iata ca tu ai gasit o explicatie, cumva, flori: sa fie vorba de viata anterioara? cam asta se prefigureaza din ce ai spus. tu ce crezi? ai mai avut "semne" de-astea?

E bine ca inainte de a ne gandi la ceva paranormal, sa zci asa, sa eliminam si cea din urma explicatie logica. Din pacate, inca nu stim totul despre mintea umana, asa ca e cam greu sa eliminam toate explicatiile rationale. Eu am convingerea ca fenomenul de deja-vu are o explicatie destul de banala, chiar daca inca ne scapa. S-ar putea sa fie vorba de o "iluzie" pe care creierul ne-o serveste, din cauza asocierilor/conexiunilor ce se stabilesc intre diferitele elemente din minte ce corespund realitatii.

mothman, asta mi se parea ca se desprinde din postarea ei. cam spre concluzia asta ducea. nu inseamna ca eu cred sau nu in chestia asta. doar intreb ce parere are .

cat despre explicatiile rationale da, ele ne feresc de iluzii, de trait intr-o lume, de fapt, falsa. e bine sa le imbratisam, da. dar nu la modul absolut. misterul exista, totusi si exista ca isi are rostul lui, zic eu!

Da, era evident ca nu este idea ta. Eu am zis doar sa fac un mic comentariu la concluzia pe care parea s-o traga flori. Consider ca scepticismul este benefic. Intre anumite limite, fireste.

Cat despre mister, il consider pur si simplu fascinant. Daca n-ar mai exista nici un mister pe lumea asta, ar disparea cea mai mare parte a farmecului sau. Aproape ca nu e nimic mai fascinant ca misterul...trairea aceea adanca, intrebarile pe care le genereaza. Misterul ne inunda imaginatia, este cel ce ne pune de multe ori motorasul creativitatii in functiune. Desi stiintele incearca sa ridice voalul de pe multe aspecte ale realitatii, aspecte ce pot fi considerate la ora actuala misterioase, sunt de parere ca o doza de mister va exista tot timpul.

"Cea mai frumoasă şi mai profundă trăire omenească este misterul" - A. Einstein

da, e benefic scepticismu', am fost de acord si io.

eheeeiii, misterul... stii ce ma intreb eu? de ce oamenii de stiinta parca ar duce o lupta impotriva misterului! bine, descoperi ceva, dar de ce se vrea sa para ca si cum ar lua in deradere pe cei care nu stiau explicatia stiintifica. nu e pic de intelegere pentru cele umane -consider misterul foarte uman!

am citit un articol despre chimia iubirii. m-am ingrozit! pai stim cu totii ca hormonii isi au partea lor de vina, da' parca din toate partile esti bombardat numai cu cinism. si atunci du-te si cauta o oaza de mister, ce altceva sa mai faci?!


mothman, da' de misterul feminin ce zici?

Hmm..nu cred ca este chiar asa. Defapt, cred ca exista doua categorii. Pe de-o parte sunt oamenii de stiinta, cei care gasesc satisfactie in a descifra misterele naturii, in a lua voalul de pe ce este necunoscut. Si, de ce sa nu recunoastem, si astectul asta este fascinant. Pe de cealalta parte, sunt cei care doar se bucura de mister. Acestia sunt cei care prefera misterul in forma sa cea mai pura, si s-ar bucura daca nu s-ar gasi cineva care sa le arate explicatia. Multi oameni vor ca Yeti sa existe, multora le place sa creada ca cercurile din lanurile de grau nu sunt datorate doar omului, s.a.m.d. E in firea omului sa caute sa evadeze din real, din ce este comun, banal, firesc.

Da, este adevarat. Cand auzi ca iubirea, "fluturasii in stomac", s-ar reduce in mare parte doar la niste substante chimice, dopamina, serotonina, oxitocina, vasopresina si ce o mai fi p'acolo, parca dispare toata magia in care ne place s-o invaluim. E, asta e realitatea, ce sa-i faci. Daca stim ce si cum, nu inseamna ca nu ne mai putem bucura de ele.

Ce sa zic, femeia reprezinta in continuare o mare enigma

p.s. s-ar putea sa cam fim offtopic

Acest topic a fost editat de mothman: 12 Apr 2006, 05:20 PM

Am citit topicul in intregime si tin sa multumesc pentru informatiile pe care le-am gasit aici

rockera

Multumesc Flori

Bun regasit tuturor, celor vechi – cam putini parca – si mai ales celor noi. Nu intrati in panica, va rog; nu raman prea mult, desi mi-ar placea. Am sa spun cate ceva legat de o foarte recenta experienta personala! Nu sfatuiesc pe nimeni sa-mi urmeze exemplul si oricum, chiar daca cineva l-ar urma, asta nu inseamna ca i s-ar intampla ce mi se intampla mie.
Pentru cine nu stie, sunt in Londra de peste 6 ani. Sotia si copii sunt in tara si intentionez sa-i aduc intr-un timp foarte scurt aici intrucat am obtinut din aprilie dreptul de sedere definitiva. Cred despre mine ca sunt un om onest si am aparat intotdeauna ideea de familie. Am fost in tara de cate ori s-a putut, sau mi-am adus familia in vizita atunci cand au dorit. Spun asta pentru a scoate in evidenta o foarte buna relatie intre mine si sotie. Dar cum se intampla ca tiganul sa se innece la mal, am avut parte de curand de o intamplare ciudata. Tocmai dadusem un anunt pe internet cum ca aveam spre inchiriere o camera single. Pentru aceasta camera am fost atat de solicitat incat nu mi-ar fi ajuns nici 10 camere sa multumesc pe toata lumea. De obicei persoane feminine. Evident, camera s-a ocupat imediat, dar telefonul continua sa sune. Pentru o anumita voce, am tresarit. Simteam nevoia sa cunosc persoana. Si pentru ca cea care ocupase camera, disparuse dupa prima zi si nu mai dadea nici un semn de viata (desi achitase chiria si depozitul) i-am propus „vocii” sa vina totusi si sa-si faca o parere despre casa, in cazul in care cealalta va renunta, iar ea va dori sa-i ia locul. Era, poate un siretlic, fiindca eu chiar doream s-o cunosc. De cum am vazut-o, mi-am spus ca n-am cum sa-i dau ei camera aceea, chiar dac-as putea, fiindca la amandoi ni s-au aprins calcaiele, iar eu stiam ca trebuie sa-mi aduc familia!... In sfarsit, la vreo saptamana am avut o noapte superba. A doua zi, in jurul orei 11 a dorit s-o conduc acasa. Era intr-o luni, in ziua de bank-holyday cand toata lumea se odihneste sau e plecata din oras. Am lasat-o si m-am intors. Soseaua era libera, dar ploua torential. Aproape de casa mea, am semnalizat sa fac stanga, manevra pe care o fac uneori si de 10 ori pe zi. Si dintr-o data ma pomenesc izbit in plin din spate, asa incat am parcat in virtutea inertiei. Am iesit din masina (am un PASSAT TDI cu care am fost si in tara de Paste) si am ramas stupefiat cand am vazut masina care ma izbise facuta praf: faruri, radiator, capota… Imi era si teama sa ma uit la a mea! Si totusi, ciudat, doar cateva zgarieturi pe bara din spate, sub numar. Soferul, un tanar de culoare, era in stare de shoc pe trotuar. Am sunat la asigurare pentru orice eventualitate. Intr-un tarziu individul vine si ma intreaba ce pretentii am (bara costa in jur de £800 dar pentru cateva zgarieturi, mi-am zis ca nu se merita, mai ales ca ma simteam vinovat: nu de accident, ci de… altceva!!!)
Am meditat profund in acea zi si i-am zis si ei ca trebuie sa incetam fiindca Doamne-Doamne mi-a tras un sut in fund… Cu greu, dar am reusit sa fim de acord, desi parca ma mai lua cu calduri din cand in cand daca ma gandeam la ea. Duminica trecuta m-a rugat, daca merg la biserica, s-o iau si pe ea fiindca nu stie unde este. Desi aveam alt program, am spus ca la biserica niciodata nu merg de prea multe ori. La intoarcere, ne-am oprit un pic pe malul unui lac si parca ceva ne intarata sa continuam… Am convenit sa ne intalnim la mine in acea dupa amiaza… Doar ca, ajunsa acasa, nici ea nu stie cum, a alunecat pe scari si a ajuns pana jos sifonata destul de rau ca au luat-o cei ai casei pe brate si-au dus-o in camera ei.
Pentru mine, nici inainte si nici acum nu exista dubii ca trebuie sa incetam aceasta relatie. Ea insa sustine ca asta s-a intamplat fiindca a fost ea cascata nicidecum fiindca a vrut Dumnezeu sa ne zadarniceasca planul… Oricum, cu suferinta sau nu, am spus ca eu unul nu mai pot continua (ea nu e casatorita, dar situatia mea o cunoaste foarte bine!) si sper sa nu mi se mai intample nimic grav pana imi vine sotia aici.

Intr-adevar, paranormal sa fii lovit din spate intr-un moment cu vizibilitate scazuta si aderenta la fel de scazuta

Eu cred ca Omu' bun s-a referit la ansamblul de semne divine, nu neaparat la busitura care pe el nu l-a afectat prea tare.
Eu cred ca ai facut bine, Om bun, ca ai luat in considerare "suturile"

Care semne divine? Ca l-a bushit unul cu masina, seara (probabil), pe ploaie torentiala?

Saptamana trecuta si eu i-am indoit portiera lu' unu in Bucuresti, cand ieseam din parcare. Ce semn divin o fi asta? Masina era galbena, si scria "scoala" pe ea. O fi insemnand ca trebe sa mai iau lectii de soferie?

Probabil...

Ca altfel n-ar fi fost nicio problema, nu? Doamne-Doamne sa nu se supere, de oameni cui ii pasa...

Salut tuturor!
...eu cred ca uneori in viata avem parte de ,,semne", insa nu intotdeauna aceste evenimente sunt ceea ce par.Mai exista si coincidente, intamplari logice si nu numai ,,semne";depinde de felul de interpretare al fiecaruia si de cat credem in superstitii.De exemplu nu toate visele au aceiasi forma, continut emotional sau reprezentare simbolica si aceste diferente apar in functie de originea visului, de ceea ce l-a cauzat.
...dar acestea reprezinta doar umila-mi parere.....
,,Atractia fatala" insa exista!.....

Salutare om bun
Imi permit sa imi spun si eu parerea vizavi de ce ai povestit.
Eu cred ca toata treaba cu casatoria e conditionare sociala, adica o mare minciuna. Si minciunile necesita foarte mult efort pentru a fi hranite. Si cu cat faci mai multe eforturi in acest sens, cu atat te atasezi mai mult de ele...

Daca te'ai simtit atras de alta femeie decat sotia, inseamna ca esti un om viu. Poate ca relatia cu sotia ta a ajuns la apus...La asta te'ai gandit?

Nu consider ca ar fi ceva paranormal in povestioara omului bun. Acolo poate sa nu fie nici o relatie de cauza efect si, cu toate astea, noi sa ne imaginam una - pe un anumit fond afectiv. Printr-un mecanism asemantor au aparut superstitiile...

gypsyhart

Nu stiu cati ani ai, dar daca ai fi casatorit de 15 ani, daca ai avea doi copii (reusiti zic eu), daca dupa fiecare an incerci sa-ti analizezi propria situatie si fara subiectivism sa constati ca esti un om fericit alaturi de familia ta, daca fiecare vorba a sotiei, chiar daca nu mai are "dulceata" primilor ani, e totusi plina de respect si ingaduinta, si nu-ti ridica niciodata tonul cand poate ai mai merita, ca de', barbatii e cam porci, cum as putea sa spun ca relatia a ajuns la apus? Dar se intampla in viata, cand te astepti mai putin sa aluneci pur si simplu, nu fiindca te plictisesti, nu fiindca te razbuni, nu fiindca iti este in fire sa faci un anume gen de prostie (sau poate ca-ti era inainte de a te casatori), nu pentru ca-ti propui... Iti apare tentatia in cale pur si simplu, iar tu te surprinzi intrat deja intr-un joc ce-ti place dar te si cutremura fiindca stii ca nu-i corect, nici fata de sotia ta si nici fata de cea care pune atata suflet, iar tu stii ca-i inutil. Ba mai mult, devii egoist si te folosesti de avantajul acesta pentru a specula la nevoie!...
Probabil casatoria este o conditionare sociala, dar e absolut necesara dupa parerea mea nicidecum daunatoare. Cat despre minciuni, nu stiu ce sa spun. Sunt convins ca daca as fi intrebat as recunoaste pur si simplu. Si-apoi internetul este demult accesibil si pentru sotia mea... Intr-o zi probabil v-a trece si pe-aici, cine stie?! Mie chiar nu-mi place sa mint, indiferent de consecinte! Daca evit sa ma tradez, o fac in primul rand fiindca stiu ca ar suferi mult, chiar daca aparent ar lasa de la ea! Si-apoi, o data intr-atatia ani, nici nu mi se pare exagerat. Diferenta intre noi barbatii, si ele, femeile, este ca noi reusim de obicei sa ne stapanim emotiile, in timp ce ele pun foarte mult suflet. Barbatul se intoarce cu drag la familia lui, pe cand femeia intra in colaps datorita unei himere...
,,Atractia fatala" insa exista!..... (multumesc, dr!)

catalin

Incerc sa inteleg la suferinta cui te referi; probabil a sotiei mele in cazul in care va afla; Am o circumstanta! Candva demult, ea mi-a dat OK-ul, rugandu-ma totusi sa nu pun suflet. Au trecut 5 ani de-atunci! Cataline, eu NU de oameni ma tem, fiindca eu nu pot obliga pe nimeni sa faca asa cum doresc eu, si ma stiu destul de razvratit sa accept conditii impuse de altii! La mine este vorba de a fi sau a nu fi corect in propria mea constiinta! De obicei chiar sunt, dar daca s-a intamplat o data sa nu mai fiu, s-a intamplat ce s-a intamplat. Unii vor spune ca e coincidenta. Asa cum privesc eu viata, spun ca nu e deloc o coincidenta...

Pentru cine n-a inteles clar, subliniez faptul ca era 11 ziua, nu noaptea, incepuse sa ploua puternic doar cu cateva secunde mai devreme, iar pe cel din spatele meu l-am vazut in oglinda retrovizoare aproape un km. Strada pe care locuiesc este conceputa cu "podete", pentru a nu fi tentat sa depasesti viteza. Probabil ca cel din spatele meu era atent la cu totul altceva, daca n-a vazut nici semnalizarea din timp, nici frana in fata casei, fiindca el nici n-a atins frana lui! Ploaia oricum s-a oprit dupa doua-trei minute!!

Coincidenta, sau semn?
Oricum o trec pe lista experientelor personale!!

OMU'BUN:

Nu stiu nici eu cati ani ai, dar dupa cum scrii cred ca in jur de 40-45. Varsta la care se spune ca barbatii trec prin astfel de crize. Imi cer scuze daca este prea brutal ce-ti scriu... Iar intamplarea cu masina pare sa fi fost pentru tine scuza perfecta pentru a intrerupe o legatura care te facea sa te simti vinovat, dar nu aveai destula vointa ca sa iei taurul de coarne...

abis, am intr-adevar 46 de ani si am auzit si eu de "crizele" acestei varste. Recunosc, asa e!
Acum oricum nu mai conteaza, dar eu sincer nu voiam sa pun capat acestei relatii atat de devreme. Pentru ca a fost neasteptat de placut! Si... mai voiam!... Dar evenimentul m-a readus la realitate... Simteam un gol in stomac si vedeam ca si eu incep sa pun suflet. Ciudat, la cateva zile dupa ce am cunoscut-o, am sunat-o pe sotie, iar ea a avut o reactie ca si cum ar fi stiut ce se petrece, desi practic nu avea cum. O tot intrebam de ce e necajita, ce are pe suflet iar ea spunea ca nu poate exact sa explice de ce, dar are un sentiment tare ciudat in privinta mea!... Ma simteam aiurea desi inca nu se intamplase mare lucru.
Nu, nu eu am cautat aceasta scuza, ci ea m-a gasit pe mine cu mult mai devreme de cum mi-as fi dorit poate sa apara! Dealtfel, daca eu privesc astfel viata, ei i-a fost destul de greu sa accepte si chiar a crezut un timp ca vreau sa scap de ea. Desi am convenit in cele din urma sa nu se mai repete, am pastrat legatura, iar cand ne-am mai intalnit, putin a lipsit sa nu cadem din nou in abatere! Telefonul sotiei ne-a intrerupt exact cand trebuia (sau cand NU trebuia, ma rog!) Si iar am spus "gata!" Totusi, evenimentul de duminica m-a convins ca TREBUIE sa ne oprim, oricat de greu ni s-ar parea! Dar ma intreb oare ce se va intampla daca merg "din intamplare" pe malul lacului si-o gasesc acolo, dand de mancare la lebede si gaste salbatice? Nu cumva... dau cu bata-n balta? Sper totusi sa nu mai cedeze ea de data asta, fiindca se pare ca s-a cam saturat de dragostea asta cu nabadai...

Strict la fapte: nu vad care e problema din moment ce situatia e care e si daca doamna si-a dat "acceptul" mai demult pt situatii de genul.
Opiniile mele sint altele dar eu m-am referit strict la faptele expuse.
Referitor la situatiile prezentate....poti sa le interpretezi ca semne daca esti credincios...eu personal le consider intimplari aleatoare care s-au sincronizat cu o anumita situatie personala....

Salut, Dane!
Logica ta este inconfunfabila! M-as fi mirat sa ai o alta parere; n-ai mai fi fost tu!
Acceptul sotiei mi-a fost dat de mult, dar eu am considerat ca tocmai acceptul acesta trebuie sa ma determine sa fiu un om corect fata de ea. Ia sa-mi fi spus: "Sa nu cumva sa aud... bla-bla-bla!..."
Cred ca am intrat in "criza" de care vorbea abis mai devreme... Mai ales ca daca vine sotia, atunci chiar ca nu mai simt nevoia sa ma abat din drum. Dar sincer nu mi-am propus neaparat s-o fac pana nu vine ea! S-a intamplat pur si simplu!
Eu nu stiu cat sunt de credincios (sotiei se pare ca nu tocmai!...) dar ma bucura faptul ca accepti fie si teoretic....poti sa le interpretezi ca semne daca esti credincios... Macar nu te opui altei opinii, de dragul de a te opune!

Sunt convins ca acum multi te invidiaza!

OMU BUN,

sunt semne si eu le vad tot asa. Mi s-a intamplat ceva similar. In fiecare zi cand plec cu masina la servici ma rog sa nu patesc ceva. Intr-o zi am uitat. Pentru prima data. Am gasit masina lovita in parcare. Calculeaza probailitatea.

abureala, te cred si nu e o superstitie! Am si eu multe exemple asemanatoare. Eu ma simt totusi multumit ca "sunt luat in seama", desi parca mi-e si ciuda ca nu sunt lasat sa ma infrupt mai adanc din borcanul cu miere!... Uneori ma mai intreb de ce altora nu li se intampla ce mi se intampla mie, dar pe de alta parte tot eu imi spun ca sunt fericit daca nu sunt in locul lor!... Nu stiu, poate intr-o zi ni se va lamuri fiecaruia in parte la ce a slujit incercarea de a fi OM pe lume si la ce a daunat lipsa de scrupule! Va fi tarziu sau nu, cine poate sti?

abis Invidiat, chiar nu merit sa fiu, fiindca ma simt destul de confuz. Imagineaza-ti ca vine cineva cu un platou de friptura de fazan, iar tu o adulmeci mai intai si salivezi indelung cand ai impresia ca iti va apartine in intregime. Platoul iti este pus in fata, iar tu te infrupti dintr-o aripioara si spui "Doamne, n-am gustat in viata mea ceva mai delicios!" Dar nenea cu platoul revine si spune: "Ooops, am gresit masa!" si-l pune alaturi la o masa goala, iar tie iti trage un bobarnac fiindca ti-ai permis sa o degusti deja! Rezisti tu oare sa nu-ti "faci drum" la masa vecina, macar pentru un pic de piept, daca nu pentru un copanel??
Iti spun eu: cine ma invidiaza o face degeaba! Mai bine n-as fi stiut cum este!!!

Ti se pare ca este borcanul cu miere. In reliatate este cel cu venin. Fiindca plata pacatului si raului savarsit este iadul. De ce ti se intampla. Iti spun eu de ce se intampla. Fiindca Dumnezeu pedeseste pe alesii Lui in aceasta lume, si ii rasplateste vesnic, iar pe ceilalti in rasplateste aici si in pedepseste in vesnicie. Deci, ingrijoreaza-te daca nu primesti un semn. Incearca sa fii OM pana la capat si ai vezi care va fi plata.

Omu`Bun Bine ai revenit la han!
Fiecare primim semne de la Dumnezeu dupa faptele pe care le facem, dar nu toti le intelegem in acelasi fel...este vorba despre doza de credinta si de constiinta pe care o ai. Unii au constiinta pacatului si atunci cunosc imediat semnele, altii traiesc in confuzie si cred ca totul e intimplator...Si eu prefer sa cred in semnele divine si chiar multumesc Domnului ca le primesc caci altfel e greu uneori sa fac diferenta intre bine si rau, cu atitea tentatii! Oricum hotarirea pe care ai luat-o e cea mai buna. Nimic nu e mai valoros in lumea asta decit familia si copii...asa ca bucura-te de ei pina la capat!

Draga Omule Bun,
Bine ai revenit!
Eu vreau sa fiu Gica contra, sa merg contra trendului, si sa nu fiu de acord cu majoritatea celor ce te-au sfatuit ca ai facut bine..
Aici nu suntem pe topicul de credinta, asa ca nu o sa incep cu niste argumente legate de aceasta, desi stiu ca tu esti credincios, dar, desi sunt un mare pacatos, si nu am dreptul sa-ti dau sfaturi, ingaduie-mi sa-mi spun totusi parerea:
Daca tu esti acolo si sotia este aici, la fel si copilul tau, nu inseamna ca nu mai aveti legatura unul cu altul, in afara de cazul in care voi ati stabilit ceva in acest sens...Daca erati mai apraoape nu se intampla nimic? Nu erai atras de femeia aceea??? Daca nu erai, atunci va rog sa-mi spuneti si mie care este distanta minima de la care se rup automat legaturile de familie, de sange chiar???? Daca nu puteti sa-mi spuneti acea distanta, inseamna ca distanta nu este relevanta, ci este vorba de cu totul altceva...
Iata, o fraza care mi-a dat de gandit, spusa de colegul nostru Gypsyhart, pe care eu il respect foarte mult, dar nu pot fi intotdeauna de acord cu el:

Nu, eu am sa incerc sa-ti demonstrez, draga Gypsyhart, ca de fapt daca este asa, este un om mort de fapt si nu viu... Mort pe interior desigur caci pe exterior poate fi chiar tapan
Daca pentru acea atractie trupeasca (nu ma lua cu iubirea sufleteasca la prima ochire ca nu te cred), esti in stare sa-ti incalci promisiunile fata de sotia ta, si sa-ti abandonezi copilul tau, atunci asta demonstreaza(pentru tine) ca sufletul tau este grav sub puterea trupului, si ca doar la primul imbold trupesc, sufletul cedeaza aproape pe loc, adica se comporta ca unul inexistent... Tu nu te-ai despartit de sotia ta, nici macar nu aveti vreun conflict, ca sa poti sa-ti incalci cuvantul si juramintele fata de ea atunci cand ai luat-o de sotie... Dupa mine cine nu-si tine cuvantul(juramantul) este mort, caci doar un mort nu poate sa-si mai tina promisiunile facute cand era viu... Ba eu zic ca esti mai rau ca un mort, caci mortul nu poate sa-si tina promisiunea doar, pe cand tu o si incalci...
Iarta-ma draga Omule Bun de tonul meu... Nu ma adresez de fapt tie cu acest ton si nici lui Gypsyhart...
Eu de fapt vorbeam in principiu...
Daca esti crestin, asa cum imi amintesc eu ca esti, poate te ajuta daca vei citi Psalmul 50, si alte cateva rugaciuni asemenea cum ar fi cele de aici ... Atunci sigur vei intelege... Faptul ca tu crezi ca Dumnezeu ti-a dat niste semne de mustrare, arata in primul rand ca, constiinta ta te mustra... Eu zic sa o asculti, ca iti vrea binele cu siguranta...
In Sfanta Scriptura, la Luca 6 scrie:
31 Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea;
Ma indoiesc ca cei ce sunt de acord cu asemenea relatii, ar fi la fel de bucurosi daca sotiile lor le-ar face la fel...
Cred ca ar fi mult mai bine pentru tine si pentru toti cei implicati sa lasi domnisoara neconsolata de data asta , si sa te gandesti mai mult la sotia si la copilul tau, care te iubesc cu adevarat si vor sa fie alaturi de tine...
Fiecare face cum il lasa pe el sufletul....
Dumnezeu sa te ajute si sa te intareasca in credinta!

PS... imi cer inca odata iertare daca am deranjat cu tonul si parerile mele, de fapt eu sunt mai pacatos decat tine Omule Bun si decat toti cei de fata, si nu spun asta asa de ochii lumii, ci doar Dumnezeu stie ca am dreptate cand spun asta...

Acest topic a fost editat de Clopotel: 22 Sep 2006, 06:47 AM

Adevarul e ca eu unul nu as vrea sa fiu in pielea ta... Dar, pe de alta parte, altii cu mai putine scrupule decat tine bineinteles ca te invidiaza: adica ai si ok-ul sotiei, ai si suficient sarm, din cate se vede... Ce si-ar putea dori mai mult?

Sunt convins ca acum esti intr-o situatie al naibii de ingrata: orice decizie ai lua pana la urma tot vei ramane cu parerea de rau - fie vei regreta ca nu te-ai infruptat din "fazan", fie vei regreta ca ai "calcat stramb"... Asta-i partea cea mai proasta, ca indiferent ce faci tot va ramane undeva ascunsa ca un vierme intrebarea "dar ce-ar fi fost daca...?"

Iar astfel de dileme, sa stii, pana la urma au mult mai multi decat sunt dispusi sa recunoasca. Cine naiba a zis ca viata e dreapta?

Abis,
E chestia cu capra satula si varza intreaga.....

Bine te-am regasit Clopotel!
Poate ca subiectul acesta s-ar fi cuvenit sa stea mai bine pe la dragoste si sex, dupa nuantele care incep sa se detaseze pe alocuri, dar eu nu mi-am propus sa vorbesc despre "a insela sau a nu insela", ci despre efectul pe care-l are asupra mea (si probabil asupra a celor care gandesc ca si mine), o greseala facuta constient.
Am spus-o de foarte multe ori pe acest forum: niciodata nu s-ar pune problema sa "caut in alta parte" daca sotia ar fi langa mine. Doar daca, prin cine stie ce convingeri, ea ar decide sa nu-mi mai ofere (intocmai si la timp ) ceea ce-mi doresc! Presupun ca tocmai de aceea si-a si dat OK-ul cu ani in urma; o fi inteles ca mi-e greu sa rezist. In linii largi, asa si este, dar orice tentatie a fost inabusita doar din sentimentul de culpa fata de ea. Acum a fost altceva. Am impresia ca si apropiata ei venire a contribuit la decizia asta: "Daca nu acum, atunci cand?/ Daca nu eu atunci cine?" Este orgoliul, vanitatea, testarea propriului farmec si incercarea de a retrai momente demult apuse, dar cu mintea de-acum. Pentru ca in singuratatea acestor ani mi-am amintit de multe dintre fostele mele relatii cand tratam atat de superficial si nu stiam sa ma bucur cu adevarat de fiecare secunda. Pe-atunci nu-mi trecea prin cap sa spun vreuneia "Vreau sa-ti sarut fiecare cm patrat pentru ca asta simt!" Acum insa m-am pomenit spunand asa! Nu stiu, mi-e greu sa explic... Numai un matur presupun ca ar putea intelege...
In alta ordine de idei, Clopotel, sa stii ca eu am doi copii desi asta nu schimba cu nimic esenta lucrurilor. Psalmul 50 nu trebuie sa-l citesc fiindca-l stiu pe dinafara, iar cele din linkul tau sunt pentru cei ce nu constientizeaza relatia cu Dumnezeu, si simt nevoia sa citeasca.
Cat despre "domnisoara neconsolata", nu stiu daca din egoism refuz sa ma gandesc la suferinta ei... Eu ma bucur ca am reusit sa mi-o alung din minte aproape definitiv, ceea ce la inceput nu-mi era tocmai usor!

abis , nu regret nimic, crede-ma! De bine - de rau, m-am infruptat un piculet din deliciosul fazan. Ca nu s-a putut mai mult? Asta e! Parca nici n-as fi dorit sa ajung sa "mi se-aplece" de-atata bunatate!... Sa regret ca am calcat stramb? Daca n-as fi facut-o, poate ca as fi ajuns sa-mi respect sotia mai putin... Nu! Nu regret nici asta. Pana la urma singura consecinta pe care am tras-o este ca m-am ales cu cateva zgarieturi la bara din spate, pe care deja le-am retusat si aproape ca nu se mai cunoaste. Altceva? Sa ne dea Dumnezeu sanatate. Refuz sa cred ca ma va mai pedepsi inca o data pentru aceeasi greseala! Dar eu STIU ca nu. "Ce-ar fi fost, daca...?" Pai ar fi fost mai grav! Luni (deci dupa evenimentele de duminica) mi-a sarit un copil in fata masinii. Nu stiu daca cineva ma poate crede, dar cand am iesit pe usa casei si-am vazut copii iesind de la scoala mi-am spus ca de data asta trebuie sa fiu extrem de prudent. Am eu o problema cu vocea aia care imi anticipeaza anumite pericole!... Copilul a aparut in fuga din spatele unui van, cand ma asteptam mai putin. Cred ca daca duminica n-as fi fost baiat cuminte, l-as fi luat in plin! Pentru ca vocea aceea n-ar mai fi intervenit cu avertismentul, iar eu n-as mai fi fost la fel de prudent!

bdl, nu poti condamna o varza fiindca s-a nascut varza. Leguma nu gandeste. Dar este jenant pentru capra fiindca si-a ales o pozitie ingrata!...

OMU'BUN

Mda, nu stiu ce inseamna sa fii casatorit de 15 ani si sa ai doi copii....Dar "argumentul istoric" nu prea are valoare in ochii mei. Ceea ce a funnctionat de 99 de ori poate sa esueze a 100 oara....

Stii...de fapt nu stii...ca de asta si eziti, si tremuri....In fine.

In anumite momente de hiatus, sau de trecere, ies la iveala slabiciunile si lucrurile "nerezolvate" din viata unui om. Ele au existat demult timp, dar in aceste momente adevarul este mult mai clar. Cam ca atunci cand soarele este acoperit de luna si apar stelele in plina zi...Poate ca despre asta e vorba si in cazul tau....

Clopotel

Sau inseamna ca ai facut promisiuni "in somn"....Ai facut copii "in somn"...Si tot asa. Dar, dupa ce ai investit in minciuni incepi sa crezi ca sunt adevarate....Puterea repetitiei...

Omule ...stai linistit ca esti doar om

Vreau sa vad si eu barbatul ala care jura ca-si face nod in penis pt. cativa ani in timp ce exista in jur multe oferte de a-l dezlega!!

Defapt unii pot jura, dar nu rezista................

Iar barbatilor tari in "cirese"......De unde sunteti singuri ca femeia in acelasi timp nu calca si ea stramb??

Oameni suntem, dar virtual ne place sa fim tari smecheri....in realitate nu facem doi bani.

Am zis.....

Sorin.