp în toate universurile..
-----
Tautologie. Sunt mai multe universuri?
-----
încearcă să ,,miroşi" sensul vorbelor mele.. vorbeam de manifestare.. ce rost are să-ţi pui întrebări de genul dacă există sau nu mai multe universuri dacă nu cunoşti cine/ce pune o astfel de întrebare şi cine devine conştient de răspuns? cei care ştiu adevărul prin ei înşişi n-au nevoie de cosmologii, religii, filosofii, ştiinţă pentru a le confirma ceea ce ştiu deja, ceea ce deja sunt..
uni-vers, multi-vers - nu vezi că sunt doar nişte cuvinte oarbe pe care nici măcar nu le înţelegem? de ce oamenii caută n exterior şi nu în interior? pentru că la ei interior este separat de exterior.. când geamul dispare unde este interiorul şi exteriorul?
PS: deşi pare filosofie sau metafizică ceea ce spun, ţin să precizez că este infinit mai mult şi sunt foarte fericit pentru cei care au descoperit sau vor descoperi acest thread.. de ce? răspunsul va veni de la sine dacă se află în starea potrivită, dacă deja lucrarea se înfăptuieşte deja în ei..
Daca e totul cum poate sa se obiectiveze adica sa creeze o diferenta fata cu sine insusi, in el nu trebuie sa existe nici o diferenta..Cum poate fi `dincolo de` cel care e totul, care imbiba, impregneaza totul? Cum poate sa mai creeze ceva daca el e din capul locului totul si cum poate distruge ceva care face parte ca fiind totul din corpul sau al Unicului?
------
păi aici e Maya.. iluzia.. el este totul dar prin Maya ne apare separat..
ţie clar conceptul de Maya sau trebuie explicat?
totul nu-i decât un joc în Conştiinţă.. hinduşii îl numesc Lila..
-----
Unicul nu poate cunoaste diferenta in el insusi, el nu poate avea `corp`. Pentru ca e `Unicul` nimic nu e in afara.
-----
El nu ,,cunoaşte" diferenţa, cuvântul ,,corp" era o figură de stil dacă vrei.. offf cât deformează cuvintele..
pentru Unic nu există interior, exterior, sus, jos, eu, tu.. El este..
------
Cam acelasi lucru...De fapt nici nu aveai cum sa ajungi in alta parte. Aceeasi poveste arhicunoscuta a Unicului ca si-si pentru ca el creeaza manifestatul, il distruge, ii este substrat, il imbiba etc deci se regaseste in toate aspectele acestuia inclusiv in cele contrare, dar e si nici-nici, adica dincolo de orice forma, de continuum-ul spatio-temporal etc.
------
orice căutare sfârşeşte în dizolvarea căutătorului.. toate căutările serioase ar trebui să ducă la non-dualitate.. nu non-dualitate ca şi concept sau teorie de lucru ci ca singurul adevăr din spatele oricărei căutări.. de ce? pentru că ,,adevărul ultim" nu poate fi decât non-dual.. dincolo de orice separaţie..
------
Nicaieri nu gasesti in stare pura acel nemanifestat de care vorbesti, iar in somnul fara vise daca exista asa ceva nu prea stiu ce se intampla.
------
păi atunci când nu cauţi îţi dai seama că este deja acolo.. tot ceea ce trebuie este un ,,shift in awareness".. o mutarea a atenţiei în câmpul conştiinţei de pe minte pe ceva infinit mai vast.. asta nu înseamnă că mintea nu mai există ci doar că trece în plan secund.. fundalul transpare în prim-plan.. nemişcarea e tot timpul acolo chiar dacă eşti într-un loc foarte aglomerat şi gălăgios.. este o nouă dimensiune în spectrul conştiinţei dacă vrei.. dimensiune care este mereu cu noi dar care din cauza greşitei focalizări a atenţiei ne este eclipsată.. aceea este natura noastră reală.. fără formă.. însăşi actul percepţiei arată faptul că noi nu suntem ceea ce percepem.. nu suntem corpul pt. că-l percepem, nu suntem mintea pt. că devenim conştienţi de gândurile care se nasc pe acest fundal.. întrebarea este cine/ce devine conştient de un gând? la prima vedere pare o întrebare simplă şi fără rost.. în realitate este portiţa de scăpare din iluzie..
------
EL ESTE CEL CE ESTE.. dincolo de orice univers şi-n acelaşi timp în toate universurile..
-----
Tautologie. Sunt mai multe universuri?
-----
încearcă să ,,miroşi" sensul vorbelor mele.. vorbeam de manifestare.. ce rost are să-ţi pui întrebări de genul dacă există sau nu mai multe universuri dacă nu cunoşti cine/ce pune o astfel de întrebare şi cine devine conştient de răspuns? cei care ştiu adevărul prin ei înşişi n-au nevoie de cosmologii, religii, filosofii, ştiinţă pentru a le confirma ceea ce ştiu deja, ceea ce deja sunt..
uni-vers, multi-vers - nu vezi că sunt doar nişte cuvinte oarbe pe care nici măcar nu le înţelegem? de ce oamenii caută n exterior şi nu în interior? pentru că la ei interior este separat de exterior.. când geamul dispare unde este interiorul şi exteriorul?
PS: deşi pare filosofie sau metafizică ceea ce spun, ţin să precizez că este infinit mai mult şi sunt foarte fericit pentru cei care au descoperit sau vor descoperi acest thread.. de ce? răspunsul va veni de la sine dacă se află în starea potrivită, dacă deja lucrarea se înfăptuieşte deja în ei..
shapeshifter
| QUOTE |
| păi aici e Maya.. iluzia.. el este totul dar prin Maya ne apare separat.. ţie clar conceptul de Maya sau trebuie explicat? totul nu-i decât un joc în Conştiinţă.. hinduşii îl numesc Lila.. |
Nu-mi e clar ar fi bine sa-l explici. Am cunostinte reduse de filosofie indiana dar am mirosit ca despre aia e vorba. Eu vreau doar sa vad daca aceste constructii `tin` . Daca e vorba de un joc in Constiinta cum poate apare un asemenea joc al Constiintei cu sine insasi de vreme ce ea e doar una, in sine si nemiscata. Cum se poate misca pe sine, cum poate deveni pentru sine, incat sa se joace si sa produca chair iluzii? Dar te astept sa-mi spui despre Maya si Lila.
| QUOTE |
| orice căutare sfârşeşte în dizolvarea căutătorului.. toate căutările serioase ar trebui să ducă la non-dualitate.. nu non-dualitate ca şi concept sau teorie de lucru ci ca singurul adevăr din spatele oricărei căutări.. de ce? pentru că ,,adevărul ultim" nu poate fi decât non-dual.. dincolo de orice separaţie.. |
Nu poti scapa de separatie. Ea apare chiar acolo unde incerci sa scapi de ea. Daca vrei sa scapi de dualitate separi intre dualitate si nondualitate. Apoi consideri dualitatea doar o iluzie pentru a-i diminua `gradul de realitate` ca sa spun asa. Dar si degradata ca iluzie ea ramane separata de nondualitate. Cand spui nondualitate deja ai separat ai cazut in dualitatea dintre nondualitate ( care adauga privativul non fata de un altceva cu care se separa ) si dualitate. Ca sa reunifici folosesti un artificiu spui ca dualitatea e imbibata la randul ei de nondualitate ca nondualitatea e si in dualitate si dincolo de ea etc
| QUOTE |
| păi atunci când nu cauţi îţi dai seama că este deja acolo.. tot ceea ce trebuie este un ,,shift in awareness".. o mutarea a atenţiei în câmpul conştiinţei de pe minte pe ceva infinit mai vast.. asta nu înseamnă că mintea nu mai există ci doar că trece în plan secund.. fundalul transpare în prim-plan.. nemişcarea e tot timpul acolo chiar dacă eşti într-un loc foarte aglomerat şi gălăgios.. este o nouă dimensiune în spectrul conştiinţei dacă vrei.. dimensiune care este mereu cu noi dar care din cauza greşitei focalizări a atenţiei ne este eclipsată.. aceea este natura noastră reală.. fără formă.. însăşi actul percepţiei arată faptul că noi nu suntem ceea ce percepem.. nu suntem corpul pt. că-l percepem, nu suntem mintea pt. că devenim conştienţi de gândurile care se nasc pe acest fundal.. întrebarea este cine/ce devine conştient de un gând? la prima vedere pare o întrebare simplă şi fără rost.. în realitate este portiţa de scăpare din iluzie.. |
Banuiesc ca vorbesti de meditatie aici in care prin defocalizarea mintii ai putea eventual avea acces la Constiinta nemiscata despre care vorbesti. Prin ea scapam de iluzia propriului ego si presupun ca ne `topim` in acea constiinta universala.
-----
Cand spui nondualitate deja ai separat ai cazut in dualitatea dintre nondualitate ( care adauga privativul non fata de un altceva cu care se separa ) si dualitate. Ca sa reunifici folosesti un artificiu spui ca dualitatea e imbibata la randul ei de nondualitate ca nondualitatea e si in dualitate si dincolo de ea etc
------
da, şi când spun nondualitate devine tot un concept.. de aceea spuneam că gândurile, cuvintele servesc doar ca pointeri către Acela..
conceptul de Şiva-Şakti îţi este familiar? dacă-ţi este familiar ar trebui să pătrunzi instantaneu sensul vorbelor mele..
------
Banuiesc ca vorbesti de meditatie aici in care prin defocalizarea mintii ai putea eventual avea acces la Constiinta nemiscata despre care vorbesti. Prin ea scapam de iluzia propriului ego si presupun ca ne `topim` in acea constiinta universala.
------
nu vorbeam neapărat despre meditaţie.. chiar şi meditaţia este o formă de condiţionare, orice practică religioasă este o formă de condiţionare.. în sens strict patanjalian yoga este citta-vrtti-nirodah adică uniunea este acolo unde nu mai există mişcări în conştiinţă.. aici mişcare este noţiunea de vrtti (pentru mai multe detalii vezi aici) până şi un samadhi este tot o experienţă, e adevărat golită de orice conţinut dar odată ieşit din samadhi conştiinţa redevine cea obişnuită.. este o stare discretă.. un drum închis dacă vrei.. asta este ceea ce se întâmplă în nirvana clasică.. nirvana este un drum închis, un capăt de drum..
pe de altă parte învăţăturile nondualiste merg mai în profunzime: ,,Abide as pure awareness, EMBRACE ALL FORMS.." iluminarea este un proces continuu, o anihilare continuuă a perechilor de opuşi interdependenţi ce apar în manifestare datorită dualismului creat de minte.. este ,,calea" cea mai înaltă..
Cand spui nondualitate deja ai separat ai cazut in dualitatea dintre nondualitate ( care adauga privativul non fata de un altceva cu care se separa ) si dualitate. Ca sa reunifici folosesti un artificiu spui ca dualitatea e imbibata la randul ei de nondualitate ca nondualitatea e si in dualitate si dincolo de ea etc
------
da, şi când spun nondualitate devine tot un concept.. de aceea spuneam că gândurile, cuvintele servesc doar ca pointeri către Acela..
conceptul de Şiva-Şakti îţi este familiar? dacă-ţi este familiar ar trebui să pătrunzi instantaneu sensul vorbelor mele..
------
Banuiesc ca vorbesti de meditatie aici in care prin defocalizarea mintii ai putea eventual avea acces la Constiinta nemiscata despre care vorbesti. Prin ea scapam de iluzia propriului ego si presupun ca ne `topim` in acea constiinta universala.
------
nu vorbeam neapărat despre meditaţie.. chiar şi meditaţia este o formă de condiţionare, orice practică religioasă este o formă de condiţionare.. în sens strict patanjalian yoga este citta-vrtti-nirodah adică uniunea este acolo unde nu mai există mişcări în conştiinţă.. aici mişcare este noţiunea de vrtti (pentru mai multe detalii vezi aici) până şi un samadhi este tot o experienţă, e adevărat golită de orice conţinut dar odată ieşit din samadhi conştiinţa redevine cea obişnuită.. este o stare discretă.. un drum închis dacă vrei.. asta este ceea ce se întâmplă în nirvana clasică.. nirvana este un drum închis, un capăt de drum..
pe de altă parte învăţăturile nondualiste merg mai în profunzime: ,,Abide as pure awareness, EMBRACE ALL FORMS.." iluminarea este un proces continuu, o anihilare continuuă a perechilor de opuşi interdependenţi ce apar în manifestare datorită dualismului creat de minte.. este ,,calea" cea mai înaltă..
shapeshifter
| QUOTE |
| da, şi când spun nondualitate devine tot un concept.. de aceea spuneam că gândurile, cuvintele servesc doar ca pointeri către Acela.. |
Deci din nou trecerea dincolo de gandirea conceptuala...intr-adevar e greu sa dialoghez cu tine, pentru ca tu tot timpul vizezi un dincolo...Un negru in care dispare orice culoare...
Orice repros il respingi ca pozitie a gandirii conceptuale...tot timpul vrei sa treci intr-un dincolo..
Eu sunt mult mai legat de concret la mine pana si `dincolo` mai are o forma, o culoare , ceva palpabil. Nu pot folosi intreaga realitate ca pretext pentru trecerea intr-un dincolo care imi apare putin sinistru asa cum il prezinti. Miroase a moarte si descompunere, a neant chiar daca uneori stii sa ademenesti cu metafore. Sunt prea legat de ego si de dorintele acestuia, chiar si un dincolo mi se pare infiorator in absenta mea, nu pot renunta la mine insumi, la ceea ce iubesc, la ceea ce simt, la ceea ce vreau. Pentru mine o forma e frumoasa in sine, un lucru e bun ca ceea ce apare in manifestarea concreta nu pot aluneca cu atata usurinta catre un abis in care nu voi regasi decat somnul profund.
Oricum mi-ai atras curiozitatea si voi citi cu atentie.
------
Miroase a moarte si descompunere, a neant chiar daca uneori stii sa ademenesti cu metafore.
------
de ce laşi mintea să-şi împună vechile şiretlicuri? neantul? ţi-am m-ai spus îţi apare drept neant pentru că mintea este incapabilă să funcţioneze acolo unde nu există formă.. când zic acolo nu mă refer undeva.. ok? de fapt acest neant este plenitudine potenţială.. este fiinţa.. goliciunea apare datorită minţii în Realitate este totul.. acest ,,neant" nu este static.. el este în orice formă: vidul este formă şi forma este vid.. meditează adânc asupra acestei fraze..
----
Sunt prea legat de ego si de dorintele acestuia, chiar si un dincolo mi se pare infiorator in absenta mea, nu pot renunta la mine insumi, la ceea ce iubesc, la ceea ce simt, la ceea ce vreau. Pentru mine o forma e frumoasa in sine, un lucru e bun ca ceea ce apare in manifestarea concreta nu pot aluneca cu atata usurinta catre un abis in care nu voi regasi decat somnul profund.
------
eşti legat de ego.. vreu un sistem de referinţă.. ţi-e frică.. ai dorinţe.. de ce această sclavie? din cauza ego-ului.. din cauza dualismului creat de minte.. acest abis nu este neant.. este totul! cât aş vrea să poţi înţelege asta în sine ta! mă tem că încă nu eşti copt pentru a pătrunde instantaneu adevărul acestor cuvinte.. să nu o iei ca pe-o jignire sau ca pe o grandomanie.. îţi vorbesc acum dincolo de minte, folosindu-mă de ea pentru a avea loc ,,transmiterea".. pentru cei pregătiţi asta ar trebuie să fie ceva instantaneu, ca o explozie.. dar nu-i aşa că şi fructele au nevoie de timp ca să se coacă..
nici o altă abordare a divinului dacă vrei să zic aşa nu va merge atât de radical la rădăcina problemei care este simţământul de ,,Eu sunt"..
tot ce pot face pentru conştiinţa din tine acum este să-ţi recomand cu căldură să citeşti, să te saturezi de vorbele din cartea ,,Eu sunt Acela" a lui Nisargadatta Maharaj (ed. Herald, se găseşte în librării şi costă în jur de 230.000 lei).. o consider capătul de drum al oricărei căutări serioase.. aş spune singura carte care merită vreodată citită..
Îţi recomand de-asemenea:
Esenţa învăţăturii lui Nisargadatta Maharaj - Ramesh Balsekar
Experienţa nemuririi - Jnaneshwar - comentat de acelaşi Ramesh Balsekar..
precum şi filmul de aici
dacă înţelegi aceste cărţi.. restul va veni de la sine.. te asigur.. voi fi foarte fericit să-ţi pot spune în sfârşit: Welcome home! după atâta amar de vreme..
Miroase a moarte si descompunere, a neant chiar daca uneori stii sa ademenesti cu metafore.
------
de ce laşi mintea să-şi împună vechile şiretlicuri? neantul? ţi-am m-ai spus îţi apare drept neant pentru că mintea este incapabilă să funcţioneze acolo unde nu există formă.. când zic acolo nu mă refer undeva.. ok? de fapt acest neant este plenitudine potenţială.. este fiinţa.. goliciunea apare datorită minţii în Realitate este totul.. acest ,,neant" nu este static.. el este în orice formă: vidul este formă şi forma este vid.. meditează adânc asupra acestei fraze..
----
Sunt prea legat de ego si de dorintele acestuia, chiar si un dincolo mi se pare infiorator in absenta mea, nu pot renunta la mine insumi, la ceea ce iubesc, la ceea ce simt, la ceea ce vreau. Pentru mine o forma e frumoasa in sine, un lucru e bun ca ceea ce apare in manifestarea concreta nu pot aluneca cu atata usurinta catre un abis in care nu voi regasi decat somnul profund.
------
eşti legat de ego.. vreu un sistem de referinţă.. ţi-e frică.. ai dorinţe.. de ce această sclavie? din cauza ego-ului.. din cauza dualismului creat de minte.. acest abis nu este neant.. este totul! cât aş vrea să poţi înţelege asta în sine ta! mă tem că încă nu eşti copt pentru a pătrunde instantaneu adevărul acestor cuvinte.. să nu o iei ca pe-o jignire sau ca pe o grandomanie.. îţi vorbesc acum dincolo de minte, folosindu-mă de ea pentru a avea loc ,,transmiterea".. pentru cei pregătiţi asta ar trebuie să fie ceva instantaneu, ca o explozie.. dar nu-i aşa că şi fructele au nevoie de timp ca să se coacă..
nici o altă abordare a divinului dacă vrei să zic aşa nu va merge atât de radical la rădăcina problemei care este simţământul de ,,Eu sunt"..
tot ce pot face pentru conştiinţa din tine acum este să-ţi recomand cu căldură să citeşti, să te saturezi de vorbele din cartea ,,Eu sunt Acela" a lui Nisargadatta Maharaj (ed. Herald, se găseşte în librării şi costă în jur de 230.000 lei).. o consider capătul de drum al oricărei căutări serioase.. aş spune singura carte care merită vreodată citită..
Îţi recomand de-asemenea:
Esenţa învăţăturii lui Nisargadatta Maharaj - Ramesh Balsekar
Experienţa nemuririi - Jnaneshwar - comentat de acelaşi Ramesh Balsekar..
precum şi filmul de aici
dacă înţelegi aceste cărţi.. restul va veni de la sine.. te asigur.. voi fi foarte fericit să-ţi pot spune în sfârşit: Welcome home! după atâta amar de vreme..
shapeshifter
| QUOTE |
| de ce laşi mintea să-şi împună vechile şiretlicuri? neantul? ţi-am m-ai spus îţi apare drept neant pentru că mintea este incapabilă să funcţioneze acolo unde nu există formă.. când zic acolo nu mă refer undeva.. ok? de fapt acest neant este plenitudine potenţială.. este fiinţa.. goliciunea apare datorită minţii în Realitate este totul.. acest ,,neant" nu este static.. el este în orice formă: vidul este formă şi forma este vid.. meditează adânc asupra acestei fraze.. |
Siretlicuri? Posibil. Dar eu nu pot vedea dincolo de ceea ce tu numesti siretlicurile mintii mele. Nu pot decat sa ma limitez la ele, siretlicuri sau nu. Din punctul tau de vedere, pretinzand accesul la adevarata realitate eu traiesc intr-o iluzie si sunt ademenit si controlat de siretlicurile mintii mele. Eu nu cunosc nimic despre realitatea pe care o descri. Pentru mine absenta, lipsa, golul se identifica cu moartea, iar moartea este o limita a fiintei mele dinaintea careia nu gasesc decat revolta. Disparitia egoului cu bunele si relele lui n-o pot accepta ca trecere intr-o `stare superioara de constiinta` in care de fapt nu mai sunt. Tu spui ca acel neant este totul, dar el nu ma reprezinta pe mine decat ca moarte, ca disparitie sau daca vrei ca iesire din iluzie, este totul dar nu e natura cu bogatia ei de forme si culori ci nefiinta ei, e totul dar acolo nu mai exista nici o persoana pe care s-o iubesc sau pe care s-o urasc, e un tot in care nu stiu ce as putea cauta eu care nu voi mai fi in el cand voi ajunge acolo.
Uneori ma las furat de ganduri si visare dar niciodata nu ajung dincolo de orice forma, la mine totul are gust, miros...Nu ma pot lasa `imbibat` de ceea ce face sa dispara orice obiect concret.
| QUOTE |
| eşti legat de ego.. vreu un sistem de referinţă.. ţi-e frică.. ai dorinţe.. de ce această sclavie? din cauza ego-ului.. din cauza dualismului creat de minte.. acest abis nu este neant.. este totul! cât aş vrea să poţi înţelege asta în sine ta! mă tem că încă nu eşti copt pentru a pătrunde instantaneu adevărul acestor cuvinte.. să nu o iei ca pe-o jignire sau ca pe o grandomanie.. îţi vorbesc acum dincolo de minte, folosindu-mă de ea pentru a avea loc ,,transmiterea".. pentru cei pregătiţi asta ar trebuie să fie ceva instantaneu, ca o explozie.. dar nu-i aşa că şi fructele au nevoie de timp ca să se coacă.. |
Da sunt legat prea mult de eu recunosc. Chiar si atunci cand am impresia ca `ies` senzatia e ca mi-am `regasit` un eu mai mare, ca un fel de acces la mine insumi care nu stiu de ce in conditii normale imi e blocat de vreo cenzura misterioasa. Traiesc in sclavia eului pentru ca nu ma pot imagina fara el.
. Probabil nu sunt copt dar in mod cert notiunea de coacere asa cum o expui tu imi e straina.
---------
trecere intr-o `stare superioara de constiinta
--------
nu este vorba aici despre o ,,stare superioară de conştiinţă" este vorba despre o regăsire de sine din această uitare, buimăceală..
------
Tu spui ca acel neant este totul, dar el nu ma reprezinta pe mine decat ca moarte, ca disparitie sau daca vrei ca iesire din iluzie
------
culmea ştii care e? că poţi fiinţa în continuare cu identitatea pe care o ai acum.. e ceea ce au făcut nenumăraţi mistici.. dar cunoşti şi ceea ce nu e trecător.. ţi-o spun din experienţa interioară dar te invit să te uiţi şi la ce spun de atâta amar de vreme şi misticii..
când un fruct e copt pe deplin la cea mai mică adiere a vântului el cade..
uneori el cade din cauza propriei greutăţi, alteori sub adierea vântului.. dar dacă el nu este copt, poate că nici o furtună nu-l desprinde de acolo de unde atârnă..
trecere intr-o `stare superioara de constiinta
--------
nu este vorba aici despre o ,,stare superioară de conştiinţă" este vorba despre o regăsire de sine din această uitare, buimăceală..
------
Tu spui ca acel neant este totul, dar el nu ma reprezinta pe mine decat ca moarte, ca disparitie sau daca vrei ca iesire din iluzie
------
culmea ştii care e? că poţi fiinţa în continuare cu identitatea pe care o ai acum.. e ceea ce au făcut nenumăraţi mistici.. dar cunoşti şi ceea ce nu e trecător.. ţi-o spun din experienţa interioară dar te invit să te uiţi şi la ce spun de atâta amar de vreme şi misticii..
când un fruct e copt pe deplin la cea mai mică adiere a vântului el cade..
uneori el cade din cauza propriei greutăţi, alteori sub adierea vântului.. dar dacă el nu este copt, poate că nici o furtună nu-l desprinde de acolo de unde atârnă..
shapeshifter
| QUOTE |
| ulmea ştii care e? că poţi fiinţa în continuare cu identitatea pe care o ai acum.. e ceea ce au făcut nenumăraţi mistici.. dar cunoşti şi ceea ce nu e trecător.. ţi-o spun din experienţa interioară dar te invit să te uiţi şi la ce spun de atâta amar de vreme şi misticii.. |
Ce identitate? Egoul? Te contrazici n-ai spus ca e trecere dincolo, renuntarea la ego, la sclavie? Nu inseamna depasirea dualitatii pe care orice ego o aduce?
alfa, intodeauna poate fi un dincolo, dincolo de dincolo ! Nu e o sarada ! Nu e la misto.
Calfa am spus eu asa ceva? Unde? Eu doar am constatat ca se contrazice, pe de o parte vorbeste de disparitia egoului, despre
depasirea dualitatii etc, pe de alta parte spune ca identitatea se pastreaza in acel spatiu al lipsei de forma. Ca ce se `pastreaza`?
Imi pare rau nici un moment nu am crezut ca e sarada sau misto.
depasirea dualitatii etc, pe de alta parte spune ca identitatea se pastreaza in acel spatiu al lipsei de forma. Ca ce se `pastreaza`?
Imi pare rau nici un moment nu am crezut ca e sarada sau misto.
| QUOTE (alfa @ 9 Nov 2005, 02:51 PM) |
| Nu pot folosi intreaga realitate ca pretext pentru trecerea intr-un dincolo care imi apare putin sinistru asa cum il prezinti. Miroase a moarte si descompunere, a neant chiar daca uneori stii sa ademenesti cu metafore. Sunt prea legat de ego si de dorintele acestuia, chiar si un dincolo mi se pare infiorator in absenta mea, nu pot renunta la mine insumi, la ceea ce iubesc, la ceea ce simt, la ceea ce vreau. Pentru mine o forma e frumoasa in sine, un lucru e bun ca ceea ce apare in manifestarea concreta nu pot aluneca cu atata usurinta catre un abis in care nu voi regasi decat somnul profund. |
Alfa, acel 'dincolo', acel 'totul' este o promisiune. El nu potate fi descris si nu poate avea atribute deoarece ele sunt concepte si deci sunt duale. De aceea shapeshifter foloseste 'pointeri' pentru a sugera ceea ce ar trebui sa fie acel dincolo:
| QUOTE |
| ...când Conştiinţa rămâne în ea însăşi (fără formă) nu mai există nici o iluzie, nici o dualitate.. asta se întâmplă de ex. în somnul adânc fără vise.. |
Nereflexivitatea (lipsa constientei) constiintei mi se pare si mie sinistra si intr-adevar, parca "miroase a moarte si descompunere, a neant". Nu inteleg cum o asemenea perspectiva poate ademeni pe cineva.
Dar mai exista si un alt pointer:
Dar mai exista si un alt pointer:
| QUOTE |
| du-te în pădure, în linişte şi ascultă liniştea, contemplă nemişcarea copacilor.. |
Linistea, starea de beatitudine si identitate a tot ceea ce ESTE...
Asa cum il descrie shapeshifter, eu il vad pe Brahman ca pe un urias visand linistit cu zambetul pe buze.
Asa cum il descrie shapeshifter, eu il vad pe Brahman ca pe un urias visand linistit cu zambetul pe buze.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.