Mai Exista Lacrimi? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Mai Exista Lacrimi? |
8 May 2004, 03:37 PM
Mesaj
#36
|
|||||||||
Umil servitor la Han Grup: Moderator Mesaje: 4.051 Inscris: 2 December 03 Forumist Nr.: 1.345 |
Am pierdut din vedere acest topic si nu am raspuns lui Ligia si lui Mara. Mara
Da, asa este, privita din afara o asemenea scena este oarecum comica. Chiar tu, daca ai fi inregistrat aceasta scena si ai revedea-o dupa 1 luna, ai rade. Unde vreau eu sa ajung? Nu zic ca e rau sa plangi dar nici bine nu e. Depinde de motivul de plans. Unii chiar plang de bucurie. Sau ... Uneori, cand rad cu prietenii de o gluma buna, deoarece mi se incordeaza muschii fetei si pleoapele, imi scapa si mie lacrimi, dar acesta nu e plans. Sau cand mergi in vant puternic, la fel. Nu de asta vorbim. Cel mai rau lucru mi se pare sa plangi cand dai de necaz. Desi unii or sa sustina ca plansul te mai linisteste in acele clipe grele. Poate ca altii or sa spuna ca nu stiu ce reactii chimice se intampla cand plangi, si capeti energie. Ideea este ca eu sustin rasul, plansului. Iar la necaz sustin o pozitie "afara din joc", neutra, ca si cum nu mi s-ar intampla mie. Prefer "judecata la rece", unui plans ... care oricum nu rezolva problema. Ma rog ... poate exista exceptii cum ca daca o femeie plange in fata unui barbat, acesta se mai inmoaie. Draga Mara, sentimentele sunt altceva. Am vazut chiar astazi, o doamna plangand, la o negociere pentru un teren, dar plangea, nu pentru ca ar fi iesit in pierdere - din contra,... plangea ca a fost jignita. E absurd, nu e nevoie de plans, trebuie doar calm. Daca tu ai sentimente pentru cineva si acela te face sa plangi, ceva nu este in regula. Daca respectivul nu poate discuta calm cu tine, atunci tu ce sentimente poti sa ai fata de el? Sau poate ca e invers, desi sper ca nu. Am intalnit si doamne, rele , care nu pot sa discute calm, devin isterice si tipa, iar la sfarsit incep sa planga. Adica "se tureaza in gol". Treaba lor, sunt sigur ca nu e cazul nici unei forumiste Ligia
Draga Ligia, eu stiu ca tu este o femeie sensibila, si cu siguranta si altii stiu. Dar eu mai stiu ca ai si mult calm. Calmul e dusmanul plansului din necaz. Caci de acesta vorbim, sau pe acesta il acuzam cel mai des. Daca tot este acest topic, de ce sa nu dezvoltam ideea?! De ce sa nu analizam fenomenul?! Eu zic sa facem mai mult decat doar sa afirmam daca plngem sau nu, pentru ca asa nu castiga nimeni nimic. A fi sensibil nu inseamna ca trebuie sa plangi. Poti sa fii sensibila si sa nu plangi, dar sa ramani calma si sa incerci sa rezolvi problema. Stiu ca senzatia de "racorire" dupa plans exista, dar iti spun eu ca aceasta senzatie este inferioara celei de "racorire" in urma unei situatii pe care ai rezolvat-o cu calm, si fara sa-ti umezesti ochisorii aceia frumosi Nu imi merg nici mie toate "ca la carte", dar eu trebuie sa fiu calm, lucid, trebuie sa rezolv problema, ori cum mi-ar sta mie sau tie sa plangem ?, oameni mari si cu capul pe umeri Am vazut ca a zis cineva ca cine zice ca nu plange este ipocrit. Acum nu stiu daca eu sunt sau nu ipocrit doar pentru ca nu plang si zic ca nu plang. Dar cel mai mult mi-a placut de cei care zic ca plang la filme sau cand citesc carti. E treaba lor, ii priveste personal. Dar sper ca nu voi supara pe nimeni daca imi spun si eu parerea aici. Actiunile din film sau din carti nu-i implica pe cei care le urmaresc. Unele povesti sunt chiar inventate. Aici e miezul problemei. Eu inventez o poveste, o spun, si cativa care ma asculta incep sa planga.... Asta e de bine sau de rau? Cine raspunde? Nu vreau sa dau eu raspunsul ca nu vreau sa-mi fac dusmani Eu cand citesc o carte sau ma uit la un film, urmaresc actiunea si uneori imi place iar alteori nu-mi place .... dar pana acum nu am plans .... nici macar la filmele indiene ... pe care, culmea, unele chiar imi plac , dar nu puteam sa ascult nici muzica si nici sa fiu atent la mersul actiunii de bocetele celor din jur... de aceea la unele am fost de doua ori , sperand "sa prind" unde pierdusem, dar ghinionul a facut ca fix in acelasi punct al filmului, bocetele sa inceapa din nou.... pana la urma am renuntat si am ramas in minte doar cu fazele vesele Jasmine
Draga Jamine, cred ca acum banuiesti ce o sa spun.... si barbatii si femeile nu ar trebui sa planga. Daca ar fi dupa mine ar trebui sa rada, cu motiv evident . Singurele momente in care as plange ar fi la inmormantarea cuiva foarte foarte apropiat dar nu in public, sau la Biserica cand iti dai seama de nimicnicia ta. Bubu
Bubu a pus punctul pe i. Cred ca este singurul motiv rezonabil de a plange. Va doresc, ca atunci cand plangeti, sa plangeti numai de bucurie! Acest topic a fost editat de Clopotel: 8 May 2004, 03:42 PM -------------------- Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre. (Isaia 55:8.9) Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire... |
||||||||
|
|||||||||
8 May 2004, 05:25 PM
Mesaj
#37
|
|
Autorul celui mai interesant Editorial din 2004 Grup: Membri Mesaje: 740 Inscris: 19 February 04 Din: in centrul salii Forumist Nr.: 2.276 |
Frumoasa urare ne-ai facut Clopotel...numai ca vezi tu, viata asta ne loveste de multe ori si pur si simplu nu poti sa stai ca si o piatra.
Nu a trecut prea mult timp peste cea mai grea lovitura din viata mea de pana cum. Am vrut sa fiu puternic...nu pentru mine cat pentru ceilalti ca sa le dau putin din puterea mea lor. E greu sa nu plangi cand toate din tine urla de durere. Nu zic ca n-am plans ci n-am "plans" de fata cu ceilalti si poate din cauza asta unii m-au catalogat ca si un insensibil. Cine ma cunosate insa stie... Lacrimile astea sunt ca un izvor care incearca sa spele durerea noastra. Izvorul curge dar raman totusi amintirile si sentimentele care se incapataneaza sa ramana intocmai pietrelor... Mai exista lacrimi...din pacate unii insa si-au secat propriul izvor. -------------------- "Daruind vei dobandi!"
|
|
|
8 May 2004, 10:40 PM
Mesaj
#38
|
|||
Cronicar oPsedat Grup: Moderator Mesaje: 3.227 Inscris: 8 March 03 Din: Din sud Forumist Nr.: 45 |
Daca tot ai adus vorba, eu am plans ca disperatu' si nu stiau ai mei cum sa ma faca sa ma opresc la... Pinnocchio. Era serial, pe TVR, si la finalul unui episod l-a mancat balena.Am crezut ca a murit si am inceput sa plang. Au reusit ai mei sa ma opreasca abia cand mi-au adus cartea [noroc ca o aveau, noroc ca era cu desene (scuze de cacofonii)] si am vazut cu ochii mei ca traieste. Am o scuza, totusi - eram mic -------------------- Am incalcat cel putin 5 din 10 porunci/Ma pocaiesc la 90 de ani, pacatuiesc pana atunci
PreaoPsedatul genicon |
||
|
|||
Promo Contextual |
8 May 2004, 10:40 PM
Mesaj
#
|
ContextuALL |
|
|
|
9 May 2004, 01:20 AM
Mesaj
#39
|
|
Hipopotamu' Somnoros Grup: Moderator Mesaje: 5.493 Inscris: 18 April 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.143 |
Cate au mai trebuit sa indure si parintii, saracii de ei.. tztztz
|
|
|
(Afrodita) |
15 May 2004, 12:29 PM
Mesaj
#40
|
Guests |
Aoleu, ca bine zici Serenity Eu am plans si la candy, dar si la sailor moon Mai ales la a doua parte...In fiecare episod murea cate-o prietena de-a ei si in fiecare zi afrodita plangea de mi-a pus mama interdictie pe desenu ala animat
Acum revenind la treburi mai serioase: Clopotel, de ce nu ar trebui sa plangem? Parerea mea e ca nu trebuie nimic...Fiecare face ce simte... Eu am plans ultima data acum 2 seri...Imi venea sa plang, eram groaznic de trista si nu puteam plange..Pur si simplu eram impietrita in suflet...Butonand telecomanda am nimerit pe HBO "Black Hawk Down" , un film superb despre razboiul americanilor cu somalezii...Un film care de fiecare data mi-a smuls lacrimi...Si-am vrut sa-l vad pt ca nu suportam durerea aceea muta si rece , simteam nevoia sa plang...Pana la sfarsitul fimului am consumat un pachetel de servetele Am plans si de bucurie...Dar au fost doar cateva lacrimi ce s-au topit repede... Plang usor, plang des, plang din orice in ultimul timp...Dar cand durerea este mare simt plansul ca pe o purificare.... Ca sa-i raspund lui clopotel: de ce plang eu la unele filme? Pt ca ma contopesc cu personajele din ele..Pt ca unele situatii din filme se pot intampla si in realitate, pt ca unele situatii din filme sunt redate fidel dupa realitate si pt ca situatiile respective au un ecou in sufletul meu..Poate din cauza ca prin unele am trecut si-mi amintesc suferinta...Poate ca din cauza faptului ca pot empatiza cu anumite situatii, fie ele si doar din filme... Am plans si eu cititnd "La raul Piedra..." pt ca in momentul in care am citit-o mi se potrivea ca o manusa.... Dar la fel de bine plang si cand ma rog din tot sufletul... Ti-am spulberat unele neclaritati? |
|
|
15 May 2004, 09:39 PM
Mesaj
#41
|
|
Hipopotamu' Somnoros Grup: Moderator Mesaje: 5.493 Inscris: 18 April 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.143 |
M-am gandit sa nu mai zic si de Sailor Moon ca rade oamenii de mine..
|
|
|
16 May 2004, 01:19 PM
Mesaj
#42
|
|
Umil servitor la Han Grup: Moderator Mesaje: 4.051 Inscris: 2 December 03 Forumist Nr.: 1.345 |
Draga Afrodita,
Am si eu filmul "Black Hawk Down" pe caseta video, si intr-adevar este impresionant... Dar recunosc ca nu am plans... Eu am spus "nu trebuie sa plangi" cu sensul de recomandare si nu de obligatie... Mi-am spus deja parerea... referitor la plans Si stiu sigur ca tu, dar si multe alte persoane sunteti mai sensibile ca mine... Pot sa rectific un pic concluzia Evitati sa aveti motive sa plangeti de suparare. Dar daca tot plangeti, macar plangeti de bucurie, deoarece iata ce soare frumos este afara iar Domnul ne are in paza... PS: Haideti sa va spun teoria lui Clopotel... Daca plangi de suparere, rade Incornoratu si face mare chef acolo in vagauna lui spurcata Daca plangi de bucurie, plange si Aghiuta, dar de oftica, e mare durere pe capul lui... Asa zic eu ... pot si sa desenez asta la nevoie -------------------- Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre. (Isaia 55:8.9) Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire... |
|
|
(Afrodita) |
16 May 2004, 01:21 PM
Mesaj
#43
|
Guests |
Mai clopotel, si ce sa fac io daca nu cred in incornoratu ala care rade sau plange? Ha?
|
|
|
16 May 2004, 01:23 PM
Mesaj
#44
|
|
Umil servitor la Han Grup: Moderator Mesaje: 4.051 Inscris: 2 December 03 Forumist Nr.: 1.345 |
Draga Afrodita,
pai te rog frumos sa mergi pe mana mea, chiar daca nu crezi ca el exista... Fa-mi mie hatarul asta ... si o sa ma revansez eu cumva... -------------------- Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre. (Isaia 55:8.9) Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire... |
|
|
16 May 2004, 02:44 PM
Mesaj
#45
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.405 Inscris: 16 May 04 Din: Bucuresti, the belly of heck Forumist Nr.: 3.508 |
Hm.
Era o vreme in care plangeam (desigur, noaptea, singur). Nu am plans niciodata in public. In ultima vreme nu mai pot sa plang, uneori chiar vreau (e ca o eliberare). Omul trebuie sa planga, doar de aia ne-au crescut glande lacrimale, nu? -------------------- |
|
|
16 May 2004, 08:29 PM
Mesaj
#46
|
|
Vornic Grup: EmailInvalid Mesaje: 453 Inscris: 27 December 03 Din: Constanta Forumist Nr.: 1.628 |
Daca mai exista lacrimi?Ele exista,nu v-ati lovit niciodata tare la un deget si de durere, sa va dea lacrimile?
Cred ca Cameron a vrut sa ne intrebe daca mai sunt pe lumea asta motive din cauza carora sa plangem... Eu plang,la intervale mari de timp,insa cate o luna,doua,trei...sa-mi ajunga...Comic,nu?Nu e comic deloc...Nu ma simt usurata cand plang,pt ca-mi aduc aminte de toate motivele de tristete de pe lumea asta si plang si mai mult si-mi incarc sufeltul si mai tare... . In principal motivele pt care plang sunt niste banale sentimente ce ma incearca in clipa aia,sau care ma incearca zile la rand:cand ma simt frustrata in fata unei situatii,ca nu ma pot exprima clar si sunt inteleasa gresit,sentimentul de neputinta,de nedreptate,de neintelegere fata de ce mi se intampla mie,sau cu altii,stirile triste,cand vad cum a decazut lumea din jurul meu,cand imi pun sperante in ceva si se dovedeste un fiasco...In general plang din cauza oamenilor,si a starilor ce le starnesc ei in mine,plang pt oameni,din cauza lor,pt ca-mi pasa foarte mult de fiinta omeneasca...si cand se mai inatmpla sa mi se puna si pata pe un anume om...storci lacrimi si ma poti rani cu multa usurinta. Stiu ca nu toti oamenii plang...si ca sa poti plange,daca esti mai rece din fire,trebuie sa fi trecut prin anumite experiente ca sa te sensibilizezi...cred eu,insa teoria mea e bazata doar pe experienta proprie. Au fost si cazuri cand am plans,fara sa fie furtuna in sufletul meu:la filmul "Lista lui Schindler",cand a murit Sufletel in cartea "Singur pe lume" de Hector Mallot,am plans si la desene animate:erau unele cu un baietel,o fata,un catel si un robot Memo,care mergeau in trecut sa cunoasca viata lui Isus...mda...am plans cand s-a terminat un episod emotionant fara sa aflu ce a urmat...mi se parea prea mult sa astept pana a doua zi seara . -------------------- "Treat the other man's faith gently; it is all he has to believe with. His mind was created for his own thoughts, not yours or mine." Henry S. Haskins
|
|
|
17 May 2004, 02:26 PM
Mesaj
#47
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.407 Inscris: 4 August 03 Forumist Nr.: 542 |
Motive sa plangem am mai gasi.. Dar lacrimile le gasim din ce in ce mai rar.
Urasc plansul demonstrativ, lacrimile false de crocodil. Urasc cand nu pot plange .. si cand nu pot alunga nodul acela dureros ce ma sufoca Sensibilitatea se poate uza? Ce o uzeaza? Capacitatea de a simti sau de a intelege? -------------------- |
|
|
17 May 2004, 02:33 PM
Mesaj
#48
|
|
Debates Partner Grup: Membri Mesaje: 835 Inscris: 14 May 04 Forumist Nr.: 3.492 |
Sensibilitatea fiecaruia e in relatie directa cu situatiile in care este pus zi de zi, cu experienta acumulata...
Nu am incercat sa-mi monitorizez traile astea , pt. a le putea face un tabel , mie imi place sa-mi traiesc bucuriile si necazurile cum vin( ca plang uneori in ambele situatii ). Am avut in schimb perioade in care eram de-a dreptul depresiva(citeam numai Cioran, ajunsesem sa ma confund cu el). Am depasit perioada respectiva( e chestie de vointa, de autocontrol, in a-ti monitoriza emotiile). " In viata nu conteaza ce ti se intampla, ci cum reactionezi la ce ti se intampla." La Rochefocault Acest topic a fost editat de flower: 17 May 2004, 02:34 PM -------------------- Prostia este infinit mai fascinanta decit inteligenta. Inteligenta are limitele ei, prostia nu!
|
|
|
17 May 2004, 06:26 PM
Mesaj
#49
|
|
Don Juan Cronicar Grup: Membri Mesaje: 2.524 Inscris: 14 February 04 Din: Aproape īn aproape Forumist Nr.: 2.225 |
'Lacrimile sunt uneori mai elocvente decāt vorbele'. De ce sć nu plāngem? Oare Iisus nu a plāns? De a plāns, de ce sć nu o facem si noi?
Ce sunt lacrimile? Oare ele sunt doar niste picćturi de apć saratć care ne aratć suferinta sau, de ce nu, bucuria unei persoane? Nu! Lacrimile ajung sć 'curete' sufletul oamenilor īn situatiile critice sau pline de fericire; ne ajutć sć pćtrundem adānc īn noi si sć ne arćtćm nouć īnsine cć suntem capabili sć simtim ceva. Dar oare ce īnseamnć 'a simti'? Ce simte o persoanć? De ce ajunge la lacrimi? De unde vin lacrimile? Oare aceste 'notiuni' vor fi vreodatć definite? Cine are dreptul si puterea sć le defineascć? Oare noi ne cunoastem īntr-atāt īncāt sć afirmćm cć ne cunoastem? Existć vreo persoanć care se cunoaste cu adevćrat ? Mereu īmi voi pune aceste īntrebćri si nu cred cć voi gćsi vreodatć rćspunsurile! Cānd voi reusi sć mć 'adun', sć-mi 'adun' gāndurile, atunci poate voi gćsi rćspunsurile pe care le caut. Acum, revenind la lacrimi, eu mć īntreb: 'Cćrei mame nu-i curge mćcar o lacrimć cānd īsi vede pentru prima oarć pruncul? Sau cānd īl vede fćcānd primii pasi?' Lacrimile sunt manifestarea sufletului. Oare cānd privim marea pentru prima datć, nu plāngem de bucurie? Dar, cum existć lacrimile bucuriei, asa existć si lacrimile de durere. Oare ochii nostri nu se umplu de lacrimi atunci cānd pierdem o fiintć dragć? Oare odatć cu noi nu plānge si sufletul nostru? Ce ne poate inunda mai adānc ochii decāt lacrimile suferintei? Oare existć om pe lumea asta pe care nu l-a īncercat durerea? Si cum se manifestć acea durere, dacć nu prin lacrimi?! Sufletul nu se usureazć de greutatea pćcćtelor atunci cānd plāngem? Inima noastrć nu devine mai bunć, fiinta noastrć nu se umple de cćldurć? Lacrimile īsi au rostul lor, īl ajutć pe om sć-si depćseascć situatiile limitć, sć-si purifice sufletul, sć-l spele de rele si sć-l inunde de bucurie. Lacrimile apar de la nastere si se terminć odatć cu moartea. Cānd suntem copii ele ne inundć mai des ca niciodatć fata. Care copil nu plānge atunci cānd īsi pierde o jucćrie sau cānd este certat de pćrinti? Care copil nu plānge cānd īsi juleste genunchii, atunci cānd īnvatć sć meargć? Asemenea copiilor, plāng si bćtrānii. Uneori cu lacrimi īsi spalć neputinta, singurćtatea. Lacrima - simbol al bucuriei si al suferintei, este acceptatć de noi pentru cā īnseamna purificarea noastrć. De aceea, nu uitati cć pentru a trći, avem nevoie si de lacrimi. -------------------- Dragostea, precum un rāu, īşi va găsi un nou curs de fiecare dată cānd va īntālni īn cale un obstacol.
|
|
|
18 May 2004, 03:58 PM
Mesaj
#50
|
|
White Trash Beautiful Grup: Membri Mesaje: 528 Inscris: 18 May 04 Din: a galaxy far far away.... Forumist Nr.: 3.552 |
la inceputul anului a murit bunicul meu pe care l-am cunoscut toata viata si nu am plans deloc.
deloc! Am I a horrible person? -------------------- |
|
|
18 May 2004, 04:50 PM
Mesaj
#51
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.267 Inscris: 1 February 04 Forumist Nr.: 2.054 |
Nu esti oribila deloc. Mi s-a intamplat si mie acelasi lucru. Bunicul meu preferat care pot spune ca "m-a crescut" a murit vara trecuta la 3 zile dupa ce am plecat din Ro. Cat am stat in Ro am avut grija de el . Stiam ca va muri si ma durea sufletul. Cand am plecat l-am intrebat " bunule, te superi ca plec?" Mi-a raspuns " Nu, de ce sa ma supar? Is bucuros ca ai venit. Daca nu veneai ,atunci ma suparam.". Cand mi-am luat ramas bun de la el stiam ca n-am sa-l mai vad. Si totusi n-am plans nici atunci nici cand am aflat ca a murit. Nu stiu de ce. Eram necajita dar nu aveam lacrimi. Si acum sunt necajita cand vorbesc despre asta. Poate ca suntem obisnuiti sa acceptam ca si ceva firesc cand cineva batran moare. -------------------- |
||
|
|||
4 Jun 2004, 03:30 PM
Mesaj
#52
|
|
Forumista Poeta Grup: Membri Mesaje: 6.500 Inscris: 20 April 04 Forumist Nr.: 3.171 |
Asa am patit si eu cu bunicul meu. Numai ca EL a fost cel care mi-a dat banii ca sa plec din localitate, si ma tot indemna sa plec. Acum, dupa ani, scriind aceste cuvinte, o fac printre lacrimi...
-------------------- Traieste ca si cum ai muri maine.
Invata ca si cum ai trai vesnic. Indira Gandhi |
|
|
16 Jun 2004, 03:46 PM
Mesaj
#53
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 925 Inscris: 24 May 04 Din: Bucale Forumist Nr.: 3.623 |
astzai am plans. la birou. nu mi-a pasat de oamenii din jur... eram fericita pentru ca ieri scapasem de o piatra de pe suflet, iar astazi suna sora mea, si mi-a dat o veste care m-a lasat paf. nu m-am putut abtine.
cateodata plang fara motiv (sau asa mi se pare mie). plang la cate un film, sau o carte care imi place, la un citat care "ma misca". plang si cand sunt fericita. am plans prima oara cand mi s-a spus "te iubesc". probabil ca la nunta mea voi plange. dar sunt momente ca astazi, cand simt ca nu ma pot abtine, desi vreau, si as plange pana nu mai pot. din pacate, ultimele 3 luni au fost o perioada grea...prevad inca destule lacrimi. G. -------------------- Nu refuza niciodata placerea doar pentru ca iti este frica de ceea ce ar putea spune ceilalti despre tine...
|
|
|
16 Jun 2004, 04:04 PM
Mesaj
#54
|
|
ex-caa Grup: Membri Mesaje: 2.430 Inscris: 26 April 04 Forumist Nr.: 3.261 |
Mişcătoare rīndurile tale Gabitza! Aproape că mi s-a pus şi mie un nod īn gīt citind "faza" de la birou (vorbesc cīt se poate de serios!). Sīnt unele persoane cărora plīnsul le face bine, īn sensul că īi eliberează de o tensiune care altfel ar deveni insuportabilă şi s-ar putea ca tu să fii īn această situaţie. Eu zic că asta n-ar fi un "cap de ţară". Numai să nu se repete prea des. Eu am vrut să te īndemn, prin aceste rīnduri, cīt mai prieteneşte posibil, să īncerci să nu mai plīngi īn public, la serviciu de exemplu. Lumea, īn general vorbind, nu prea face eforturi să-l īnţeleagă pe cel nenorocit, dar imediat se repede să-l judece negativ pe cel care plīnge. Eu am observat la mine acest lucru şi de atunci fac tot ce pot să evit "s-o comit" īn public.
|
|
|
16 Jun 2004, 04:15 PM
Mesaj
#55
|
|
Musteriu Grup: Musterii Mesaje: 5 Inscris: 3 June 04 Forumist Nr.: 3.724 |
tistetea si bucuria sunt parti din viata, cine zice ca n-a plans de mult cred ca se minte singur sau a plans fara sa-si dea seama,sau ii este rusine sa recunoasca, sau .... chiar exista oameni vesnic fericiti?desi putem plange si de bucurie, eu plangeam mult , dar ma simtem eliberata, acuma nu mai plang, imi curg doar lacrimile, este un alt fel de plans....... al sufletului
|
|
|
16 Jun 2004, 04:37 PM
Mesaj
#56
|
|
ex-caa Grup: Membri Mesaje: 2.430 Inscris: 26 April 04 Forumist Nr.: 3.261 |
DARRA!
Aşa ai sucit-o din condei īncīt eu am īnţeles că īnainte, cīnd te eliberai, era mai bine decīt acum cīnd plīngi cu...sufletul. Sau chiar am īnţeles bine? |
|
|
16 Jun 2004, 04:55 PM
Mesaj
#57
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.930 Inscris: 3 November 03 Forumist Nr.: 1.126 |
DARRA - eu pe bune ca n-am plans de mult. Ca am fost in situatii cand nu ar fi fost nelalocul ei o tura de plans nu contest. Dar de plans nu am plans demult. Si in generalplang ffff rar. Nu stiu de ce si nici nu cred ca am timp sa-mi fac griji pe tema asta. Pai cand vezi ceea ce se intampla in jurul nostru nu cred ca reactia nimerita e aceea de a plange.
Cred ca nu mai avem timp sa plangem si cred ca cei care plang pleaca de pe locul 2 fata de ceilalti. Avea dreptate Mihai. Nu mai e vreme de lacrimi in zilele noastre -------------------- "Marile fericiri ie mute...."
|
|
|
18 Jun 2004, 01:28 PM
Mesaj
#58
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 688 Inscris: 18 May 04 Forumist Nr.: 3.544 |
trebuia sa ajung langa cineva scump mie dar ne desparteau 800 km... trenul era abia a doua zi si atunci am plans ultima oara... pentru ca nu puteam fi acolo cand era intr-adevar nevoie... stiam ca totul va fi bine chiar daca nu voi ajunge eu, pentru ca asa sunt mereu lucrurile... se rezolva sau nu chiar daca plangem sau nu... ideea e sa nu renuntam la plans dar nici sa ne inecam zilele in el, pentru ca atunci nu am mai avem timp sa reactionam la ceea ce e in jurul nostru...
-------------------- ' Murim cāte putin īn fiecare zi, trebuie sa ne obisnuim cu asta. '
Emile Zola |
|
|
18 Jun 2004, 02:17 PM
Mesaj
#59
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 925 Inscris: 24 May 04 Din: Bucale Forumist Nr.: 3.623 |
@caa: in general incerc sa ma abtin sa plang in public. nu neaparat pentru ca il consider un motiv de slabiciune. dar au fost momente (din pacate deloc indepartate) cand m-au "ajuns" problemele. am plecat intr-o zi de la munca, si asteptam sa vina metroul. era chiar acum de Paste. stateam in statie la semanatoarea, si tocmai primisem de la una din firmele cu care lucram, un cadou frumos de Paste. iar eu stateam in statia aia pe o banca, cu cadoul meu frumos in brate si plangeam de nu mai stiam de mine.
eu sunt tanara, acum dau "piept cu viata" ca sa zic asa. nu sunt inca pregatita, recunosc, cu greutatile cu care ma confrunt. sunt momente in care as vrea sa nu plang, imi bag unghiile in palme, si tot nu reusesc. dar de cele mai multe ori imi face bine. daca nu as plange cred ca as exploda. G. -------------------- Nu refuza niciodata placerea doar pentru ca iti este frica de ceea ce ar putea spune ceilalti despre tine...
|
|
|
19 Jun 2004, 02:25 AM
Mesaj
#60
|
|
Hipopotamu' Somnoros Grup: Moderator Mesaje: 5.493 Inscris: 18 April 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.143 |
Mie mi se intampla o chestie ciudata.. exact atunci cand toti in jurul meu plang, cand e o atmosfera incarcata de emotie si cand chiar ar fi normal ca si eu sa plang pur si simplu nu pot, si nu pentru ca as fi o insensibila. Sunt chiar mult prea sensibila in opinia mea. Ma epuizeaza totusi plansul celor din jur iar in final ma simt "daramata" atat fizic cat si emotional. Alteori, ma apuca plansul din senin, aparent fara motiv si evident ca nimeni nu ma crede cand la intrebarea "De ce plangi?" raspund "Nu stiu.." (asta a fost doar de cateva ori ) A mai patit cineva asa ceva sau e ceva in neregula cu mine?
|
|
|
19 Jun 2004, 12:08 PM
Mesaj
#61
|
|||
Dregator Grup: Membri Mesaje: 688 Inscris: 18 May 04 Forumist Nr.: 3.544 |
da, si nu cred ca e ceva anormal... chiar eu am patit asa...aseara. pur si simplu nu ma puteam opri din plans... cand prietenul meu m-a intrebat de ce am raspuns simplu: "nu stiu"... s-a mirat dar chiar nu stiam... un alt raspuns ar fi "tocmai pentru ca nu am patit nimic"... sau poate ca nu vreau sa recunosc anumite chestii si ma las coplesita, preferand sa "nu stiu" decat sa infrunt problema... chestia e ca propleme apar in fiecre zi... sau diferite lucruri care te afecteaza direct sau indirect... ramanand la latitudinea ta daca plangi sau nu... suna prostesc ce tocmai am scris, dar asta difera de la persoana la persoana, deoarece nu toti raman impresionati in acelasi fel de aceleasi lucruri... eu cred ca totusi tre sa ne facem timp sa plangem... chiar daca a doua zi (cum am facut eu azi) te intrebi:"ce naiba m-a apucat?" -------------------- ' Murim cāte putin īn fiecare zi, trebuie sa ne obisnuim cu asta. '
Emile Zola |
||
|
|||
20 Jun 2004, 12:57 AM
Mesaj
#62
|
|
Hipopotamu' Somnoros Grup: Moderator Mesaje: 5.493 Inscris: 18 April 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.143 |
Nu suna deloc prosteste, eu, una, ma regasesc perfect in ce-ai spus tu.. Asa e, traim intr-o lume in care totul se misca din ce in ce mai repede, timpul nu mai are rabdare cu noi, nu ne mai permite sa-l pierdem cu activitati ca plansul. Si plansul asta are, totusi, un rol important. Probabil ca emotiile, nemultumirile si frustrarile inabusite pe moment se acumuleaza pana in clipa in care rabufnim. O explicatie care pe mine ma multumeste.. E bine sa stiu ca nu sunt singurul "specimen"
|
|
|
21 Jun 2004, 08:46 AM
Mesaj
#63
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 1.854 Inscris: 4 December 03 Forumist Nr.: 1.365 |
Serenity nu esti singura care "simte" cand altii nu simt nimic si care nu "simte" nimic cand altii parca "simt" totul....
"Inima" are moduri f. neortodoxe de a'si face aparitia.... In asta consta si frumusetea...... |
|
|
21 Jun 2004, 09:09 AM
Mesaj
#64
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.405 Inscris: 16 May 04 Din: Bucuresti, the belly of heck Forumist Nr.: 3.508 |
Nu reusesc sa mai plang. De la o vreme, nici sa vreau si nu mai pot sa fac asta. Parca mi-au secat ochii. Si atunci urlu si strig, ca sa compensez.
-------------------- |
|
|
(Afrodita) |
21 Jun 2004, 11:50 AM
Mesaj
#65
|
Guests |
Mda, mai nou observ si eu o chestie...Nu mai reusesc sa plang decat langa iubitul meu...Si atunci incep sa plang in hohote, de sare camasa de pe mine In rest imi dau 2-3 lacrimi si seaca okii..atat, dar sufletul doare infinit mai tare cand nu pot plange....
|
|
|
27 Jun 2004, 11:31 AM
Mesaj
#66
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.930 Inscris: 3 November 03 Forumist Nr.: 1.126 |
Eu pot. Acuma cred ca o sa..... am o stare..... nu vreti sa stiti
-------------------- "Marile fericiri ie mute...."
|
|
|
27 Jun 2004, 11:34 AM
Mesaj
#67
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.405 Inscris: 16 May 04 Din: Bucuresti, the belly of heck Forumist Nr.: 3.508 |
Societatea noastra nu mai crede in lacrimi... ati mai vazut oameni care sa planga in public? Oameni care sa planga si sa fie vazuti? Nu, pentru ca ne-am obisnuit sa ne auto-cenzuram sentimentele.
-------------------- |
|
|
(Afrodita) |
27 Jun 2004, 11:37 AM
Mesaj
#68
|
||
Guests |
Da' ce-ai patit puiule? |
||
|
|||
27 Jun 2004, 06:21 PM
Mesaj
#69
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 688 Inscris: 18 May 04 Forumist Nr.: 3.544 |
da, am vazut oameni care sa planga in public... putini, dar mai exista...
afrodita... poate ca numai langa iubitul tau poti plange pentru ca langa el te simti protejata... eu am observat ca azi rar se mai intoarce capul cand cineva are o problema... ne simtim amenintati si descoperiti in fata celor care ne vad plangand....fara aparare. astazi cine plange este considerat slab, ceea ce e total gresit... tocmai cei care plang sunt mai puternici pentru ca nu aduna sentimente negative, acestea eliberandu-se in mare parte in momentul in care avem curajul sa plangem... serenity.... sigur nu esti singurul specimen... de fapt sigur nu suntem -------------------- ' Murim cāte putin īn fiecare zi, trebuie sa ne obisnuim cu asta. '
Emile Zola |
|
|
27 Jun 2004, 08:54 PM
Mesaj
#70
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 280 Inscris: 30 March 04 Forumist Nr.: 2.832 |
mai aveti lacrimi...
-------------------- Timpu' trece greu, pe langa timp alerg. Nu mai am directie, important e ca mai merg.
Venereaza-i pe Buddha-si si pe zei, dar nu depinde de ei. Miyamoto Musashi (1584-1645) http://www.escape.uv.ro my blog: www.mcgogoo.ro |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 21 September 2024 - 02:54 AM |