Fragmentul din NT [Matei, cred] dupa care mama Mesia-ului va fi fecioara provine ditr-o greseala de traducere a Bibliei - Isaia.
Acolo scrie "Naara" si nu "Betula",
adica:
"Fata tinara" si nu "virgina" sau "fecioara".
Inca o inexactitate a Noului Testament.

Acest topic a fost editat de ben_gal: 29 Feb 2008, 06:21 PM

Scuze, gypsyhart! Am recitit ce am postat azi dupa amiaza cam pripit si mi-am dat seama ca nu se potriveste cu ceea ce gandesc eu de fapt. Si daca poate a parut jignitor imi mai cer o data scuze...



Rectific cu "asa cum judeca oamenii cu superficialitate".(Editez si la locul "faptei"...)

Ben_gal, tu stii cum s-a tradus Biblia in limba greaca?
Septuaginta iti spune ceva? Spune-ne si noua, te rog frumos, cand, cine, in ce conditii a facut aceasta traducere. Ne poti reda originalul fragmentului din Isaia si traducerea din Sepuaginta?

Ai tinut vreodata in mana un manuscris biblic?

Ne poti recomanda niste exegeze ebraice antice la fragmentul din Isaia? Ce autori evrei antici, care vorbesc despre venirea lui Mesia si natura lui ai citit?

Draga Abis
Nu ma supar deloc, ca nu am de ce, insa mie mi se pare foarte clar atat textul biblic cat si explicatia ce rezulta din el..

Asta-i alta discutie... Cand te insotesti cu cineva pentru, se presupune, o viata intreaga, trebuie sa-ti placa si fizicul, si intelectul omului respectiv.

Nu este deloc alta discutie, ci este chiar ideea acelui pasaj. Tocmai de aceea s-a maniat Dumnezeu pe ei, ca se uitau la trup...Acest lucru rezulta foarte clar din text...

Pai din cate vad raspunsul pe care ar trebui sa mi-l dai este "nici eu nu stiu".

Am inteles acum: esti satisfacut cand eu spun "nu stiu"... Ok... iti fac hatarul si zic: nu stiu mai mult decat am zis. Dar nici nu vad de ce ar trebui sa stiu mai mult, cand tetul e clar...

Ma gandeam ca poate ai idee de existenta vreunor scrieri vechi care sa-mi lamureasca nedumerirea.

Ce ti-am spus este din lecturarea unor scrieri vechi, nu ti-am spus din ce am visat eu noaptea...
Eu stiu atat cat am nevoie sa stiu... Apropo, te-ai intrebat ce inseamna acea "vitejie" si ce fel de "viteji" erau aceia?

Draga Gypsyhart
Se poate, nu zic nu, insa invatatura crestina condamna aceasta atitudine...

Asta o spui pentru propria-ti consolare?! Tu ai inteles ceva din ce am scris eu acolo?!
Este vorba de mostenirea spirituala a neamului din care te tragi... Aceasta mostenire poate sa fie buna, sau rea...

Draga Milimetru

Pentru mine Iesirea 20:5 nu este "filonul" pentru discutia in cauza. Desi spune explicit: "sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine", acest text, eu nu il iau in argumentatia mea... Sper ca ai observat ca am evitat sa il dau, desi am vazut ca multi il dau...
Da, nu ma lovesc de aceasta problema, sincer iti spun...

Probabil ca nu te lovesti, pentru ca ti-e clar ca asa este cum scrie in Iesire 20;5.

Mie imi este clar, dar repet, nu pentru ca asa scrie la Iesirea 20:5...

Ce ai citat tu acolo pe mine nu ma poate "lovi", caci ti-am spus, eu nu pun in argumentatie Iesire 20:5
Eu sper sa nu te retragi din aceasta discutie, si insist pe faptul ca aceasta problema este o falsa problema, daca te gandesti la pacatele parintilor tai fata de tine, dar este o reala problema daca te gandesti la pacatele tale atat fata de tine cat si fata de urmasii tai...


Draga Ben_Gal

Iti apreciez efortul de a discredita NT, totusi efortul tau este in zadar... Pana si in limba romana prin fata se intelege femeie nemaritata, deci fecioara, virgina...
La urma urmei, Pururea Fecioara Maria a crescut in templu, nu a fost maritata niciodata, si nu a stiut de barbat, dupa cum si recunoaste singura...(Luca 1:34)

@Rehael

Diferenta e doar de forma (de exprimare). Ideea ramane aceeasi...


As zice ca depinde de om...


Copilul are incredere. Dar increderea (inocenta) e doar aspectul feminin. Cum spune Iisus, "fiti vicleni ca serpii si blanzi ca porumbeii". Ai nevoie si de calitati masculine ca sa fii o fiinta intreaga, echilibrata.
Uite iti dau un exemplu de supunere oarba: soldatii care executa ordinele in mod mecanic. Bine, acum nu vorbim in termeni absoluti. Ca vorba ceea si in noaptea cea mai neagra exista o farama de lumina. Vorbesc ca directie.

@Clopotel


Huh?
Clopotel, imi dau silinta sa inteleg.
Pana la urma n'am inteles daca tu crezi ca "pacatele se mostenesc". Eu nu cred.

Asa, si asta inseamna ca platesc pentru faptele "inaintasilor"?
Eu zic ca nu....Tu ce zici?

Eu o iau si in sensul ca au posibilitatea, prin viata imbunatatita, sa rascumpere, macar partial, pacatele inaintasilor.

...Pai eu stiu ca nu discutam despre relatiile interumane.
In relatia cu Dumnezeu viclenia nu-si are locul. In exterior, fata de lume trebuie sa te armonizezi circumstantelor... sa fii si drept dar si generos, sa fii si viclean ca sarpele dar si bland ca porumbelul, sa ai grija de cei mai slabi ca tine, sa combati raul si sa cauti binele s.a.m.d.. In interior, acolo unde "discuti" cu Dumnezeu, in primul rand e necesar sa fii sincer, apoi sa fii supus, bland si increzator asemeni fiului in relatie cu parintele sau; asta daca intr-adevar vrei sa ai o relatie cu El.

@andra
Si eu cred chiar intr-o dubla influenta intre ascendenti si descendenti.

Acest topic a fost editat de Rehael: 3 Mar 2008, 06:34 PM

@Rehael
Discutam despre "crima si pedeapsa", metaforic vorbind....Adica asta a fost punctul de plecare. Intrebarea pusa de milimetru. Si era vorba de oameni.

Da, ai dreptate, citatul pe care l-am dat se refera la relatiile cu oamenii. Insa imi mentin ideea cu echilibrul calitatilor masculine si feminine, care este necesar in ambele directii, atat "in lume" cat si "in interior". Poate "viclenie" nu e cel mai fericit cuvant. Ca te duce cu gandul la minciuna, la ascunzis. Discernamant e mai potrivit. Daca nu ai si discernamant, cum faci diferenta intre vocea mintii tale si vocea lui Dumnezeu?

OK, reciteste ce discutam daca te-ai incurcat asa de rau... Ultimul meu raspuns a fost determinat de problemele "generate" de tine; de mult nu mai discutam cu milimetru.



Acuma, ca veni si randul meu, ce legatura are cu intrebarea pusa de milimetru?...Doar glumeam!



Pai nu stiu, mai nimerit ar fi sa-i intrebi pe cei care aud voci... Nu stiu ce stii tu, dar cine ti-a spus ca daca vorbesti cu Dumnezeu ai sa-l auzi la propriu cum iti raspunde?

@Rehael
Nu stiu cum esti tu, dar mie imi place sa stiu de unde am plecat. Si asa stiu, ca a fost vorba de o intrebare a colegului milimetru, si de consecintele care decurg de acolo.

Una peste alta, responsabilitatea depinde de nivelul de constienta la care te afli.


Mda, bine.
Nu mi-a zis nimeni. Oricum, fie ca iti raspunde "glasuind" fie prin tacere, e valabil chestia cu discernamantul...

Eu sunt bine, multumesc! Dar daca am ajuns pe "aratura" nu-i numai datorita meritelor personale.



OK, intr-un fel asa a fost... Uite de unde ai inceput tu sa te incurci:

Eu am zis:

La care tu ai raspuns:

Eu:

Tu: - aici eu zic ca ai pierdut sirul... fiindca mai departe mai ca nu ne-am mai inteles...

...la care eu ti-am raspuns

s.a.m.d....





E posibil...: "Iarta-i Doamne, ca nu stiu ce fac!"



Eu cred ca tine mai mult de constienta, de capacitatea de a percepe realitatea si transformarile care apar. Iar ca unii aud si vad mai multe eu cred ca tine de sensibilitatile lor speciale. De exemplu, o persoana cu clarvedere poate sa-ti spuna niste chestii pe care tu numai le confirmi ca fiind adevarate; in cazul asta nu este vorba despre discernamantul persoanei respective, ci pur si simplu vede.

Eu tin la vorbele pe care Dumnezeu le spune in pasajul pe care l-am citat mai demult, din Ezechiel. Nu am aflat pe nimeni pina acum care sa-mi contrapuna ceva care sa anuleze intelesul (repet: deosebit de explicit si detaliat) acelor "vorbe".

Pe de alta parte, cei 2 talanti pe care i-am primit eu, fata de cei 4 ai lui Rehael (scuze ca estimez dupa ureche ) sau cei 10 ai lui Clopotel ( ). poate insemna in judecata divina si o "preluare" (de catre cei cu mai putini talanti) a... ceva. O data ajuns la Judecata Divina, eu personal ma simt dator sa ma opresc.

Am pacate stiute, banuite si nestiute. Ele sint pentru mine cele mai importante (asa vine vorba, duca-s-ar pe pustii, cu importanta lor cu tot!). In fine, esential ar fi sa vad ce "fac" cu ele decit sa "scormonesc'' dupa explicatii care ma fac sa nu vad padurea din cauza copacilor...

Nu?

Te cred ca tii dar, fie-ti mila, zi-mi si mie despre ce este vorba. ... care, cine, cum?



Asa, asa, sa-ti fie rusine ca lui gypsyhart nu i-ai dat nimic! Ori l-ai deposedat si i-ai pus la mine??? ...Oricum nu am priceput ce vrei sa spui cu "preluarea" a ceva.

@Rehael

1. Citeste, te rog, cu atentie inceputul capitolului 18 din Ezechiel, referitor la chestiunea in discutie. Daca momentan nu ai timp iata un pasaj semnificativ:



2. "preluarea a ceva"= ispasirea pacatelor inaintasilor; suma mea e mai mica pt faptul ca e inclusa o despagubire datorata de (de exemplu) parintii mei; desigur asta e o simpla supozitie personala...

3. ce-i al lui gypsyhart e... pus deoparte!

@Rehael
Felicitari ca ai avut rabdare sa faci editarile alea. .

Imi mentin punctul de vedere ca omul are nevoie atat de calitati feminine cat si de calitati masculine, in ambele directii, atat in relatia cu sine (cu divinitatea din el) cat si in relatia cu "lumea". Pana la urma scopul este sa existe un echilibru intre cele doua aspecte ("interior" si "exterior") ale sale.

In contextul discutiei de fata, una este se accepti anumite consecinte negative cu gandul ca sunt spre binele tau, dar fara sa stii DE CE, si alta e sa le accepti cu gandul ca sunt spre binele tau si sa stii si motivul (cauza) pentru care le primesti.

Un om poate accepta constient suferinta doar daca s'a eliberat el insusi de acea suferinta. Doar daca si'a recunoscut nevinovatia sa dintai (dinainte de a gresi). Si nu te poti elibera de o greseala daca nu o constientizezi. De asta am spus ca supunerea fara discernamant (constienta) e prea putin.
Inca ceva...Iubirea (inima) si atentia (constienta) sunt legate intre ele. De aceea atunci cand una "creste" si cealalta o urmeaza...

Edit

Constienta (prezenta) este starea. Discernamantul este o consecinta (manifestarea) acestei stari. Functie de puterea constientei din tine ai si puterea corespunzatoare de a discerne intre diferitele forme de manifestare.


Acest topic a fost editat de gypsyhart: 5 Mar 2008, 12:54 PM

Interesant citatul, de fapt interesant este tot capitolul pentru ca spune exact cum pot fi rascumparate pacatele, si seamana fix cu calea crestina, pe de alta parte aratand si lucrurile care "coboara" omul. Legat de citatul dat de tine eu de aceea nu eram de acord cu termenul "rasplata" folosit de gypsyhart. De ce? Pentru ca vrei nu vrei niste parinti pacatosi nu pot sa asigure niste conditii de viata armonioase progeniturii lor datorita puterii exemplului personal... Spiritul acelui copil ar trebui sa fie destul de puternic pentru a ramane sau a deveni neprihanit in acele conditii, dar nu este imposibil. (Asta la o privire fugara...)

De regula omul crede ca ispaseste niste pacate cand incepe a suferi. Este interesant, ca in multe cazuri, un observator obisnuit din exterior, ar putea ca nici macar sa nu observe motive serioase de nemultumire... Alte persoane, privite din exterior de acelasi observator obisnuit ar putea parea de tot plansul, si totusi s-ar putea sa nu auzi de la ele nici un cuvant de nemultumire cu privire la existenta lor...



Cum adica? I-a ingropat sau i-a legat intr-o batista cu sapte noduri?
Sau... cu gypsyhart ai fost discret iar pe mine si pe clopotel ne-ai cautat in buzunare si-ai mai spus si la toata lumea ce ai gasit. Foarte "dragut" din partea ta!...

Later edit:... Impresia mea a fost ca totusi oricare participant la discutii incearca sa-si ruleze talantii, iar asta mi se pare cel mai important lucru si nu numarul lor(al talantilor).

Acest topic a fost editat de Rehael: 5 Mar 2008, 08:44 PM

Adevarat, adevarat iti spun ca ai gresit(cu sau fara intentie, asemeni aliatului tau, milimetru) calitatea pentru care m-ai felicitat... Dar ce sa fac, o sa las si eu de la mine ca-mi place sa vorbesc cu voi.



Pai draga gypsyhart(asta pentru ca tot cica sunt in aceeasi tabara cu Clopotel , desi eu nu ma simt nici aliata nici separata) omul vrea nu vrea ARE o parte feminina si una masculina fara sa-l intrebe nimeni de cata nevoie a avut de ele... In relatia cu lumea, e clar, poti sa te manifesti atat predominant feminin cat si predominant masculin, cam cum ii vine la socoteala sufletului tau. Mi s-a parut interesanta sublinierea care ai facut-o: "atat in relatia cu sine (cu divinitatea din el)"... Intr-un fel ai facut o particularizare. De ce?



Pai de ce crezi ca e scopul si nu... mijlocul?



Pai asa o fi numai ca uneori, dintr-un motiv anume, trebuie sa afli mai tarziu ca neplacerile pe care le-ai avut au fost spre binele tau. Dar tocmai pentru ca se intampla sa afli acest lucru ar trebui sa te faca mai plin de nadejde cand se intampla sa treci prin noi neplaceri.



Asta parca ar fi o fraza din manualul fachirilor. Asa e?
Pai daca s-a eliberat de suferinta inseamna ca nu mai sufera deci nu mai are ce accepta in mod constient. Poate ca acceptand in mod constient o suferinta are sansa sa se elibereze mai repede de ea...Ce spui?




Pai ce te faci cu cei care gresesc din frageda pruncie? Ar trebui sa fie supusi la o regresie temporara ca sa-si poata aminti de starea de inocenta...



Asta e drept.



Pai eu nu vad legatura dintre supunere si eliberarea din pacat... Mai ales ca cele doua cuvinte sunt antonime.



Ma rog, unii spun ca inima si mintea(ratiunea) si nu constienta, sunt legate intre ele... Si ca starea de constienta apare din echilibrul celor doua. Si eu cred ca asta e varianta adevarata.




Pai si iubirea pe unde ai uitat-o. Ca fara asta isi pierd puterea si chiar sensul celelalte doua... ("Ca daca dragoste nu e nimic nu e...la,la,la,la,laaa,la,la,la,la..." majoritatea lumii zice, canta si crede ca asa ar fi.)

Acest topic a fost editat de Rehael: 5 Mar 2008, 10:03 PM

@Rehael

Este o diferenta intre "partea feminina" si "calitatile feminine". De exemplu frica tine de "partea feminina" dar e mai degraba un defect decat o calitate.

Ideea pe care am vrut sa o subliniez este sa ai posibilitatea sa alegi intre cele doua tipuri de "atitudini".

Nu inteleg ce vrei sa zici.


Hehe. Pai ce este mai presus de echilibru, de armonie? Eu as spune ca e vorba de o valoare in sine.

Corect.

Nu am cunostinta de as ceva.

Nu. E ca si cum cineva scapa dintr'o inchisoare, deci este LIBER. Dar, pentru ca ii pasa si de cei care au ramas inca inauntru, se decide sa se intoarca acolo pentru a-i ajuta sa scape si ei. Odata ce intra in puscarie din nou, se supune "legilor" de acolo. Iar suferinta ar fi una din aceste "legi".
Da, acceptand in mod total (constient) suferinta te eliberezi mai repede. Asa e.

Asta e un subiect delicat. Fiecare cu "crucea" lui....

Era vorba de acel echilbru dintre masculin si feminin. Daca tot ce "stii sa faci" e sa te supui, dar nu ai si o anumita stare de constienta, devii fanatic.

Da, se poate spune si asa. Eu am scris atentie, si constienta in paranteza. PEntru ca starea de constienta mi se pare mai aproape de atentie.

Am uitat'o acasa:))).
Pai in contextul discutiei era vorba de o diferenta intre discernamant si constienta parca.

In atentia andrei_v si a Domnului Administrator.

Bre Clopotel metzaltzel
Prea esti aspru si partinitor.
Mata esti chiar clopotel sau carpa de sters?
Ce tot stergi, domnule?
Unde e adminul?
Ce spune andra?
Pai se poate in halul asta?
Ramai cu bine, clopote.
Te salut din mers.
Nu pot cobori la nivelul cerut de dumneata.
Sorry.
Ben_Gal Fiul Valului.

PS: DU-TE LA SPOVEDANIE!



Acest topic a fost editat de ben_gal: 6 Mar 2008, 02:40 PM

Draga Ben-Gal

Toate mesajele ce ti-au fost sterse de pe topicul Islamul erau offtopic. Vorbeste la subiect acolo, si nimeni nu o sa se lege de mesajele tale...

Multumesc de sfat... Chiar trebuie sa merg ca au trecut deja doua saptamani, daca nu mai bine
Hai si tu cu mine!

Draga Gypsyhart

Parerea mea este ca nu pacatele in sine se mostenesc, ci consecintele ce decurg din faptuirea pacatului se (pot) mostenesc...
Asa cum am spus, subiectul este foarte delicat, si nu doresc aici sa spun lucruri care pot fi gresit intelese sau gresit interpretate, insa daca citesti Biblia, in anumite locuri, vei vedea cum pacatele parintilor se rasfrang asupra urmasilor...
Chiar caderea omului pentru greseala lui Adam este un bun exemplu...
Dar precizez: omul nu vo fi judecat pentru greseala facuta de alt om.
Nu e vorba de plata, este vorba de "a duce crucea" neamului tau...
Eu as propune sa analizam urmatorul text:
12 De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, aşa şi moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el.
13 Căci, până la lege, păcatul era în lume, dar păcatul nu se socoteşte când nu este lege.
14 Ci a împărăţit moartea de la Adam până la Moise şi peste cei ce nu păcătuiseră, după asemănarea greşelii lui Adam, care este chip al Celui ce avea să vină.
15 Dar nu este cu greşeala cum este cu harul, căci dacă prin greşeala unuia cei mulţi au murit, cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul Lui au prisosit asupra celor mulţi, prin harul unui singur om, Iisus Hristos.
16 Şi ce aduce darul nu seamănă cu ce a adus acel unul care a păcătuit; căci judecata dintr-unul duce la osândire, iar harul din multe greşeli duce la îndreptare.
17 Căci, dacă prin greşeala unuia moartea a împărăţit printr-unul, cu mult mai mult cei ce primesc prisosinţa harului şi a darului dreptăţii vor împărăţi în viaţă prin Unul Iisus Hristos.
18 Aşadar, precum prin greşeala unuia a venit osânda pentru toţi oamenii, aşa şi prin îndreptarea adusă de Unul a venit, pentru toţi oamenii, îndreptarea care dă viaţă;
19 Căci precum prin neascultarea unui om s-au făcut păcătoşi cei mulţi, tot aşa prin ascultarea unuia se vor face drepţi cei mulţi.
20 Iar Legea a intrat şi ea ca se înmulţească greşeala; iar unde s-a înmulţit păcatul, a prisosit harul;
21 Pentru că precum a împărăţit păcatul prin moarte, aşa şi harul să împărăţească prin dreptate, spre viaţa veşnică, prin Iisus Hristos, Domnul nostru.(Romani 5)Foarte interesant citatul, merita analizat cu atentie...

Draga Milimetru

Sa-ti spun adevarul golut despre talantii mei, caci ar fi nerusinare din partea mea sa ascund, sau sa spun ca am primit doar 10 talanti... Dumnezeu a dat lui Clopotel o gramada intreaga de talanti, nici nu se pot numara atat de multi sunt. Iata dar ca Dumnezeu a fost darnic cu pacatosul Clopotel. Dar eu lenesul nu inmultesc deloc aceasta multime de talanti, pe multi ii mai si pierd, de aceea nu stiu ce voi raspunde cand voi fi intrebat despre ce am facut cu talantii. Numai rugaciunile voastre si ale celor ce ma iubesc va face ca Stapanul sa nu ma judece, dupa dreptate, cu slugile cele necredinciose, ci cu slugile credincioase.

@Clopotel

Asta ar inseamna o incalcare a legii karmei (a cauzei si efectului). "Cine seamna vant, culege furtuna".
Sa platesc "oalele sparte" de altii este nedrept.
Parerea mea este ca acele consecinte de care vorbesti, imi revin in masura in care am contribuit la ele. De aceea atunci cand o fiinta constientizeaza greselile sale, nu mai contribuie, si in felul acesta eliberarea devine posibila.

Dar pentru ca dogma ortodoxa de acum "nu crede" in reintrupare, trebuie sa spuna ca omul "mosteneste" consecintele greselilor altora (de dinaintea lui).


Pai dar scuza'ma, daca eu sufar pentru greseli pe care nu le'am facut, am dreptul sa il judec pe cel care ma judeca.


Clopotel, care e diferenta?


Eu nu privesc cartea Genezei drept o poveste "istorica", ci ca pe una simbolica. Nu e vorba ca Adam a fost "primul om" si de aceea toti ceilalti il mostenesc. Acesta e modul "liniar" de a privi lucrurile. Adam este un simbol pentru fiecare om, asa cum este el inainte sa intre in "lumea cunoasterii". Daca privesti lucrurile "ciclic", povestea din Geneza descrie ce se intampla cu fiecare om care vine in aceasta lume. Pentru ca fiecare om repeta aceleasi greseli, are parte de "osanda" (osandele) corespunzatoare. La fel e valabil si in sens invers. Iar constientizarea greselilor proprii nu o poate face altcineva in locul meu. Insa, e adevarat ca daca un singur om "se indreapta", celui de langa el ii va fi mai usor. E ceva in genul aprinderii unei lumanari care nu arde de la una deja aprinsa. Misterios, intr'adevar.

Apropo de karma... Gypsy, crezi ca cineva poate anihila consecintele karmice? Care sunt metodele, dupa parerea ta?

Scuze, sunt noua aici si primul user iesit in cale ai fost tu.

Bine v-am gasit!

Gypsy, teama se poate invinge cu Cinamasta? Metode pentru necunoscatori de a invinge aceste "calitati feminine", care sunt?

Rada

Da, cred ca se poate. Si depinde de tipul actiunilor. Cu cat nivelul de constienta e mai ridicat cu atat e mai greu de "desfacut" (sters, anihilat). Explicatia ar fi ca trebuie sa treci la un nivel superior celui la care ai fost atunci cand ai "gresit". Einstein, daca nu ma insel, spunea ceva de genul "O problema nu poate fi rezolvata la nivelul la care a fost pusa".

Despre metode...hm..stiu mai putin.
Cert este ca trebuie sa devii mai constient.

Editare

Nu stiu ce este Cinamasta. Nu sunt (aspirant) yoghin, daca asta e impresia ta.
Ca idee generala, daca te intereseaza "metodele", e vorba de metode care sa te conduca la un grad mai mare de constienta. Care sunt...e alta poveste, in care nu ma bag acum.



Acest topic a fost editat de gypsyhart: 7 Mar 2008, 12:51 PM

Eu ca fosta practicanta yoga, am invatat ca metode efective de ardere ale karmei - meditatie si concentrare pe anumiti centri de forta, de la nivel mental. Cred ca aceste metode produc efectul despre care tu vorbesti la nivel de constiinta.
Dar mai sunt si alte metode dupa parerea mea, care "te scapa" de karma inca nefinalizata. E o intreaga teorie asupra manifestarilor karmice care se produc de regula la anumite perioade de timp, influentate de momentul in care noi am depus actiunile si de conjuncturile astronomice.

Referitor la nivelul de constiinta... Eu cred ca mentalul nostru si preocuparea de zi cu zi ne ridica si ne coboara pe nivelele energetice. Daca citim o poezie, se poate sa ne schimbam dintr-o data viziune si trairea interioara. Daca depunem activitati josnice sau ascultam muzica de nivel jos, iara! Planurile paralele se afla in noi si in afara noastra in acelasi timp! Secretul alchimic incepe din interior, as afirma in acest sens. "Ceea ce se afla in noi, se afla pretutindeni in afara noastra"!

Nu prea sesizez diferentele intre nivelul dominant al fiintei si centru de forta preponderent activ. Eu cred ca sunt propriul meu demiurg, cu permisiunea lui Dumnezeu, bineinteles!

Mi-ar face placere sa mai studiez si alte metode de evolutie spirituala in afara de yoga si Credinta, precum Zen sau altele...desi sunt convinsa ca in noi gasim raspuns la toate cautarile. Chiar si pe guru il gasim tot in noi si nu undeva pe la vreo grupare, biserica sau alt loc exterior.

Draga Rada


Draga Gypsyhart,

Nu are legatura cu nici o "karma"... "Karma" este un termen cu totul nepotrivit in acest context, si vine din filosofiile orientale...
Pai tocmai asta iti spuneam, ca nu platesti tu pentru "oalele sparte" de altii, ci doar pentru care le spargi tu, si nici pentru acelea nu vei plati, daca regreti si marturisesti sincer ca le-ai spart... Asta este marea diferenta fata de automatismul karmei orientale.
Cam asa ceva, insa nu este suficient sa constientizezi, ci sa si regreti ca le-ai facut, odata ce ai constientizat ca ai facut greseala.
Ce inseamna reintrupare in acceptiunea ta, ca iti spun eu daca "crede" ?!
Nu are nici o legatura una cu alta... Probabil ca nu cunosti ce sustine dogma ortodoxa aici...

NU, tu nu ai dreptul sa judeci pe nimeni, in afara de tine. Singurul Judecator peste toti este Dumnezeu.

Diferenta este ca tu nu vei fi judecat pentru ce nu ai facut, in schimb trebuie sa porti "povara" conditiei tale, a situatiei sufletesti si trupesti in care te gasesti, iar aceasta situatie, este influentata de predecesorii tai...

Eu nu privesc cartea Genezei drept o poveste "istorica", ci ca pe una simbolica.

Istoricul si simbolicul se intrepatrund in cartea Genezei.

Nu e vorba ca Adam a fost "primul om" si de aceea toti ceilalti il mostenesc.

Eu spun ca el a fost primul om, insa daca tratam problema filosofic, si facem scenarii de tot felul, desigur ca ne putem imagina orice... Dar la ce folos daca singura baza este pura speculatie?!

Acesta e modul "liniar" de a privi lucrurile.

Si modul scenarist este "hiperbolic"?!

Adam este un simbol pentru fiecare om, asa cum este el inainte sa intre in "lumea cunoasterii".

Poate fi, intr-adevar si un simbol, dar acest aspect este cu totul secundar...

Iar constientizarea greselilor proprii nu o poate face altcineva in locul meu.

Evident, nimeni nu a sustinut contrariul... Desi...!!!
Dar tocmai de aceea, nu e bine sa judeci pe altul...

Insa, e adevarat ca daca un singur om "se indreapta", celui de langa el ii va fi mai usor.

Este adevarat si acest lucru, insa numai daca pentru acel om "indreptarea" omului de langa el i se pare "indreptare" si nu altceva... In acest ultim caz, o va lua exact in directia opusa, crezand in propria lui "indreptare".

Daca am un litigiu ma duc la judecator.
M-as duce la Dumnezeu dar pina'n cer m-or minca sfintii.
Mata aici pe forum tai, spinzuri si, in special, stergi. Pai asta ce e? Judecata.
Strimba, dar judecata.

sa nu uitam si icoanele=idoli=zei si zei = idoli=icoane

NU! MAI AVEM SI O PLEIADA DE SFINTI MICI SI MARI.

Just. Iisus era un simplu om.

ptr. ca
Mesajele cu caracter ateist sau care au ca scop denigrarea unei religii sunt interzise in cadrul acestui forum.

In special cind e vorba despre Islam - aia este prea departe ca sa ne intereseze, sau ortodoxism - asta este prea aproape si prea ne intereseaza.

Philo, imi sta nick-ul ala pe limba... dar nu reusesc sa-mi aduc aminte... Lasa ca ma ajuti tu - cum te numeai mai demult inainte sa fii banat?

Draga Philo,

Eu deja am explicat asta... Se vede ca-ti lipsesc orele de religie din scoala... Acolo invatai ca icoana nu este nici zeu nici idol, ci este chipul unui om care a trait printre noi si i-am vazut chipul... La fel este si icoana ta din buletin, este chipul unui om care exista... Sau tu te crezi zeu?!

In rest: sper sa renunti la offtopic, ca sa nu mai obligii moderatorii sa-ti stearga mesajele si dupa aceea sa plangi casunt rai si te editeaza pe nedrept

@Clopotel

"Legea karmei" sau legea cauzei si efectului este universala.


Atunci cum ramane cu mostenirea consecintelor "pacatelor" altora?


De acord.

Inseamna ca exista "ceva" care ramane dupa moartea corpului fizic, sa spunem un al doilea corp care se intoarce in planul fizic (din care a plecat) pentru a "incheia" ce are de incheiat acolo. Si cand se intoarce ma refer la o noua viata, cu un nou corp fizic.

Eu zic ca are. Au mai fost discutii la Han pe tema asta....Exista un topic la "Dincolo de RAtiune" despre reincarnare. Cei interesati pot sa vada acolo dezbaterile.

Am dreptul sa il judec pe cel care imi propune "legi strambe" (daca stiu care este legea cea dreapta). Dumnezeu are legi drepte.

Divizarea responsabilitatii inseamna fuga de responsabilitate. "Nu poti sluji la doi stapani"...

Nu mai comentez despre Geneza, ca dupa aia imi zici ca speculez.

Legea este UNA singura. Modul de interpretare este diferit.
Care este legea cea dreapta, oare? Cauza-Efect. Ce semanam, aia culegem mai devreme sau mai tarziu, atunci cand sunt intrunite conditiile de manifestare.
Scuze, Gypsy, cred ca am inceput sa iti urmaresc intrarea pe forum! Sper ca nu devin suspecta!

Acest topic a fost editat de Rada: 10 Mar 2008, 11:14 AM

Draga Gypsyhart,
Ma rog, daca tu numesti aceasta lege, legea karmei, e problema ta, eu o stiu din fizica, ca fiind a 3-a lege a lui Newton care zice:
Când un corp acţionează asupra altui corp cu o forţă (numită forţă de acţiune), cel de-al doilea corp acţionează şi el asupra primului cu o forţă (numită forţă de reacţiune) de aceeaşi mărime şi de aceeaşi direcţie, dar de sens contrar. Acest principiu este cunoscut şi sub numele de Principiul acţiunii şi reacţiunii
Dar evident aceasta lege nu are legatura cu legile duhovnicesti ale lui Dumnezeu. La Dumnezeu exista o lege care nu este cuprinsa in legea karmei si nici in legea a 3-a a lui Newton, anume legea iubirii. Legea iubirii a lui Dumenzeu spune ca un om, daca a gresit si regreta ca a gresit, ii va fie iertata acea greseala.

Pai ramane cum am stabilit Desi consecintele pacatelor parintilor se resimt de catre urmasi, acesti urmasi nu vor fi judecati pentru acele greseli ale parintilor, dar au o sarcina mai mare de dus. Si daca o duc bine pana la capat, atunci atat ei, cat si parintii lor chiar, pot intra in bucuria lui Dumnezeu.
Asa ceva nu exista, este o inventie venita din religiile orientale. Odata ce omul moare, sufletul lui nu se mai intoarce in alt trup, nici de om, nici de animale: vaci, capre, serpi, crocodili etc... Acestea sustin doar religiile pagane, idolatre...
In crestinism se spune clar ca omul o data moare si apoi vine Judecata. La Inviere, omul invie cu acelasi trup, nu cu altul, iar acel trup, de aceasta data este duhovnicesc.

In primul rand, nu exista motiv logic pentru reincarnare, nemaivorbind de motivul spiritual, duhovnicesc.
Recunoasc ca pana nu demult, cand liber cugetator fiind, si eu credeam in reincarnare. Mi se parea o filosofie foarte atragatoare. Acum rad si eu de prostia mea de atunci...

Asa ca fapt divers, imi aduc aminte cum am "combatut" eu pe vremuri un crestin ortodox cand imi spunea ca reincarnarea este o credinta aberanta si ratacita..
Incercam sa-i spun ca exista citate chiar si in Biblie care confirma reincarnarea, era vorba de citatele de la Luca 1:17 si de la Matei 17:12. Evident ca omul atunci m-a privit cu mila si intelegere, nici nu s-a mai chinuit sa-mi explice cat de mult ma inselam, patruns fiind de ideile mele preconcepute in reincarnare.

Abia mai tarziu am inteles ca acele citate nu au nici o legatura cu reincarnarea, ci cu totul si cu totul altceva... Dar pe vremea aceea eu stiam Biblia doar din amintiri si povestiri.

Nu, nu ai dreptul sa il judeci pe acela, ci doar sa judeci daca ce spune este bun sau rau... Dar pe om nu ai voie sa-l judeci, ca nu esti tu judecatorul lui, nu te-a pus nimeni judecator peste el.

Ce legatura are divizarea responsabilitatii cu discutia noastra?! De asemenea ce legatura are citatul lui Iisus cu discutia noastra? Noi avem un singur Dumnezeu caruia ne inchinam si ii slujim. Alti dumnezei noi nu cunoastem...

Poti sa comentezi dar fara sa speculezi