Versiune completa:Formula Fericirii
- oamenii niciodata nu o sa fie multumiti cu ce au (in cel mai bun caz multumirea dureaza totusi ceva timp) - odata ajunsi la limita isi vor pune intrebarile - de ce nu sunt multumit/fericit ? ce sa fac pt a schimba situatia ? ...aici nu e vorba de a face ceva pt a fi fericit - de a cauta sa fii multumit tot timpul, sa fii fericit de dimineata pana seara, 24 din 24, 7 din 7 - fericirea dureaza doar o clipa - eu sunt fericit cand ma plimb prin ploaie, cand joc fotbal, cand merg cu bicicleta prin padure, cand pescuiesc cu mana pastravi, sunt fericit cand sunt intre prieteni, sunt fericit cand stiu ca exista cel putin o persoana pe lumea asta care se gandeste si la mine...totul e sa stii sa te bucuri de acele secunde de fericire, nu sa incerci sa cauti o fericire continua pt ca nu exista...si pp ca ar exista atunci nu ti-ai mai da seama cum e sa fii fericit pt ca nu ai fi niciodata nefericit pt a face comparatie...
Ntz - nu-s de acord. Exista oameni multumiti si care considera ca e foarte destul ceea ce au si unde au ajuns sii nu le trebuie mai mult. De fapt astia sunt cei mai multi - numai ca nu ne invartim noi in cercurile lor. Stiu om care e f fericit sa isi ia berea, sa se puna dupamasa in fata televizorului si sa se uite la un meci de fotbal. Nu vrea mai mult de atat si ii e foarte bine asa cum e. E multumit - poate chiar fericit 
Daca excludem cateva exceptii (din diferite motive) - nu cred ca sunt multi oameni care sa nu doreasca ceva ce nu au inca - respectivii de care zici tu poate s-au resemnat, poate e doar aparenta ceea ce crezi tu ca e multumire, poate se amageste singur ca nu mai vrea nimic..sau poate chiar e - si atunci e foarte bine ..dar ma indoiesc sincer ca un om poate fi multumit numai cu ce ai spus tu..
A fi multumit nu inseamna a fi fericit; sunt persoane care o viata intreagatanjesc dupa ea si totusi stau doar pe aleea 'multumitilor';
Fericirea este subiectiva; ceea ce pe tine te poate face fericit nu ma poate face si pe mine; suntem diferiti si deci simtim/intelegem altfel fericirea
Fericirea este subiectiva; ceea ce pe tine te poate face fericit nu ma poate face si pe mine; suntem diferiti si deci simtim/intelegem altfel fericirea
Salut! As vrea si eu sa spun cate ceva. Fara citate sau formule. Pt mine fericirea inseamna libertate ... libertatea de a simti, de a gandi, de a iubi, dar si de a nega, de a displace, de a exclude...in concluzie, libertatea de a alege. Pe cat pare d simplu, pe atat e de complicat de la o vreme, nu stiu de ce si ma enerveaza tare situatia. Nu ma face neaparat fericita, spre exemplu, un apus de soare, ci faptul ca pot sa admir un apus de soare si ca simt la intensitate maxima in momentele alea.
Sunt clipe in care sunt fericita din nici un motiv evident... doar eu cu mine... eu impacata cu mine si eu iubind lumea (nu s intampla mereu)... Dar nu stiu daca asta e fericirea p care o caut de fapt...
Sunt clipe in care sunt fericita din nici un motiv evident... doar eu cu mine... eu impacata cu mine si eu iubind lumea (nu s intampla mereu)... Dar nu stiu daca asta e fericirea p care o caut de fapt...
Cred ca asa cum ai spus si tu ceea ce spui tu acolo nu este fericire; este asa cum s-a vorbit ceva postari mai devreme..este vorba de o bucurie; o 'fericire' de moment; data de un impuls sau nu .
Ciudat..ajungem sa ne intrebam cum este cand esti fericit si daca ceea ce am simtit(simtim) este cu adevarat aceasta fericire
Ciudat..ajungem sa ne intrebam cum este cand esti fericit si daca ceea ce am simtit(simtim) este cu adevarat aceasta fericire
Stiu si eu? Sunt bucuroasa cand ma intalnesc cu un prieten pe care nu l-am mai vazut de mult, dar nu sunt neaparat fericita atunci...Eu chiar cred ca momentele alea de care am zis sunt momente de fericire, nu de multumire sau bucurie trecatoare. Bucuria e declansata de ceva si mom astea vin fara un motiv evident, daca e sa o luam asa. Nu, eu zic ca sunt momente de fericire. Daca ma simt libera ma simt fericita. Problema e cand imi simt ingradita libertatea. Ma gandeam mai repede la faptul ca poate voi avea nevoie de mai mult, sau ca poate voi avea mai multe motive pt care sa ma simt fericita p masura c trece timpul. Cine stie? Poate un singu lucru are sa ma faca fericita. Poate nu o sa mai am nevoie de nimic in afara de ceea ce o sa am deja si atunci o sa fiu fericita. Adica...se schimba perspectiva. 
Poate nu o sa mai am nevoie de nimic in afara de ceea ce o sa am deja si atunci o sa fiu fericita. Adica...se schimba perspectiva.
| QUOTE (Methewaiting @ 19 Aug 2005, 08:29 PM) |
| Poate un singu lucru are sa ma faca fericita. Poate nu o sa mai am nevoie de nimic in afara de ceea ce o sa am deja si atunci o sa fiu fericita. Adica...se schimba perspectiva. |
Cred ca te gandesti la..o persoana
; si anume la ACEA persoana care sa-ti ofere acele clipe de fericire care nu se compara cu 'franturile' de care vorbeai mai devreme;gresesc? sau
..bat campii 
Fericirea este ceea ce cauti tu acolo undeva inlauntrul tau din totdeauna ce se leaga strict de persoana ta si la un moment dat gasesti; iar acea satisfactie de 'perfect' este fericirea in sine; si nu ceea ce neaparat gasesti la tot pasul
M-ai citit 
Eu nu stiu ce e fericirea Sunt prea mult legat de devenire, de particularul starilor mele ca sa-mi imaginez o stare-scop ultima care sa adune la sine toate bucuriile si placerile, care sa imi ofere acea odihna si liniste interioara in care sa pot spune nu-mi mai trebuie nimic. Nu stiu ce-i fericirea stiu doar ca imi place sa privesc surasul soarelui melanolic de toamna alunecand in raze dulci catre mine si mangandu-mi sufletul. Stiu ca ma uit cu priviri lungi la formele frumoase ale trecatoarelor...Stiu ca alaturi de persoana iubita as putea construi un castel minunat de sentimente si ganduri. Stiu ca uneori ma delectez cu anumite lecturi, ca alteori ma simt foarte bine la vreo petrecere, stiu ca ador calatoriile...dar parca niciodata n-am fost fericit, e doar un lucru care-mi scapa...
...toate la timpu' lor...
Eu as zice ca fericirea nu are o anumita formula, nu poate fi calculata sau masuratam cred ca fericirea este formata din lucrurile mici din viata noastra, aparent nesemnificative si fara rost. Lucrurile care fac posibile cum am citit mai inainte, un Z8 sau eu stiu ce casa superba. Cred ca de fapt nici nu stim care sunt aceste lucruri pana nu le pierdem sau pana ce nu ramanem singuri.
Nu stiu sigur sincer sa dau o lista de astfel de niikuri, dar pentru mine aceste lucruri aparent marunte sunt familia, prietenii, iubita ca mai apoi avand incredere in ei sa pot sa fac orice sa fiu invincibil........
Nu stiu sigur sincer sa dau o lista de astfel de niikuri, dar pentru mine aceste lucruri aparent marunte sunt familia, prietenii, iubita ca mai apoi avand incredere in ei sa pot sa fac orice sa fiu invincibil........
Salut Sebyshoru şi Bine ai venit!
(Haioasă poză ai... De om fericit!
)
a
(Haioasă poză ai... De om fericit!
)a
Multumesc bine v am gasit
(mersi pt aprecierea pozei )
(mersi pt aprecierea pozei
)
Nu mai stiu, s-a dat o definitie a fericirii? Ar trebui definita pentru a putea sa-i gasim o formula 
Fiecare individ in parte are propria lui definitie pentru fericire. Din punctul meu de vedere, fericirea isi gaseste mai lesne locul in inimile oamenilor "simpli" si a celor optimisti.
Mi se umple inima de bucurie (si NU fericire) cand vad ce frumos ganditi voi, mai copii ai existentei...
Imi aduc aminte de timpuri tulburi in care cautam si eu ceva... Puteti sa va uitati un pic in urma si o sa gasiti vestigii ale gandurilor mele incurcate. Niciodata nu o sa intelegeti ceva din ceea ce inteleg eu. Niciodata nimeni nu o sa inteleaga ceva din ceea ce intelege altcineva... Pare poate un pic complicat, dar e atat de simplu. Atat timp cat suntem entitati diferite, si ne credem unici si mai destepti si mai prosti decat altii, mai frumosi sau mai urati, mai bogati sau mai saraci, no sa intelegem mai nimic... Nu o sa stim nici cine suntem, nici ce cautam in lumea asta superba... nici nu o sa intelegem cine sunt ei, aia din jurul nostru, si nici ce cauta ei si nici de ce fac ceea ce fac.
Pentru ca totul sa decurga perfect, si sa existe o armonie care sa si dainuie, si pentru a intelege ce este fericirea e nevoie sa stii ca toti avem in noi o flacara. La unii arde mai intens, altii lupta fara sa stie impotriva ei, cand ei cred ca totul lupta impotriva lor. Altii nici nu o baga in seama. Si toti astia care nu stiu ca in ei arde aceasta flacara dorm atat de frumos...si sunt asa de diversi, si nici nu stiu ca dorm (ceea ce este de fapt logic). Dar exista unii care stiu de lucrul asta, si il si constientizeaza, si il si inteleg si se si folosesc de el.
Putem sa ii spunem flacara. Putem sa ii spunem Duh Sfant. Putem sa ii spunem Fericire. Putem sa ii spunem Chip si Asemanare... Putem sa ii spunem Sfanta intelegere. Sau putem sa ii spunem Dumnezeire...
Imi aduc aminte de timpuri tulburi in care cautam si eu ceva... Puteti sa va uitati un pic in urma si o sa gasiti vestigii ale gandurilor mele incurcate. Niciodata nu o sa intelegeti ceva din ceea ce inteleg eu. Niciodata nimeni nu o sa inteleaga ceva din ceea ce intelege altcineva... Pare poate un pic complicat, dar e atat de simplu. Atat timp cat suntem entitati diferite, si ne credem unici si mai destepti si mai prosti decat altii, mai frumosi sau mai urati, mai bogati sau mai saraci, no sa intelegem mai nimic... Nu o sa stim nici cine suntem, nici ce cautam in lumea asta superba... nici nu o sa intelegem cine sunt ei, aia din jurul nostru, si nici ce cauta ei si nici de ce fac ceea ce fac.
Pentru ca totul sa decurga perfect, si sa existe o armonie care sa si dainuie, si pentru a intelege ce este fericirea e nevoie sa stii ca toti avem in noi o flacara. La unii arde mai intens, altii lupta fara sa stie impotriva ei, cand ei cred ca totul lupta impotriva lor. Altii nici nu o baga in seama. Si toti astia care nu stiu ca in ei arde aceasta flacara dorm atat de frumos...si sunt asa de diversi, si nici nu stiu ca dorm (ceea ce este de fapt logic). Dar exista unii care stiu de lucrul asta, si il si constientizeaza, si il si inteleg si se si folosesc de el.
Putem sa ii spunem flacara. Putem sa ii spunem Duh Sfant. Putem sa ii spunem Fericire. Putem sa ii spunem Chip si Asemanare... Putem sa ii spunem Sfanta intelegere. Sau putem sa ii spunem Dumnezeire...
Intr-adevar nu exista definitie a fericirii.
Toti credem ca fericirea este altceva, desi o definim la fel. Intuiesti ceva dintr-un fel de instinct divin, si crezi ca suntem fericiti, si apoi te gandesti ca maine o sa ai cursuri la nu-stiu-ce sau vreo restanta, sau ca o sa mergi la servici sau ca e ziua cuiva si trebuie sa ii iei cadou, sau ca ti s-a daramat casa si ca o sa trebuiasca sa o iei de la inceput. Sau ca nu ai ce sa mananci...
Astea sunt lucruri atat de lipsite de importanta, dar pe care noi le consideram atat de ...vitale.
Astea ne stau in calea fericirii.
Off topic:Daca cineva este interesat de tema "de ce se intampla ceea ce se intampla" sa imi ceara detalii sau sa deschida un topic nou.
@Alfa, mi-a placut foarte mult post-ul tau. Este ceva asemanator cu "a aprecia ceea ce ti se da si a nu cre nimic in schimb". misto, pe bune.
Toti credem ca fericirea este altceva, desi o definim la fel. Intuiesti ceva dintr-un fel de instinct divin, si crezi ca suntem fericiti, si apoi te gandesti ca maine o sa ai cursuri la nu-stiu-ce sau vreo restanta, sau ca o sa mergi la servici sau ca e ziua cuiva si trebuie sa ii iei cadou, sau ca ti s-a daramat casa si ca o sa trebuiasca sa o iei de la inceput. Sau ca nu ai ce sa mananci...
Astea sunt lucruri atat de lipsite de importanta, dar pe care noi le consideram atat de ...vitale.
Astea ne stau in calea fericirii.
Off topic:Daca cineva este interesat de tema "de ce se intampla ceea ce se intampla" sa imi ceara detalii sau sa deschida un topic nou.
@Alfa, mi-a placut foarte mult post-ul tau. Este ceva asemanator cu "a aprecia ceea ce ti se da si a nu cre nimic in schimb". misto, pe bune.
Si iata ca revin :
daca nu exista o definitie a fericirii, atunci nu exista nici formula.
Dar este bine sa credem ca exista asa ceva, pentru ca... ei bine, pentru ca topicul asta sa aiba sens.
Haideti sa ne batem capul sa cautam ceva ce nu exista, sa descopreim imposibilul, sa masuram punctele si dreptele matematicii, sa aflam imposibilul.
Si apoi sa ne dam seama ca ceea ce e important este de fapt dincolo de orice am facut noi. Pentru ca fericirea se afla dincolo de orice fapt sau cuvant. Fercirea se afla in imobilitate si tacere. E mai complicat chiar daca pare simplu. Si in aceleasi timp este simplu, chiar daca pare complicat.
Fericirea este...
Fericirea este, pur si simplu.
Iar definitia ei este, si ea.
A fi...ce verb frumos.
edit: greseli gramaticale grave
daca nu exista o definitie a fericirii, atunci nu exista nici formula.
Dar este bine sa credem ca exista asa ceva, pentru ca... ei bine, pentru ca topicul asta sa aiba sens.
Haideti sa ne batem capul sa cautam ceva ce nu exista, sa descopreim imposibilul, sa masuram punctele si dreptele matematicii, sa aflam imposibilul.
Si apoi sa ne dam seama ca ceea ce e important este de fapt dincolo de orice am facut noi. Pentru ca fericirea se afla dincolo de orice fapt sau cuvant. Fercirea se afla in imobilitate si tacere. E mai complicat chiar daca pare simplu. Si in aceleasi timp este simplu, chiar daca pare complicat.
Fericirea este...
Fericirea este, pur si simplu.
Iar definitia ei este, si ea.
A fi...ce verb frumos.
edit: greseli gramaticale grave
Cred ca o sa ii comentez un pic pe Smoke, pe Inya si pe...ahh..lapsus...cine mai era pe acolo. Sorry man, ca te-am uitat tocmai pe tine.
Smoke, mi se pare superb ceea ce mi-ai spus tu (ne-ai spus...) ca te face fericit sau bucuros.
Mai spuneati ceva de faptul ca fericirea pe care o simte smoke este un de o clipa. Asta este fericire, sau poate fi numita fericire.
De fapt, ce este ceea ce numim noi o clipa. Ce este mai mic decat prezentul?
De asta spunem ca "sa traim la prezent". Pentru ca prezentul este continuu.
Cat de mic e prezentul? Sunt multe alte chestii care au definitie asemanatoare...
Luam un milimetru si il impartim in 2 de un infinit de ori. Nu ma luati cu matematica sau fizica, pentru ca in fata definitiei mele ele nu mai au nici o putere. Daca facem asta, vom obtine vreodata zero? Nu. Daca facem acelasi lucru cu o secunda, vom obtine acelasi lucru, tot mai aproape de zero, dar niciodata identic.
Acela e prezentul. Si daca reusim sa fim fericiti o clipa, facem un lucru imens. Va dati seama cat de multe prezenturi incap intr-o clipa???
Fericirea nu se cauta nici in stiinta si nici in religie, desi ambele fac parte din ea.
Fericirea este altceva, mereu altceva. Si oamenii sunt, intr-adevar, mereu nemultumiti. Sau sunt multumiti, ceea ce e bine. Contradictie sau nu?
Autorul "Alchimistului" spunea ca nu trebuie sa cautam fericirea, si bucuria. (diferenta pe engleza dintre happiness si joy). Si mi se pare normal. In spatele bucuriei se ascunde intotdeauna, o farama de fericire...
Smoke, mi se pare superb ceea ce mi-ai spus tu (ne-ai spus...) ca te face fericit sau bucuros.
Mai spuneati ceva de faptul ca fericirea pe care o simte smoke este un de o clipa. Asta este fericire, sau poate fi numita fericire.
De fapt, ce este ceea ce numim noi o clipa. Ce este mai mic decat prezentul?
De asta spunem ca "sa traim la prezent". Pentru ca prezentul este continuu.
Cat de mic e prezentul? Sunt multe alte chestii care au definitie asemanatoare...
Luam un milimetru si il impartim in 2 de un infinit de ori. Nu ma luati cu matematica sau fizica, pentru ca in fata definitiei mele ele nu mai au nici o putere. Daca facem asta, vom obtine vreodata zero? Nu. Daca facem acelasi lucru cu o secunda, vom obtine acelasi lucru, tot mai aproape de zero, dar niciodata identic.
Acela e prezentul. Si daca reusim sa fim fericiti o clipa, facem un lucru imens. Va dati seama cat de multe prezenturi incap intr-o clipa???
Fericirea nu se cauta nici in stiinta si nici in religie, desi ambele fac parte din ea.
Fericirea este altceva, mereu altceva. Si oamenii sunt, intr-adevar, mereu nemultumiti. Sau sunt multumiti, ceea ce e bine. Contradictie sau nu?
Autorul "Alchimistului" spunea ca nu trebuie sa cautam fericirea, si bucuria. (diferenta pe engleza dintre happiness si joy). Si mi se pare normal. In spatele bucuriei se ascunde intotdeauna, o farama de fericire...
Frumos spus. Cred ca ai dreptate. In primul rand, ca oamenii vad altfel aceleasi lucruri, fara sa poti spune ca vreunii dintre ei gresesc. Ca fiecare are un anume univers interior, construit dupa anumite reguli, dar ca nu o sa gasesti niciodata 2 astfel de universuri identice. Cel putin, asta am inteles eu din ce ai scris si imi asum riscul sa nu fi inteles chiar totul corect din punctul tau de vedere. Apoi ca nu toata lumea isi cunoaste acea flacara, cum ai numit-o; unii o ocolesc cu atat incapatanare, unii o neaga pana la limitele absurdului. E explicabil, avand in vedere cele pe care le-am scris deja, dar tot e trist... Cat despre fericire, eu sunt sigura ca o cautam cu totii, mai mult sau mai putin constient. Fericirea nu e un termen abstract, e ceva foarte concret daca esti cat de cat constient de starea asta de continua cautare. Multi dintre cei care au postat aici au spus ca lucrurile marunte sunt cele care aduc fericirea. Sunt de acord si eu cu asta. Presupun ca am trait momente de fericire izvorate din cine stie ce lucru marunt care m-a facut sa imi spun "da, asta e adevarul, asta e ce caut, in clipa asta sunt fericita". Nu cautam neaparat fericirea, pt ca o cunoastem, ci cautam acel lucru care sa prelungeasca clipa de fericire in eternitate, sa nu mai fie conditionata de grijile pe care le avem cu totii. Grijile astea marunte scurteaza clipele de fericire. Desi, exista oare asa ceva?
| QUOTE |
| Nu cautam neaparat fericirea, pt ca o cunoastem, ci cautam acel lucru care sa prelungeasca clipa de fericire in eternitate |
Consider ca aici greseste majoritatea oamenilor, anume, cauta un singur lucru/persoana/fapt care sa le dea fericirea. Asa ceva nu exista. Fericirea trebuie extrasa din fiecare lucru, de la fiecare persoana, sau de la fiecare fapt, pentru ca orice lucru, oricat de rau ar fi, tot are partile lui bune.
Cuvinte tradatore! Poate nu m-am exprimat bine, sau poate ca trebuia sa ma explic. Prin lucru nu inteleg un obiect sau o persoana. Tocmai, ca nu pot sa definesc acest lucru. E acel ceva care ar face diferenta intre "Ma simt fericita" si "Sunt fericita". Fericirea trebuie extrasa din tot ceea ce ne inconjoara. Si, cu toate astea, am trait multe clipe in care m-am simtit fericita, acceptand si ignorand in acelasi timp tot ce era in jurul meu, oricat de rau sau de bun. Insa nu pot sa spun ca sunt fericita...Cam asta ar fi diferenta.Si acel lucru cred cu tarie ca vine din interior.
Dar vedeti voi, daca ar fi sa ne luam dupa filosofia orientala si in special indiana, nimic din ce ne inconjoara nu ne poate aduce Acea Fericire... Absolout orice ne apartine de fapt nu ne apartine. Dormim si ne atasam de lucruri pe care atunci cand murim le pierdem, fie ca sunt obiecte sau fiinte.
Este normal sa ne bucuram de ceea ce ne inconjoara, daca imi permiteti sa il citez pe alfa:
Este normal sa ne bucuram de ceea ce ne inconjoara, daca imi permiteti sa il citez pe alfa:
| QUOTE |
| Nu stiu ce-i fericirea stiu doar ca imi place sa privesc surasul soarelui melanolic de toamna alunecand in raze dulci catre mine si mangandu-mi sufletul. Stiu ca ma uit cu priviri lungi la formele frumoase ale trecatoarelor...Stiu ca alaturi de persoana iubita as putea construi un castel minunat de sentimente si ganduri. Stiu ca uneori ma delectez cu anumite lecturi, ca alteori ma simt foarte bine la vreo petrecere, stiu ca ador calatoriile...dar parca niciodata n-am fost fericit, e doar un lucru care-mi scapa... |
Dar cred ca astea sunt lucruri care ne bucura, si nu care ne "fericesc". Fericirea, acea Fericire se afla in noi si nimic altceva decat noi nu ne poate aduce sentimentul implinirii spirituale. Este normal sa te bucuri ca mananci un fruct, este normal sa iti placa orgasmul, este normal sa vrei sa ai un copil de care sa te bucuri...
Dar in momentul in care astea iti lipsesc si tu erai atasat de ele...asta iti provoaca suferinta iar suferinta iti impiedica fericirea.
| QUOTE (Predatoru) |
| Dar in momentul in care astea iti lipsesc si tu erai atasat de ele...asta iti provoaca suferinta iar suferinta iti impiedica fericirea. |
Evident. E bine ca atasamentul sa-l inlocuim cu admiratia. Eu personal, prin atasament inteleg frica si egoism. Un lucru trebuie admirat acolo unde e, si nu doar in "gradina" noastra.
Da...intr-adevar atasamentul inseamna frica si egoism. Nu multi recunosc asta. Cei mai multi spun: "Nici nu mi-e frica si nici nu sunt egoist.Doar ca il/o iubesc foarte mult." Si este, intr-adevar, iubire, dar bazata pe frica si egoism.
mai spuneti si voi ceva...
mai spuneti si voi ceva...
Astazi incerc sa "mimez" putin FERICIREA... si uite asa, pana la urma ajung sa cred ca bate la usa mea...
Astazi cred ca ea, FERICIREA, vine asa, deodata, se uita drept in ochii mei, si spune: TU... tu urmezi, ACUM.
FERICIRE!!! ... de ce stai TU tocmai acolo, la capatul lumii?
Astazi cred ca ea, FERICIREA, vine asa, deodata, se uita drept in ochii mei, si spune: TU... tu urmezi, ACUM.
FERICIRE!!! ... de ce stai TU tocmai acolo, la capatul lumii?
Fericirea? E doar o minciuna a noastra pentru a ne ajuta sa supravietuim.
Da in noaptea asta sunt cinic. Vreau adevarul, m-am saturat de lucruri date dupa cires. Ne mintim zi de zi, iar minciunea ia chipul unui altu`, ne mintim ca ne iubim pe noi insine...de fapt ne uram, incercam sa scapam de propria persoana aruncandu-ne in bratele altuia. Adoram ceea ce ne distruge, devoram cu seninatate moartea care ne asteapta cu o imbratisare bucuroasa, pe care o pregatim cu migala in fiecare zi...ca pe cea mai mare sarbatoare..Veti zice: esti incoerent, incoerent ca si insuportabilul adevar careia ii intoarcem spatele pentru a obtine un ultim suras tragic. Zi de zi un simplu joc de cuvinte, practicat pana la pierderea sensului, pana la roaderea ultima in spatele neintelegerii care ne sfideaza.
Fericirea e buna pentru cei ce vor sa uite. Ei inca mai cred in minuni uitand pamantul din care sunt plamaditi. Fericirea incepe in lumea visului, ca o negatie si ca un tu aruncat la infinit ca vis al nefiintei noastre. Fericirea e persoana noastra uitata si metamorfozata intr-o iluzie idilica, fuga de nimicnicia care ne circula in tot trupul inundandu-ne cu parfumul ei otravitor.
Fericirea e forma suprema de a te sinucide.
Da in noaptea asta sunt cinic. Vreau adevarul, m-am saturat de lucruri date dupa cires. Ne mintim zi de zi, iar minciunea ia chipul unui altu`, ne mintim ca ne iubim pe noi insine...de fapt ne uram, incercam sa scapam de propria persoana aruncandu-ne in bratele altuia. Adoram ceea ce ne distruge, devoram cu seninatate moartea care ne asteapta cu o imbratisare bucuroasa, pe care o pregatim cu migala in fiecare zi...ca pe cea mai mare sarbatoare..Veti zice: esti incoerent, incoerent ca si insuportabilul adevar careia ii intoarcem spatele pentru a obtine un ultim suras tragic. Zi de zi un simplu joc de cuvinte, practicat pana la pierderea sensului, pana la roaderea ultima in spatele neintelegerii care ne sfideaza.
Fericirea e buna pentru cei ce vor sa uite. Ei inca mai cred in minuni uitand pamantul din care sunt plamaditi. Fericirea incepe in lumea visului, ca o negatie si ca un tu aruncat la infinit ca vis al nefiintei noastre. Fericirea e persoana noastra uitata si metamorfozata intr-o iluzie idilica, fuga de nimicnicia care ne circula in tot trupul inundandu-ne cu parfumul ei otravitor.
Fericirea e forma suprema de a te sinucide.
@alfa :
| QUOTE |
| E doar o minciuna a noastra pentru a ne ajuta sa supravietuim. |
Hmmm...
| QUOTE |
| Vreau adevarul, m-am saturat de lucruri date dupa cires. |
Orice adevar are un autor.
| QUOTE |
| Fericirea e buna pentru cei ce vor sa uite. |
Sigur ?
| QUOTE |
| Ei inca mai cred in minuni uitand pamantul din care sunt plamaditi. |
Plamaditi de cine ?
| QUOTE |
| Fericirea e forma suprema de a te sinucide. |
Brrrr.
Mama imi spunea: nasterea fiecarei dimineti este mirajul suprem pe care Dumnezeu il ofera fiecaruia dintre noi constant.Dimineata ma privesc si privesc tot acest univers miraculos plin de infinite posibilitati si le multumesc ochilor,creerului,membrelor,ficatului,inimii pentru unicitatea momentului repetat in fiecare dimineata.Uneori uit de mine si raman agatat aiurea in zborul unui porumbel,in contemplarea unui colt de cladire cenusiu,in culoarea unei umbre coborate peste fereastra apartamentului.Timpul isi pierde esenta,ma transform intr-un mic Buddha obez ce soarbe ambrozia primului lotus din acea dimineata.Cand imi revin,realizez ca trebuie sa imbrac costumul si sa alerg masina spre birou,pentru ca sunt in intarziere.Pe drum din cauza grabei cu care incerc sa recuperez timpul reveriei mele matinale uneori sunt injurat,dracuit,dar asta nu ma impiedica sa imi continui drumul.Ajuns la birou,beau o cafea,particip la obisnuitele discutii matinale,muncesc pana seara,apoi ma intorc acasa.Seara citesc ceva,vad un film,ies intr-un pub cu pretinii,etc...Fanteziile noptii ma pregatesc pentru urmatoarea dimineata.Dimineata ma privesc si privesc tot acest univers miraculos plin de infinite posibilitati si le multumesc ochilor,creerului,membrelor,ficatului,inimii pentru unicitatea momentului repetat in fiecare dimineata.Nu spun ca repetitia aceasta este insasi fericirea,in schimb posibilitatile fiecarei dimineti sunt motivele fericirilor ce sunt sau vor veni pentru fiecare dintre noi.
Formula fericirii....pai eu zic ca nu exista, cel putin nu una general valabila. Fiecare are propria formula dupa care se ghideaza. Pentru mine formula fericirii este in primul rand existenta iubirii sincere si nemuritoare in existenta asta destul de mizerabila, implinirea viselor, parintii si prietenii care sa imi fie alaturi. De multe ori insa regret ca uit sa percep fericirea si in lucrurile marunte: adierea vantului, ciripitul unei pasari, caderea unei frunze, primul fulg de nea.....toate fac parte din viata noastra insa nu imi explic de ce ritmul vietii trebuie sa fie asa de alert incat uitam de TOT???
Nu vreau sa uit ca traiesc, vreau sa am mereu parte de fericire...chiar si atunci cand sunt trista....si stiu ca nu trebuie sa o caut, e chiar langa mine, in jurul meu, in viata mea, in aerul pe care il respir.....trebuie doar sa ii deschid usa mai larg!
Nu vreau sa uit ca traiesc, vreau sa am mereu parte de fericire...chiar si atunci cand sunt trista....si stiu ca nu trebuie sa o caut, e chiar langa mine, in jurul meu, in viata mea, in aerul pe care il respir.....trebuie doar sa ii deschid usa mai larg!
super de acord cu sunny26, sunt de aceeasi parere ca "formula fericirii" este doar o inventie a oamenilor care nu stiu sa priveasca in jurul lor, oameni care nu doresc sa iubeasca cu adevarat ceea ce este in jurul lor.Eu cred ca trebuie sa ne bucuram de fiecare clipa si sa nu lasam viata sa treaca pe langa noi, noi.. fiind in cautare de nus ce formule...
{i + [(10 x s)-(n)] + [(ls+c)-(t)]}x(+∞)=
Mda...wow...cool...
@Alfa : Intr-adevar, omule, erai cinic in seara asta...ce sa spun...mesajul tau e poetic, ca intotdeauna, si sincer sa iti spun m-au trecut fiori pe spate cand l-am citit si mi s-a ridicat parul pe brate uite-asa ... Pe de o parte si in parte ai dreptate, dupa parerea mea... DAR...chiar nu stiu ce e cu tine... de unde atata pesimism? Dar sa stii ca nu esti incoerent, deci miscarea mea nu ai anticipat-o cum trebuie...
@Alfa : Intr-adevar, omule, erai cinic in seara asta...ce sa spun...mesajul tau e poetic, ca intotdeauna, si sincer sa iti spun m-au trecut fiori pe spate cand l-am citit si mi s-a ridicat parul pe brate uite-asa ... Pe de o parte si in parte ai dreptate, dupa parerea mea... DAR...chiar nu stiu ce e cu tine... de unde atata pesimism? Dar sa stii ca nu esti incoerent, deci miscarea mea nu ai anticipat-o cum trebuie...
| QUOTE |
| Fericirea e buna pentru cei ce vor sa uite. Ei inca mai cred in minuni uitand pamantul din care sunt plamaditi. Fericirea incepe in lumea visului, ca o negatie si ca un tu aruncat la infinit ca vis al nefiintei noastre. Fericirea e persoana noastra uitata si metamorfozata intr-o iluzie idilica, fuga de nimicnicia care ne circula in tot trupul inundandu-ne cu parfumul ei otravitor. Fericirea e forma suprema de a te sinucide. |
Apoi, mai Alfa, mai... Chiar la ora la care scriai tu asta, poate cineva era fericit. Eu nu uit de mine prin fericire, ci imi amintesc. Sau poate ca nu t-ai facut inteles, sau poate ca nu am inteles eu... Era un tip, un daredevil, care sfida viata si moartea prin sporturile pe care le practica. Era extrem. A intrat in cartea recordurilor de 2 ori, din cate stiu. Il chema Dan Osman. Si toti il intrebau: "Dan osman, iti doresti moartea ?" si el raspundea : "Nu, imi doresc viata.". Cred ca ai prins ideea. Fericirea nu pare "sa ne sinucida" ci pare sa ne mentina in viata. Bine, in final, Dan Osman a murit din cauza asta.
@Bolt: Ce-i cu mesajul tau, draga Bolt? cam dezlanat si cam putin argumentat. Ma dezamagesti. Alfa chiar vorbea serios. Zi-le Alfa...
@Dinica: Mama-mama...e frumos spus, mai ales ca fac acelasi lucru ca si dumneavoastra (ca si tine?)...bine, circumstantele cu serviciul sunt schimbate... Nuconteaza ca traim pe pamant, in univers, in romania, in bucuresti sau in tulcea...conteaza ca traim, si asta ar fi indeajuns pentru a ne aduce o fericire fundamentala...
De fapt, cam toti am spune ca nu exista formula a fericirii, desi, instinctiv, o cautam, fara sa stim, in fiecare zi. Ganditi-va de fapt care e rostul acestui topic, si cum de a ajuns el la pagina asta...
Cand m-am certat cu mama odata (awful...credeam k nu o ies cu viata de acolo...infact, nimic anormal), a inceput sa mi se planga (a cine stie cata oara) ce viata grea a trait ea si prin cat necazuri o sa mai traaca si ca nu o fie niciodata fericita (mama nu e o persoana prea profunda spiritual), desi in parte avea dreptate. Atunci nu i-am spus-o dar mi-a venit in minte asta: De murit murim cu totii. Si tu, in loc sa te bucuri ca te ploua, sa simti cu fiecare centimetru al pielii binecuvantarea, prin ploaie, a naturii, tu te ascunzi in casa ca sa nu racesti. Asa ar fi si logic, veti spune voi, desi stiti foarte bine ca fericirea sfideaza cu nerusinare orice logica. Dumnezeu ti-a dat necazurile pentru ca tu sa descoperi, prin ele, fericirea. Adica ti-au fost date pentru ca tu sa traiesti dincolo de ele. E ca si cum te-ai ascunde in padure dupa un copac ( e atat de stupida propozitia asta, mai ales daca esti singur in padure
). Mitul pesterii lui platon are si sens daca e interpretat cum trebuie...
Dragul meu 'Predator',metafora cu copacul uneori este o stare de fapt....din nefericire. O traim toti,uneori constient,alteori nu...
@mgi_r : Wow...poate ne dai si noua legenda... sa ne explici si cum ai ajuns la rezultat...
| QUOTE |
| Sydney J. Harris: Quotes about Happiness Happiness is a direction, not a place. |
Ce poate fi mai adevarat ?
| QUOTE |
| Happiness and unhappiness are opposite sides of a judgement about your situation. If you judge your situation as bad for you, that's unhappiness. If you judge a situation as good for you, that's happiness |
Pana la urma si asta merge... Asta ne demonstreaza, cred, ca fericirea depinde de noi, e ceva subiectiv. Asa ziceam si eu.
Să existe o formulă a fericirii?
Să avem nevoie de formule ca să ne dăm seama cât de puţin ne trebuie de fapt, pentru a fi fericiţi?
N-aş crede...
Eu nu aş putea trăi niciodată după formule... nu aş mai trăi fericită.
Aş vegeta şi m-aş stinge cu fiecare clipă, în braţele acaparatoare ale tristeţii...
Să avem nevoie de formule ca să ne dăm seama cât de puţin ne trebuie de fapt, pentru a fi fericiţi?
N-aş crede...
Eu nu aş putea trăi niciodată după formule... nu aş mai trăi fericită.
Aş vegeta şi m-aş stinge cu fiecare clipă, în braţele acaparatoare ale tristeţii...
Destin,
a
a
Si eu, si eu :
Destin
Destin
@Amenhotep @alfa - Multumesc, prezenţa mea aici e doar o problemă de relativitate mă trezesc pe Han deşi am plecat de mult
| QUOTE (alfa @ 15 Sep 2005, 12:57 AM) |
| Fericirea? E doar o minciuna a noastra pentru a ne ajuta sa supravietuim. Da in noaptea asta sunt cinic. Vreau adevarul, m-am saturat de lucruri date dupa cires. Ne mintim zi de zi, iar minciunea ia chipul unui altu`, ne mintim ca ne iubim pe noi insine...de fapt ne uram, incercam sa scapam de propria persoana aruncandu-ne in bratele altuia. Adoram ceea ce ne distruge, devoram cu seninatate moartea care ne asteapta cu o imbratisare bucuroasa, pe care o pregatim cu migala in fiecare zi...ca pe cea mai mare sarbatoare..Veti zice: esti incoerent, incoerent ca si insuportabilul adevar careia ii intoarcem spatele pentru a obtine un ultim suras tragic. Zi de zi un simplu joc de cuvinte, practicat pana la pierderea sensului, pana la roaderea ultima in spatele neintelegerii care ne sfideaza. Fericirea e buna pentru cei ce vor sa uite. Ei inca mai cred in minuni uitand pamantul din care sunt plamaditi. Fericirea incepe in lumea visului, ca o negatie si ca un tu aruncat la infinit ca vis al nefiintei noastre. Fericirea e persoana noastra uitata si metamorfozata intr-o iluzie idilica, fuga de nimicnicia care ne circula in tot trupul inundandu-ne cu parfumul ei otravitor. Fericirea e forma suprema de a te sinucide. Tot ce vreau sa fac e sa te felicit pentru felul in care ai "desfiintat" Fericirea---termen care pentru mine nu inseamna decat un alt sinonim pentru Satisfactie,Placere si care apare doar in momente de Inconstienta....momente invadate si de Sentimentul de Iubire....si care impreuna reusesc sa ne amageasca....asteptandu-le. Sunt mult mai multe de spus...dar ma opresc aici....nu inainte de a te mai felicita odata pentru caracterizarea facuta Fericirii. "Iubirea adoarme Cunoasterea....trezita Cunoasterea ucide Iubirea"...Cioran |
Mut in fata Realitatii!
Liniste
| QUOTE |
| Tot ce vreau sa fac e sa te felicit pentru felul in care ai "desfiintat" Fericirea---termen care pentru mine nu inseamna decat un alt sinonim pentru Satisfactie,Placere si care apare doar in momente de Inconstienta....momente invadate si de Sentimentul de Iubire....si care impreuna reusesc sa ne amageasca....asteptandu-le. Sunt mult mai multe de spus...dar ma opresc aici....nu inainte de a te mai felicita odata pentru caracterizarea facuta Fericirii. "Iubirea adoarme Cunoasterea....trezita Cunoasterea ucide Iubirea"...Cioran Mut in fata Realitatii! |
Astazi... nu pot scrie despre fericire.
Destin
| QUOTE |
| Astazi... nu pot scrie despre fericire. |
Pacat, scri frumos despre fericire
Mi-as dori sa pot scrie despre fericire... sa scriu nerespectand regulile gramaticale cu o incapatanare habotnica, dar... nu pot scrie.
doua stadii consecutive in devenire: bucuria si fericirea.
bucuria: surogat de fericire, implinirile marunte ale vietii. se defineste si mai ales rezuma prin "a avea". se observa dependenta de obiect concret.
fericirea: libertatea absoluta, pacea. capat de drum in lume. se defineste esential prin "a fi". se observa relativa independenta de orice obiect in afara fiintei, stadiul de fiece fiinta isi ajunge siesi, contemplarea. are un inteles aparte.
d.
bucuria: surogat de fericire, implinirile marunte ale vietii. se defineste si mai ales rezuma prin "a avea". se observa dependenta de obiect concret.
fericirea: libertatea absoluta, pacea. capat de drum in lume. se defineste esential prin "a fi". se observa relativa independenta de orice obiect in afara fiintei, stadiul de fiece fiinta isi ajunge siesi, contemplarea. are un inteles aparte.
d.
dannst, iti cam place sa expediezi scurt si la modul telegrafic (gen notite la un curs la care profesorul vorbeste prea repede ). In plus, am incercat sa gasesc si altceva decat "sentinte" la adresa subiectelor. Cred ca pentru a putea "conversa" (deh, la Hanu Ancutei asta ar fi ... scopul) ar fi bine ca mesajele sa aiba o alta forma. Nu obisnuiesc sa ma leg de forma, doar in cazuri extreme fac asta, atunci cand ea impiedica transmiterea unor idei care pot fi interesante.
Interesant mi se pare ca numesti bucuria un "surogat de fericire" si spui despre ea ca "se observa dependenta de obiect concret. ". Poti sa argumentezi ? De ce ar fi bucuria un surogat ? Sa ne gandim, cand spunem "sunt bucuros" ?
Eu aveam impresia ca despre placere se poate spune ca e legata de un obiect, dar bucuria ?
In schimb, fericirea ar fi "capat de drum in lume" in "relativa independenta de orice obiect in afara fiintei". De unde si pana unde ? Cum e, care sunt momentele in care spunem "ah, ce fericit sunt" ?
Planuiesc sa deschid un subiect la forumul Psihologie pe tema bucurie vs. fericire. Poate o sa ai acolo prilejul sa spui mai multe.
). In plus, am incercat sa gasesc si altceva decat "sentinte" la adresa subiectelor. Cred ca pentru a putea "conversa" (deh, la Hanu Ancutei asta ar fi ... scopul) ar fi bine ca mesajele sa aiba o alta forma. Nu obisnuiesc sa ma leg de forma, doar in cazuri extreme fac asta, atunci cand ea impiedica transmiterea unor idei care pot fi interesante.Interesant mi se pare ca numesti bucuria un "surogat de fericire" si spui despre ea ca "se observa dependenta de obiect concret. ". Poti sa argumentezi ? De ce ar fi bucuria un surogat ? Sa ne gandim, cand spunem "sunt bucuros" ?
Eu aveam impresia ca despre placere se poate spune ca e legata de un obiect, dar bucuria ?
In schimb, fericirea ar fi "capat de drum in lume" in "relativa independenta de orice obiect in afara fiintei". De unde si pana unde ? Cum e, care sunt momentele in care spunem "ah, ce fericit sunt" ?
Planuiesc sa deschid un subiect la forumul Psihologie pe tema bucurie vs. fericire. Poate o sa ai acolo prilejul sa spui mai multe.
| QUOTE |
| Interesant mi se pare ca numesti bucuria un "surogat de fericire" si spui despre ea ca "se observa dependenta de obiect concret. ". Poti sa argumentezi ? De ce ar fi bucuria un surogat ? Sa ne gandim, cand spunem "sunt bucuros" ? |
surogat pt ca e temporara, vom cauta mai mult miine, un alt obiect va fi tinta noastra dupa ce vom fi asimilat pe cel de azi. omul refuza efemerul in adincul fiintei lui, deci ce e temporar e surogat. doar observatie.
| QUOTE |
| Eu aveam impresia ca despre placere se poate spune ca e legata de un obiect, dar bucuria ? |
bucuria are doua componente:
1. confortul fizic, semnalat de placere, ca forma de implinire in zona senzoriala. ex: satietatea, etc.
2. confortul psihic, ca forma de implinire in zona semnificatiei. ex: „dintr-o mie de flori m-ai ales...”. complexitate mai mare decit 1, pe care-l poate include.
omul functioneaza pe doua dimensiuni: simturi si semnificatii.
ambele componente depind de obiect, care ne determina starea.
1. confortul fizic, semnalat de placere, ca forma de implinire in zona senzoriala. ex: satietatea, etc.
2. confortul psihic, ca forma de implinire in zona semnificatiei. ex: „dintr-o mie de flori m-ai ales...”. complexitate mai mare decit 1, pe care-l poate include.
omul functioneaza pe doua dimensiuni: simturi si semnificatii.
ambele componente depind de obiect, care ne determina starea.
| QUOTE |
| In schimb, fericirea ar fi "capat de drum in lume" in "relativa independenta de orice obiect in afara fiintei". De unde si pana unde ? Cum e, care sunt momentele in care spunem "ah, ce fericit sunt" ? |
sint stari asa zis mistice de contemplare. am vazut si ocazional am trait in vecinatate. am incercat intelegerea, fiind ceva nou. greu de pus in cuvinte, limbajul fiind rezultatul experientelor comune. daca privesti lumea ca gradinita la care invata omul copil, imagineaza-ti contemplarea ca fiind iesirea din gradinita, momentul la care intelegem lumea si nu mai prezinta atractie, viata se desfasoara predominant in constiinta, starile noastre nu mai sint determinate de prezente singulare, obiecte.
| QUOTE |
| Planuiesc sa deschid un subiect la forumul Psihologie pe tema bucurie vs. fericire. Poate o sa ai acolo prilejul sa spui mai multe. |
are rost? nu sint multe de spus.
repet, sint termenii mei cu care incerc sa acopar toata gama de manifestari tip. asa cum am facut si la „indragostire vs iubire”, unde cred ca tu ai pus la-ndoiala.
d.
repet, sint termenii mei cu care incerc sa acopar toata gama de manifestari tip. asa cum am facut si la „indragostire vs iubire”, unde cred ca tu ai pus la-ndoiala.
d.
Am hotarat sa fiu stapana pe mine.
REVERSUL... fericirea s-a speriat de sclavie si-a fugit mancand pamantul.
REVERSUL... fericirea s-a speriat de sclavie si-a fugit mancand pamantul.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.