Experiente Personale, Lucruri (ne)explicabile Optiuni

[cociuba]

@Contessina eu am incercat sa-ti dau un sfat, tu faci cum doresti...
normal e ca daca vrei cu adevarat sa ai tu insuti siguranta (caci pe mine sigur nu ma poti convinge) ca ceea ai spui chiar asa s-a intamplat sa incerci sa faci cateva cercetari in trecut..., dar lasand asta la o parte pot sa spun ca si eu am avut experiente de bucurie,sau de tristete dar niciodata pana acum o manifestare paranormala.
-inca o intrebare draga Contessina, (te rog sa ai in vedere ca nu te obliga nimeni sa raspunzi daca nu vrei!) , ce varsta aveai cand s-a intamplat respectiva experienta?

Acest topic a fost editat de cociuba: 9 Aug 2005, 11:17 PM

[asa]

daaa, e noapte, n-am somn si postez si eu aici o experienta personala
acum cam 5 ani vobeam cu un preot ortodox. mi-a spus ca dumnezeu e ca un prieten
putem sa-l intrebam despre viata spirituala si el sa ne
raspunda. n-am mai auzit de la nimeni asa ceva incit am fost foarte impresionata
de imaginea asta- eu vorbind cu dumnezeu.
in sfirsit, eram in casa, singura, inspirata de linistea casei am inceput rugaciunea
isihasta. dupa un timp de la sine il si vedeam pe dumnezeu atent la rugaciunea mea
si de ce nu poate vrea sa vobim ca intre prieteni. suna amuzant, de aceea nu povestesc
eu chestii din astea nimanui, aici am inceput povestea, o termin.i-am pus o intrebare
lui dumnezeu, foarte directa, nu-mi mai amintesc ce pentru ca nu am primit nici un raspuns
si atunci am intrebat altceva si apoi altceva dar nici un raspuns. i-am cerut atunci un semn
ca este acolo cu mine. am deschis ochii si-mi continuam rugaciunea. gindul ca as putea
sa vad ceva dept semn m-a speriat asa ca am inchis ochii la loc. dupa o factiune de secunda
s-a deschis usa . am deschis ochii si o vedeam cum se deschide din ce in ce mai mult
am inghetat pentru citeva momente. ochii s-au umplut de lacimi m-am ridicat si am
inchis-o in timp ce am inceput sa bocesc din ce in ce mai tare, m-am uitat sa vad daca e
crent daca e stricata clanta. clanta buna, zdravana, curent deloc.

[Contessina]

Cand s-a intamplat fenomenul poltergeist aveam 12 sau 13 ani.Nu ma straduiesc sa conving pe toata lumea ca asa s-a intamplat. Mi-e de ajuns ca am siguranta ca asa a fost.Este un poltergeist minor, dar cine a mai avut experiente de acest fel va intelege.

[Promo Contextual]

[Thelma]

Contessina, interesanta relatarea ta!
Daca intr-adevar a fost vorba de o manifestare de tip poltergeist, probabil ca stii faptul ca acestea se atribuie, de regula, unor 'forte' nu tocmai benefice. Asa cum mediumitatea este considerata partea intunecata a clarvederii (clarauditiei), interactiunea cu astfel de fenomene si efortul depus pentru despicarea firului in patru nu prea are ce sa aduca bun, decat pierderi... energetice.

[Contessina]

Probabil ai dreptate. Nu stiu multe despre fenomenele paranormale.Recent cineva m-a lamurit si pe mine ce a fost atunci.
Nu am uitat aceasta intamplare pentru ca mult timp m-am intrebat cum a fost posibil asa ceva.Initial m-am gandit la psihokinezie.

[contraste]

Eu personal am avut o oarece experienta - partial personala - constand in :
Vara, in statiune, adolescenta in jur de 16 ani, o femeie cu ochii in zare tricota un pulover gros fara sa priveasca.
Avea oarece vecine de banca, si fiind destul de aproape, am auzit-o cum le spunea ca ma apropii eu facandu-mi descrierea.
Femeile s-au uitat la mine si au incuviintat.
Cand am intrebat ce este, m-au lamurit ca femeia este total oarba, dar are puterea sa descrie unele persoane .

Acest topic a fost editat de contraste: 12 Aug 2005, 03:19 PM

[Lucifer]

[...]Fraza intreaga ce am spus-o este aceasta:

[Lucifer]

[cips]

Am sa va povestesc si eu o intamplare..am incercat sa-mi dau explicatii...era 4 iunie, ziua mamei mele.Stateam in camera mea, ce da printr-un geam tocmai in balcon.Geamul de la balcon e de primavara pana toamna tarziu mereu deschis..cred ca citeam din cursurile pt. facultate..la un mom dat, observ un porumbel alb aterizand pur si simplu pe o servanta din balcon...ma uitam uluit....am incercat sa nu il speriu, nu am facut miscari bruste...stateam si il observam..ca si cum nu ar fi fost de ajuns...e coborat de pe servanta pe covorul din camera mea si se plimba , parca nestingherit de prezenta mea..avea un inelus, deci ma gandeam ca e obisnuit cu oamenii...am inchis geamu si l-am prins..l-am dus in sufragerie shi i-am dat de mancare orez..a mancat....chiar si-a facut nevoile pe parchet..apoi i-am adus apa...si ma gandeam ca a venit momentul sa-i dau drumu..l-am dus pe balcon..si-a luat zborul...dar s-a oprit pe pervazul geamului de la etajul 5..asta era pe la amiaza...intre timp am fost plecat in orash..seara cand ma intorc..m-am shi speriat...pe pervazul geamului de la baie, adica tocmai pe partea cealalta a blocului, era porumbelul..i-am dat din nou paine muiata shi apa..a mancat..dimineatza tot acolo l-am gasit...intre timp a venit shi sora mea in vizita, l-am prins sa il arat shi ei..a zburat mai apoi tocmai pe blocul vecin..acolo un vecin columbifil, avea de asemena porumbei..vecinul respectiv l-a momit cu seminte, l-a prins si a verificat inelul...mi-a spus ca e posibil ca porumbelul sa fie in voiaj, si sa se fi oprit pt. odihna..asta ar explica de ce nu a refuzat mancarea si de ce a zabovit atat de mult la mine...insa coincidenta cu data de 4 iunie...mama ar fi implinit un numar de ani..spun ar fi implinit pt ca la data respectiva nu mai era....eu l-am interpretat ca un semn de bine.in sensul ca ea, de acolo de sus, are grija de noi intr-un fel sau altul.

[gypsyhart]

Am sters anumite offtopice si raspunsuri la offtopice.
Lucifer, cred ca am fost destul de clar in PM.

[fatality]

La mine la bunici, este o casa veche, care a apartinut strabunicilor mei. Dupa ce murisera acestia, s-a planuit s-o daramam. Dar o ruda a sarit repede s-o acapareze (este genul de persoana care profita si are o sete nestapanita de a mosteni). ei bine, a facut curat in casa, si-a adus lucruri, a renovat-o si au stat acolo o vreme, pana toamna. Cand s-au intors in primavara, au gasit dezastru: in toata casa crescusera tot felul de ciuperci si mucegaiuri care atacasera mobila si alte obiecte. Nu se stie cum, casa este ferita de inundatii - e pe un deal, precipitatii prea multe in iarna aceea nu fusesera, si oricum, reparasera acoperisul. Nu se mai intamplase asa ceva pana atunci, in casa aia care are aproape 100 de ani. Deci, este un fenomen pana la urma. Sa fie un fel de razbunare din partea spiritelor celor decedati?

[thunder]

[Fitzcarraldo]

Un fenomem paranormal de care sunt sigur : in clasa a XII-a colegii mei l-au bagat pe profesorul de filosofie intr-un fiset din ala de tabla, l-au inchis cu lacatul si i-au dat drumul pe scari. Faza nasoala este ca tipul era un fin, statea cu chirie si era din Iasi.

[Eris]

[alfa]

S-a intamplat in timpul nenascut al unui demult apus in trecerea odioasa printre zidurile groase in care drumurile se pierd printre ruine. Cadavre atarnatoare cu carnea roz- bombon zambind atragator si cateva pete de sange din care ochi ispititori de curtezane fara trup ademeneau. Intrarea inalta dadea intr-un tren fara sfarsit al calatorului care privea stingher la doamna in rosu din scafarlia careia crescuse in partea posterioara un schelete cu ochii lucitori.
A doua zi matusa muri intr-un accident de masina. Asa se nascu paranormalul.
O bucata din realitatea care se sustrage a fost Nietzsche. Biet poet idealist acesta si-a inchipuit ca normalul poate sfida multa vreme existentul. Incercand sa-l omoare din disperare pe cel-ce-nu-este a reinviat fantoma care bantuie amenintator prapastiile sub chipul supraomului. Intai de toate l-a reconfirmat: ` D-zeu a murit`. Nu poti muri fara sa traiesti sau fara sa fi fost vreodata, poate muri doar iluzia care s-a nascut o data cu omul. Apoi i-a reafirmat suprematia. Moartea nu l-ar fi putut depasi ca absolut el trebuia sa-si cuprinda propria moarte, sa fi fost mort de la inceput la fel de bine ca si viu. In sfarsit a renascut ideea sub o alta forma: supraomul- despre care in mod firesc nu spune nimic, nici nu avea cum ci doar il anunta ca pe un dor nesfarsit renascut in chiar clipa culminanta a prabusirii sale. Asa cum stiinta, pretinzand ca i se opune, pana la indeterminarea care ameninta astazi mai mult decat oricand s-o atace din toate partile, e o forma deghizata de religie care isi sfarma ideile si le pune in slujba unei dimensiuni exterioare intangibile, tot asa Nietzsche a fost un preot fanatic deghizat in ateu.
Postmodernitatea nu poate narui nici o speranta pentru ca nu mai justifica nimic. Abia acest zambet contemporan care nu mai are de a face cu nici o constructie sau cu nici o opozitie diabolica si zgomotoasa fata de vreo constructie este un adevarat dincolo in singura posibilitate in care acesta se mai poate naste: ca nicaieri. Invatand sa nu spere dar nici sa nu dispere ea stie sa zambeasca superior si diavolului si lui d-zeu. Zambetul ei se naste dintr-o liniste adanca ivita atunci cand intelegi ca nu e nimic de castigat si nimic de pierdut. Ca este doar nimic, o paradoxala fiinta a ceea ce nu este.
Asa a murit paranormalul. Normalul nu-i poate nici el supravietui….
As mai fi vrut sa scriu multe pe peticul de hartie luat sa-mi tina la o terasa companie. Dar sunt intr-un du-te-vino si in plus o neasteptata aparitie a unei colege ma intrerupe sub forma unei rugaminti de a desfunda o chiuveta si a repara o priza. Cum sunt cel mai cuminte dintre forumisti rog sa nu se interpreteze pentru ca din pacate chiar si doar asta am facut sperand intr-o recompensa viitoare. Evident speranta pe baza superioritatii de gen. Pentru ca cel cu prelungire-ntre picioare ridicata mandru pentru vreo ora de zbenguiala, daca e in forma, si apoi chircita rusinata si obosita, dupa momentul culminant, chiar daca gaurica umeda abia s-a incalzit nu inceteaza sa-si afirme suprematia.
In rest ma uit la cutiile astea care n-au auzit de cuvantul curatenie si ma gandesc ca se poate trai inca un an destul de bine si aici desi parca ma duc departe cu gandul la o calatorie undeva peste mari si tari, poate in alte timpuri cu printese si delicatese.
In rest, ce sa va mai spun? Cum zice si presedintele nostru ales: ` Sa traiti bine !`.
Totul are legatura cu paranormalul, asta daca vi se pare cumva ca sunt offtopic.

[mothman]

N-am avut pana acum parte de experiente inexplicabile. Oricum, daca mi s-ar intampla ceva aparent inexplicabil, nu m-as grabi sa trag concluzii pripite. Sunt destul de sceptic de fel, si stiu ca si mintea noastra ne poate insela adeseori. Omul cauta senzationalul, il intriga. Cei mai multi cred in paranormal pentru ca vor ca acesta sa existe. Misterul facineaza.

Daca nu ma insel, Einstein a spus : "Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească, este misterul"

[gypsyhart]

alfa, se pare ca ai nevoie de un Jurnal
Succes!

[Predatoru]

Daca este vorba de experiente personale inexplicabile, trebuie sa povestesc aici viata mea, incepand cu nasterea subsemnatului, si daca ma gandesc mai bine, cu tot ce exista inainte de asta !

[Michelle]

Astazi cind am plecat cu masina CD playerul nu vroia sa cante.Imi arata ca este un CD inauntru dar nu declansa prima melodie.L-am scos...radioul mergea...l-am pus din nou inauntru si...tot n-a cantat! Ma rog,l-am lasat in pace si am ascultat radioul.
La intoarcere am deschis usile cu telecomanda si m-am dus direct la portbagaj sa las ceva.Apoi dau sa urc si in masina cinta muzica...CDul adica! Cheile masinii erau in mina...de fapt nici nu ma urcasem inca darmite sa bag cheile in contact.
Nu stiu daca e o chestie de tehnico-pupu sau tine de paranormal dar pe mine experienta asta m-a marcat.Poate ma lamureste si pe mine careva!

Acest topic a fost editat de Michelle: 9 Jan 2006, 09:18 PM

[ilie]

Daca e Peugeot, nu e extrasenzoriala, e normala...

[thunder]

[axel]

[thunder]

[Cucu Mucu]

[thunder]

[mothman]

[tipulro]

SERVUS LA TOTI...hai sa povestesc acum si eu pe propria mea piele o experienta personala!pe fondul unui soc emotional am suferit niste probleme pe fond nervos,si pt ca nu doresc sa ajung pe masa vreunei sali de operatie,am ajuns printr o intamplare la doamna lidia fecioru,sora alexandrei mosneaga alta persoana cu puteri paranormale!vreau sa va zic ca doamna fecioru nu ma vazuse in viata ei si nu iam zis nimic decan am intrat pe usa la dansa si mi a inceput sa zica ce simt cum ma simt si de ce si cum am aceste probleme de am ramas cu gura masca!deci ma citit efectiv ca pe o carte de povesti!pur si simplu.deci nu mai ma indoiesc o clipa ca cei care sunt bioenergeticieni nu au si alte haruri cu care sunt inzestrati de dumnezeu!pot da orice detaliu sa intamplat in acea sedinta..daca e cineva curios dar pe un mesenger sau privat nu de alta dar sa nu lungim si sa plictisim cu acest topic altii care sunt necredicnciosi sau care iau in deradere unele lucruri care se petrec fara ca noi sa avem o explicatie

[Miliardarul]

[gypsyhart]

@mothman

[Catalin]

[bdl]

Si daca s-au facut, probabil multe au fost abandonate, rezultatele fiind complet neconcludente.....Dar , asa cum spune si Catalin, e mult folclor in acest domeniu....

[thunder]

[Zenda]

Sa fim seriosi,cine nu a primit chestii de genul?Fericiti sunt oamenii care primesc chestiile astea pe net,eu am primit si in posta scrisori...asta-i si mai infricosator sincer...mi se par niste stupiditati si imi pare rau ca lumea se preteaza la asa ceva

[Falanstera]

buna la toti!
hai sa incerc si eu cu experientele mele extra para sau cum s-or mai denumi . asaaa.
la 6 ani am avut 1-u' deja-vu stiu ca ma jucam, ma zbenguiam prin curte cu inca cativa copii iar la un moment dat am simtit ca se intampla ceva ciudat pe-acolo, joaca aia imi dadea un sentiment asa de invalmaseala, nu stiu, asa ca m-am trantit din iuresu' ala pe un perete si am stat asa si mi se parea prea si foarte familiar toata chestia aia. un sentiment de flow m-a cuprins -cum a spus cineva printre primele postari. o senzatie stranie. apoi m-a insotit mereu, in multe imprejurari, iar mai apoi am dat de termenul atribuit ei: deja-vu. de cativa ani, insa, nu prea mai am deja-vu-uri, doar rar si in niste circumstante mai deosebite. spre exemplu, anul trecut am fost in estonia. mergeam la 4 dimineata pe strazi si simteam la tot pasul ca stiam locurile alea; mergeam, practic, din deja-vu in deja-vu ! si iarasi deja-vu-urile mele erau insotite de o senzatie de flow. parca incercam sa ma dezmeticesc asa din invaluirea aia. dupa cum spuneam, insa, deja-vu-urile nu mai sunt atat de prezente in viata mea. am cateodata vise premonitorii. sper exemplu, odata am visat ca ma aflam langa o manastire, la poarta ei, mai exact si stateam langa un perete alb ce avea niste muscate suspendate. peretele asta alb venea in stanga mea si am observat muscatele pentru ca m-am uitat in sus. in fine, nu mai stiu ce mai era prin vis ca a fost mai demult. stiu ca dupa 3 luni de la acest vis, niste prieteni de familie au venit din provincie in bucuresti, la noi acasa, in vizita. eu nu eram acasa. am ajuns si tocmai se pregateau sa intre in masina si sa plece cand mi-au zis ca "hai cu noi si cu maica-ta sa facem o plimbare". m-am urcat in masina. nu stiam unde o sa mergem. dar ne-am oprit la o manastire de langa bucuresti -nu stiu care. stiu ca mama mea si cu prietena asta de familie s-au dus inauntru, dar eu am ramas afara, impreuna cu baiatul doamnei. si stateam asa si de-odata ma uit in stanga, sus si observ acel perete alb, acele muscate, aceeasi zi insorita de vara ca in visul meu, aceeasi pozitie, acelasi decor, tot tot tot ca in vis!!!
ma rog, eu iau chestiile astea ca pe ceva normal, tocmai de aceea am avut o nota ironica la inceputul postarii, cand am spus sa va impartasesc si eu din experientele mele para sau extra sau cum s-or mai numi.

[flori]

Cred ca e ceva cu deja-vurile astea...Primele mele vise pe care mi le amintesc si cred ca pot sa le datez pe la 3 ani erau cu imagini de sub apa, din mare sau din ocean... caluti de mare, pesti colorati, bancuri de corali, desi nu vazusem niciodata asa ceva nici in realitate, nici la televizor pentru ca pe atunci nici nu exista televizor in casele oamenilor...si acum citiva ani cineva mi-a spus ca eu, intr-o viata anterioara as fi trait undeva intr-o tara exotica si as fi fost cautatoare de perle si asta fara sa povestesc nimic despre visele mele din frageda copilarie...