Daca ceea ce se vede este ca nu iei in discutie alternativele, ci doar le cauti hibe, e ca si cum ai merge pe 100%, nu pe probabilitati. E bine daca vorbim de probabilitati.

Fireste. Imi pare bine ca ne-am lamurit in privinta asta. E bine sa discutam cu "filtrele personale pe masa".

calfa,

îţi mersi de linkuri, dar realizezi că în loc să-mi raspunzi, de fapt, m-ai trimis la plimbare. o să ajung şi la psihologie teoretică, dar am un munte de cărţi înainte. spre exemplu, ca sa poţi vorbi de psihologie budistă, trebuie mai întâi să ai o idee clară asupra budismului, şamd.

aş fi preferat să încerci un răspuns scurt şi sugestiv, că de documentaţie se ocupă enciclopediile.

pentru mine, la momentul de faţă, "păcatul" psihologiei tocmai în asta constă, în faptul că se limitează la conceptul în discuţie. dar poate că şi eu, ca mulţi neinitiaţi, sunt ancorat în vechile metode feudiene. motivul pentru care am această opinie se datorează în parte interacţiunii pe care am avut-o cu câţiva absolvenţi de psiho, care m-au uimit cu rigiditatea gândirii lor

Nu-i rau, ca persoana, sa ai certitudini, pentru "pacea sufleteasca si fericirea" personala. De asta eu pe cei ce cred in sensul unei certitudini (in orice vor ei) ii fericesc.

Insa daca urmarim istoria stiintelor, a SF-ului si a viitorologiei chiar, domenii de interes pentru mine, observam ca parte din modele, teorii, imaginatii, predictii, etc., s-au "confirmat". Pe astea le cunoastem cu toti, si le consideram acum ca foarte clare. Si ne miram poate ca oamenii din vechime nu realizau ca se inseala.

Da, dar daca urmaresti aceleasi istorii, poti descoperi multe alte modele, teorii, imaginatii, predictii, etc., care NU s-au "confirmat". Dar asa e memoria umane, selectiva. Preferam ceea ce ne creeaza starea de bine, si uitam ceea ce ne poate deranja.

Pornind de la ideile astea spun, ii fericesc pe cei ce discuta de 100% despre ceva ce nu e 100% fapt sau lucru "palpabil" cu toate cele 5 simturi (nu mai intreb ce anume e 100% fapt sau lucru "palpabil" cu toate cele 5 simturi pana la "ultima particula elementara", ca sigur nu gasim raspunsul !!).

Si imi pastrez dreptul de a ma indoi oricand si de orice interpretare a mea, macar 1%.

Desigur, ma refer la indoieli privind interpretarea EXACTA 100%. Nu inseamna ca nu as crede in ceea ce vad, aud, simt, etc., dar nu pot fi niciodata sigur 100% ca interpretarea mea mentala si/sau sufleteasca corespunde 100% "realitatii".

De asta prefer sa vorbim de plauzibilitatea si de utilitatea modelului in discutie. Pe care nu pot sa il vad mai mult decat o analogie a omului cu calculatoarele.

Eu imi pun altfel problema, sa nu "traim" cumva extinctia inainte de a se implini "profetiile" acelor viitorologi. Erau viitorologi care ar fi bagat mana in foc ca in zilele noastre, daca se va sfarsi razboiul rece (mai ales), omul va fi deja pe Marte, cancerul va fi doar o poveste, etc. Cum e acum, cand ne paste "moartea petrolului", cand traim sub spectrul "terorismului", cand destui asteapta apocalipsa ca o izbavire ... si as mai spune cateva, dar incepe sa devina off topic.

Cum spuneam, nu-i rau, ca persoana, sa ai certitudini, pentru "pacea sufleteasca si fericirea" personala.

calfa

Cu riscul sa te supar , pot sa spun ca si eu impartasesc partial ideile lui mothman.

Fuziunea inteligenta naturala/inteligenta artificiala , crearea bio-computerelor sau transferul de memorie al unui individ pe un suport material asemanator CD-urilor....poate cristale...este doar o chestiune de timp.

Nu e vorba de SF , ci de faptul ca omul vrea sa-si depaseasca propriile granite.
Intr-o zi el va ajunge sa faca pe cineva " dupa chipul si asemanarea lui" .
La ora actuala avem trei ramuri distincte ale electronicii , si toate trei conlucreaza la simularea creierului uman :
- solid electronics
- liquid cristal electronics
- molecular electronics

Electronica moleculara a inlocuit tranzistoarele , diodele, rezistentele ....cu molecule de amoniac , hidrocarboni....sau chiar polimeri.

exergy33

exergy33, de ce tot insisti cu supararea ? Ai citit ce am scris ? Cum as putea fi eu suparat pentru fericirea ta ?

Ar fi bine, poate, sa fie doar chestiune de timp (al vietii noastre) crearea unor echivalenti ai omului. In orice caz, ar fi interesant.

Daca spui tu ca nu e vorba de SF ...

... dar de fapt la "chip" si "asemanare" am mai putine obiectii asupra unei certitudini.

"Restul", ceea ce il deosebeste pe om nu de animale, ci de calculatoare, nu mi se pare la fel de sigur realizabil.

Electronica moleculara e o proba a avansului tehnologic, si a celui stiintific, ba chiar si a faptului ca "omul vrea sa-si depaseasca propriile granite", dar nu vad cum de stiti voi asa de sigur ca asta garanteaza crearea unei fiinte.

Acest topic a fost editat de calfa: 9 Nov 2005, 09:20 PM

calfa

Din pacate nu e vorba de fericire.
Eu cred ca aceasta optiune este vazuta de om ca pe un "rau necesar".
Mie nu-mi suride un astfel de viitor...probabil am o mare doza de egoism , pentru ca-mi doresc ca omul sa ramina unic.

Restul ?!?...adica ce ?

exergy33

Imi pare rau, aburelius, daca te-ai simtit trimis la plimbare.

Din cate inteleg eu, acum ca mi-ai dat mai multe amanunte, fie ai citit, fie ti s-a spus ca "vechile metode feudiene" se bazeaza pe modelul hard-soft ?

Hmm, psihologia de sorginte freudiana, sa o numim abisala (psihanaliza e doar una dintre ele), din cate stiu eu nu foloseste un astfel de model.

Cognitivistii, neurociberneticienii, NLP-istii (NLP = programarea neuro-lingvistica) ar fi exemple de utilizatori ai acelui model. Fiind cele mai noi aparitii, si dispunand probabil de mari fonduri (pentru ca, pana la urma, ei pot produce in viitor adevarata "arme" bio-cibernetice !!), mi se pare firesc sa constituie acum un fel de mainstream.

Poate ca daca discuti cu anumiti absolventi de Psihologie poti intalni unii care doar asta stiu. Dar, din cate stiu chiar si Psihologia Transpersonala (care vorbeste despre constiinta cosmica, spirit, suflet, etc.), pe langa freudieni, se studiaza pe la Facultatile respective, asa incat eu m-as astepta ca astfel de absolventi sa stie de existenta unor curente non-cognitiviste.

In plus, reiau ideea ca acela este un model, e o harta, nu e teritoriul, nu e realitatea, pentru oricine (deci inclusiv pentru cei ce folosesc acest model zilnic, si incearca sa il confirme).

Reiau mesajul initial, pentru a se intelege mai bine despre ce model vorbesc.

Acest topic a fost editat de calfa: 9 Nov 2005, 09:53 PM

Daca ma intrebi asa, sa inteleg ca nu ar exista "restul" pentru tine ? Din nou, e bine daca te poti pronunta clar, daca pentru tine intre calculator si om nu sunt deosebiri fundamentale.

Ei bine, eu din pacate nu pot sa ma pronunt clar, ce anume e exact "restul".

Acest topic a fost editat de calfa: 9 Nov 2005, 10:23 PM

calfa
10x alot, that makes more sense, am un punct de plecare. psihologia transpersonală e o chestie foarte la modă acum, se pare

perfect de acord


probabil că am întâlnit eu personaje care aveau în sine o anume rigiditate
pe care cu plăcută surprindere nu am remarcat-o la tine

calfa

Eu risc , si avansez ipoteza ca "restul" ce va desparti omul de calculator va fi sentimentul de iubire ...si constiinta posedarii acestui sentiment.

Chiar daca intr-o zi se vor realiza hibride umane (inteligenta artificiala in invelis biologic ) , ele nu vor putea simula pina in profunzime omul, asa cum il cunoastem noi azi.

Sau poate scenariul va fi tocmai invers , omul va pierde treptat cite ceva din umanismul lui si se va apropia de modelele hibride nou create.

Totul depinde de gradul de simulare la care vor putea ajunge specialistii in domeniu.

exergy33

Ei vezi, exergy33, incepi sa mai vii de acasa. "Sentimentul de iubire ...si constiinta posedarii acestui sentiment." Plus poate "organul' corespunzator , plus ... dar nu are sens sa ma hazardez chiar asa.

In tot cazul, plauzibil modelul ala, pana la un "punct".

exergy33, calfa, de ce-ar fi greu de implementat iubirea (artacţia faţă de sexul opus, familie/grup/specie) sau chiar şi o anume apreciere a armoniei universale?
mai sunt şi alte aspecte ca empatia sau intuiţia, care mi se par mai dificile.

în momentul în care "robotul" capătă flexibilitate, abilitatea de a se autoprograma, de a învăţa nu doar la nivel de date ci şi la nivel de structură, lucrurile vor începe să se mişte singure
sau poate ar trebui să mă apuc să scriu SF

pe de altă parte, în condiţiile în care azi, un rahat de OS e plin de bug-uri, nu ştiu de ce ne-am gândi la umanoizi atrificiali.
e destul de hilar totuşi. îţi poţi imagina un robot care să se simtă apropiat de alţi roboţi, sau căruia să-i fie dor de cineva, dar mi-e greu să-mi imaginez un robot aflat în căutarea desăvârşirii spirituale, LOL

aburelius

Niciodata cel creat nu se va putea ridica la nivelul creatorului.
Aceiasi relatie de inferioritate exista intre om si divinitate.

exergy33

calfa

....Dar parca plecasem pe undeva ?!

PS
Eu cind spun hibrizii umani , ma gindesc ca ei vor copia intr-o mare masura omul ca specie , insa o copie de calitate inferioara.
Adica vor respira, vor minca , vor invata si se vor reproduce asemenea omului...devenind independenti de cei care i-au creat.
:

ei, dar eu nu cred în nici un creator. mai degrabă sunt evoluţionist
aşa că roboţii mei au şansa de a mă depaşi. şi cine ştie, poate vor simţi şi nevoia unui mod mai bun de a-şi organiza "scopurile în viaţă" şi vor merge la biserică/templu.

dar ăsta e SF curat. uite o poveste
să zicem, robotica reuşeste să creeze un exemplar concret, capabil să se descurce singur la un anumit nivel.
evaluările psihologice l-ar declara uman în proporţie de x%, şi ar avea în plus evident avantajele conectivităţii perfecte cu lumea informaţiei electronice, procesare mult mai rapidă în taskurile simple, similar computerelor, etc
în paralel, evoluează şi tenica scanării/stocării informaţiei din creierul uman, evident, până la o anume limită
acum, o persoană aflată în apropierea morţii ar vrea să supravietuiască în forma acestui robot, prin transferul informaţiei din creierul propriu în memoria robotului.
acum, se pune problema, ce fel de "fiinţă" ar fi rezultatul?
cel care ar opta pentru a fi transferat în robot, trebuie să ştie că robotul rezultat nu se va bucura în societate decât de drepturile roboţilor cât va trăi, pardon, funcţiona
dilema cred că e vizibilă. se pune problema dacă, chiar în eventualitatea că "fiinţa" rezultată ar copia în proporţie mare individul original, se poate spune că are loc un transfer de conştiinţă.
nimeni nu ar fi tentat să creadă aşa ceva. în orice caz nu la prima vedere. dar în ce măsură depinde omul de "suportul" lui fizic?

mamă câte prostii pe metru pătrat am scos

dar până la urmă, aici cred că e chiar cheia modelului hard-soft. dacă acceptăm că fiinţa rezultată...
eu nu aş accepta. aş muri liniştit
dar sunt sigur că s-ar găsi amatori
tu ce zici?

Am eu ceva cu deschisul a noi subiecte. Daca nu te superi, te-ar ruga sa-l deschizi tu, si asta ca sa vad si cum pui problema. Promit ca am sa particip cu placere.

N-as numi-o chiar pace sufleteasca. Viitorul, din punctul asta de vedere, pare cam sumbru. Ma fascineaza viitorul din cauza problemelor pe care le ridica tehnologia asupra societatii umane, si asta este si motivul pentru care sunt interesat de inteligenta artificiala. In rest, ce pot sa zic. Nu sunt prea sigur ca mi-ar placea sa traiesc printre masini, chiar daca fuziunea de care vorbeam mai sus s-ar putea sa fie singura noastra sansa de a scapa de moartea asta biologica.

Este adevarat. Cu toate astea, eu merg pe ideea ca daca ceva se poate face, atunci sigur se va intampla, timpul fiind singurul impediment. Creierul artificial, de exemplu, nu va fi inventat (luat totul de la 0), ci va respecta legile celui natural. Deci, in cazul nostru, este vorba de stadiul in care tehnologia ne va dezvalui absolut toate misterele creieurlui uman, si al celui in care putem reproduce toate acestea, folosind un alt suport, o alta materie decat cea organica.

Probabil ca 1% asta exista si in cazul meu, chiar daca eu vorbesc despre o certitudine.

Cred ca futurologii gresesc atunci cand fixeaza anumite date. Aici ar fi buba. Trebuie luata o marja de eroare ceva mai larga. In rest, sunt convins ca cea mai mare parte din predictii se vor realiza, fiind doar o chestiune de timp. Eu sunt convins ca daca ritmul acelerat al tehnologiei se va mentine asa si in continuare, vom ajunge candva (cand, nu stiu), si pe marte, vom stopa cancerul, si nu vom mai avea nevoie nici de petrol. Cand vom ajunge sa ne jucam cu nanotehnologia, si sa construim obiecte la scara macroscopica, atom cu atom, deja o sa ne putem juca de-a Dumnezeu.

Chiar nu vad ce ne-ar impiedica sa facem acest lucru.

Psihologia transpersonala nu cred ca va mai avea viata lunga. Desigur, este doar o parere. Cea mai mare buba a acestui tip de psihologie, este faptul ca pleaca de la premisa ca exista suflet/sprit, iar cum acest lucru nu poate fi verificat si nici nu este recunoscut de stiintele mai mult sau mai putin exacte, este din start sortita incertitudinii. Parerea mea este ca psihologia transpersonala face multe extrapolari nepermise, cum ar fi cele din fizica cuantica. Speculatia e la ea acasa, zic eu. Ramura dominanta a psihologiei la ora actuala este cea a psihologiei cognitive care, cam face analogia asta cu computerul. Mie mi se pare cam cea mai aproape de adevar.

Daca se vor simula functiile cognitive ale creierului, cu siguranta se vor putea simula si cele afective. E de ajuns sa intelegem toate aspectele ce tin de masina asta biologica ce-o avem cu toti, pe urma, puna la o duplica, nu va mai trece mult. Asta daca va fi si permis caci, asa cum spuneam intr-un post anterior, se ridica niste probleme de ordin etic.

Apropo de asta : click aici

Hehe, nu se stie niciodata.

Citez :

"Our human brains contain roughly 100 billion neurons, so it is not surprising that someone like me is preoccupied with the prospect of robot intelligence surpassing the human intelligence level. Admittedly, massive computational speed and size do not automatically equate to massive intelligence, but they are prerequisites. The potential is there. My brain-building team still faces the considerable challenge of architecting the artificial brain. We will need to become "BAs"--Brain Architects. Despite this qualification, not only do I believe that artificial brains could become smarter than human beings, I believe that the potential intelligence of these massively intelligent machines (which I call "artilects" (artificial intellects) could be truly trillions of trillions of trillions of times greater.

If these astronomically large numbers sound like science fiction to you, consider the following. Moore's law is achieved by shrinking the size of electronic components such as transistors by a factor of two roughly every year. This halves the distance between components, and hence doubles the speed at which electronic signals can move between them (at the speed of light, a constant of nature). This trend has been valid for 30 years, and is likely to continue until 2020, by which time the scale of electronic circuitry will have reached atomic levels. In other words, within a single human generation it will very probably be possible to store a single bit of information on a single atom. There are a trillion trillion (a 1 with 24 zeros after it) atoms or molecules in objects of human scale, such as an orange. An object as large as an asteroid (to be found in the asteroid belt circling the sun between Mars and Jupiter) can be hundreds of kilometers across and contain a trillion trillion trillion atoms.

The bits stored on these atoms could switch (bit flip) from a 0 to a 1 and vice versa in a femtosecond (a thousandth of a trillionth of a second). That's an information-processing capacity of about ten million trillion trillion trillion trillion (a 1 with 55 zeros) bit flips a second. When one compares the comparable information-handling capacity (in bit flips per second equivalent) of the human brain, the estimated answer is about ten thousand trillion bit flips a second (a 1 with 16 zeros), which is a thousand trillion trillion trillion times smaller. These artilects could potentially be truly god-like, immortal, have virtually unlimited memory capacities, and vast humanly incomprehensible intelligence levels".

Prof. Dr. Hugo de Garis
Head of "UTAH-BRAIN Project"
Utah State University's Artificial Brain Project

Edit

Exista argumente din care reiese ca acest lucru ar putea fi posibil intr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat.

Vezi : Mind transfer/Mind uploading


Acest topic a fost editat de mothman: 10 Nov 2005, 02:33 AM

Pai, in cazul in care consideram faptul ca creierul este un hard, iar mintea un soft, nu suntem deja un fel de masini? Imi pare rau, poate nu am inteles eu bine ce vroiai sa spui in aceasta propozitie.

Chiar daca nu poate fi verificata existenta sufletului/spiritului, in acelasi timp nu poate fi exclusa, deci sunt sanse sa existe.

Bun venit la Hanu Ancutei, Spirit !

Si eu observasem afirmatia lui mothman, "Psihologia transpersonala [...] este [...] sortita incertitudinii", si planuiam sa ii raspund.

Pornind de la afirmatia asta, cu care pot fi de acord, pot spune: incertitudine, deci probabilitate, deci posibilitate.

Nu e verificabila poate existenta (prin metodologie stiintifica de tip clasic), dar poate nu e nici exclusa.

Si atunci, diferenta fundamentala dintre modelul hard-soft si ... om ... ar putea fi ceva numit suflet, spirit, etc. (numele conteaza mai putin).

calfa, eu zic să treci puţin peste formulari
mania cuvintelor nu duce nicăieri. sunt convins că înţelegi exact punctul în care a ajuns mothman cu ideile
s-a lămurit că nici unul de pe aici nu e fanatic, chiar dacă-i mai scapă expresii exclusiviste

Spirit salut, bine-ai venit, la multe şi constructive dialoguri pe la han!

ştiţi la ce mă gândesc eu? nici macar nu pun la îndoială psihologia tip transpersonal, care oricum, exista cu mult înainte de forma modernă
mă gândesc la faptul că sunt credinţe care afirmă că toate formele, fie vii, fie nevii, ajung să evolueze în formă umană şi să atingă desăvârşirea. iar asemenea credinţe se afirmă în aceeaşi direcţie cu psiho. TP.
de asta, eu chiar nu văd o contradicţie de principiu

Acest topic a fost editat de aburelius: 10 Nov 2005, 05:39 PM

aburelius, fii linistit, nu e vorba de mania cuvintelor in cazul asta, si am observat cu mare bucurie ca participantii (care au avut ceva de spus) la acest topic nu sunt fanatici !

Dar, vezi tu, mothman afirmase:

Parerea mea e ca si noi suntem tot un fel de masini, doar ca suntem de natura biologica.

Este adevarat. Pana una alta, existenta sau nonexistenta lui nu prea se poate verifica (desi, stiintele creierului arata ca nu este neaparat nevoie de un model dualist al fiintei umane), asa ca stiinta face abstractie de el. Pur si simplu este un concept cu care nu lucreaza. Fireste, asta nu inseamna ca el chiar n-ar putea sa existe.

Este sortita incertitudinii pentru ca pleaca de la o premisa care ar putea fi falsa. Atarna, practic, de un fir de ata, si asta este si motivul pentru care nu o consider o psihologie stiintifica. Oricum, asta nu inseamna ca este cat se poate de clar ca n-are dreptate. Poate sa aiba, dar sansele sunt destul de mici, zic eu. Probabilitatea existentei a ceva care transcede materia, fiind destul de mica. Cand fundamentezi aproape toata teoria pe ideea de sine/constiinta multidimensionala/transconstiinta - ca ceva ce este dincolo de noi, ca ceva transcedental, nu cred ca te mai poti lauda ca faci stiinta ci, cel mult, filosofie.

Edit :

Vad ca o tot dam in tranpersonala. N-ar fi mai bine sa facem si un subiect dedicat psihologiei transpersonale ? Calfa, parca ziceai tu ceva in legatura cu asta.

Acest topic a fost editat de mothman: 10 Nov 2005, 05:55 PM

mothman

Posibil ca inteligenta artificiala sa depaseasca anumite capacitati umane , dar intotdeauna va exista o limita intre uman si artificial...asa cum exista diferenta intre pielea naturala si cea artificiala ..!..sau intre legumele coapte la soare .si cele crescute in sera...(asta ca o comparatie simplista ).

Si eu sint de acord cu tine ca intr-o zi omul nu va mai fi singurul biped de pe planeta Pamint.

exergy33

call me insane but...
psihologia transpersonală se va aplica foarte bine şi roboţilor

Despre ce fel de limita este vorba. Dezvolta putin, please.

Hmm...nu stiu ce sa zic. Dar de ce crezi asta ?

prima chestiune
va exista vreun fel de psihologie a robotilor?
aparent nu, roboţii vor fi structuri rigide, programate precis. dar mi se pare că tocmai asta nu vor fi. ca să poată fi "umani" într-o oarecare măsură, au nevoie de mecanisme autoregeneratoare, autoprogramare, trebuie să fie flexibili. eu programez aici linii de cod, dar chiar şi la mine în programe, uneori nu mai cunosc şi nu mai are importanţă felul în care am implementat fiecare problemuţă în parte, la un moment dat urmăresc numai comportamentul de ansamblu al programului.
un automat cu un grad mare de complexitate va trebui să aibă nu numai capacitatea de a fi programat, ci şi pe cea de a învăţa. apoi, el va trebui să fie capabil să construiască noi legături între informaţiile deţinute, în traducere să viseze, să inventeze. psihologia e pe aproape...
transpersonală?
de ce nu? în fond, idealurile de performanţă ale omului, ele şi nu altele, vor fi implementate subtil în aceste maşini. într-o exprimare metafizică, omul va transfera din sufletul său masinii. "scânteia"
lol, am spus eu că ar trebui să scriu sf

In primul rand, multumesc calfa si aburelius pentru primire. Sper sa ma descurc pe aici

Consider ca este un pic cam dificil, tinand cont de faptul ca nu stiu cat ar putea sa li se aplice si notiunea de 'suflet'

mothman

Daca se porneste de la ideea ca toate functiile si capacitatile creierului uman trebuie simulate , si apoi pe baza acestei simulari sa se construiasca creierul uman , atunci inteligenta artificiala va fi din toate punctele de vedere inferioara celei naturale .

De ce ?

Se stie ca orice procese fizice , chimice sau biologice simulate pe cele mai performante calculatoare au din pacate o marja de eroare , mai mult decit semnificativa.

Daca se va merge pe ideea duplicarii creierului...probabil ca atunci lucrurile vor sta altfel.

Nu cred ca ar trebui sa ne lasam influentati peste masura de ideile unora ca Dr.Garis sau Kurzveil.

Bun venit printre noi Spirit...sper sa aduci un spirit si un suflu nou acestor discutii.


exergy33

dacă unui robot i se va spune că are suflet, el se va apuca să-l caute. nu-l va gasi? nimic nou lol
crede şi nu cerceta!

eu cred că desi PTP (psiho. tranpsersonală) este o metodă empirică, ea are o foarte bună eficienţă tocmai pentru că în fondul ei, este o altă formă de psihologie. modelul ei bazat pe notiuni ca imanent/transcendent, material/spiritual, sine superior, sine inferior(ego), nu e decât o altă perspectivă a aceluiasi model uman. PTP nu reuşeşte decât aparent să schimbe modelul, în fapt, ea schimbă numai sistemul de referinţă. PTP vede maşina umană conectată diferit la univers, îi atribuie alte caracteristici şi în genere îi postulează potenţialităţi mai mari şi mai rafinate.
şi nu în ultimul rând, ea se bazează pe experienţa mai multor milenii de studiu, ea fiind moştenitoarea unor idei provenite din spiritualităţile cele mai evoluate ale omenirii, în timp ce psihologia de tip freudian e mult mai nouă.

***
el: dragă, simt că relaţia noastră are nevoie de ceva nou
ea: da, şi eu simt asta
el: poate că ar trebui totuşi să avem un copil
ea: când ai devenit tu asa romantic? sau ai câştigat o vacanţă pe marte...
el: lasă prostiile, vorbesc serios
ea: crezi că ar trebui să ne facem o ADN-ogramă? nu-mi surâde deloc ideea. ce bine era cum 200 de ani, nu existau atâtea probleme, atâtea variante
el: te gândeşti la ce mă gândesc şi eu?
ea: de ce nu. popeştii au un biotec. spun că e incredibil de drăgalaş. şi se vede pe ei, sunt fericiţi
el: draga mea, nu vreau ca ADN-ul meu să fie transferat într-o fierătanie. n-am nimic cu opţiunile altora, dar pe mine nimeni pe lumea asta nu m-ar convinge...
ea: eşti cam încordat dragule, ai ajuns azi pe la terapeutul tău? eşti atât de norocos că îl ai pe X, este un tip renumit.
el: e renumit tocmai pentru că în sinea lui nu înghite toate nebuniile biotehnologiei
ea: da' ai auzit că a avut trei cazuri care s-au sinucis?
el: nu mă lua cu chestia asta, ce vrei, să mă duc la Y, care trăieşte cu o bio?
ea: eşti rasist, ştii prea bine. doamna Y, este descendenta unei familii renumite de psihanalişti
el: nu vreau să începem din nou discuţia asta. chestiunea am lămurit-o demult, numai în cazul în care şi fertilitatea mea şi a ta sunt 0%, numai atunci mai discutăm
ea: deci ne înscriu pe amândoi mâine la ADN, da?
el: ok
ea: te iubesc

Asadar PTP (daca vrei tu, aburelius) ar corespunde modelului calculatoarelor in retea.

aburelius, despre PTP putem discuta in noul subiect: Psihologia Transpersonala, Perspectiva integratoare a existentei ?.

Acest topic a fost editat de calfa: 10 Nov 2005, 10:56 PM

Asta intr-o prima faza.

Foarte corect.

Asta ar fi una din conditiile esentiale. Daca nu este in stare sa invete, n-am facut mare lucru.

Daca modelul dupa care e construit respecta legile naturale ale inteligentei, ale creierului uman, ma gandesc ca ar avea toate aceste atribute, motiv pentru care am putea vorbi de o psihologie si in acest caz.

LoL. S-ar putea sa ai dreptate. In fond, chiar daca toate exemplarele vor iesi din fabrica identice, fiind supuse la alte conditii de mediu, la alte experiente de viata si la alta educatie, ele ar ajunge sa difere destul de mult dupa un anumit timp, in ceea ce priveste "psihicul" lor. Asadar, n-ar trebui sa ne mire daca vor exista inteligente artificiale "transpersonale", in cautarea metafizicului. lol

Nu sunt sigur ca inteleg. Te-ar referit, probabil, la constructia creierului artificial, avandu-l ca model pe cel uman. Eu ma gandesc ca daca s-ar face un duplicat artificial al creierului uman, acesta ar putea fi superior, si cred eu zic ca am si un argument in sensul asta. In neuronii umani, impulsul nervos circula cu 1-2 m/s (la neuronii fara teaca de mielina) si cu ~ 20 m/s (la neuronii cu teaca de mielina - propagarea saltatorie/din nod in nod). Intr-un neuron artificial, viteza ar fi cea a luminii, adica 300 000 k/s. Toate procesarile astea pe care le face sistemul nostru nervos, dureaza. Asta find si motivul pentru care noi avem un anumit timp de reactie, perioada de timp de la introducerea unui stimul, pana la declansarea reactiei. Nu stiu daca asta ar mai fi un chiar un duplicat, dar ar avea cu siguranta ca model creierul uman - legile lui.

multumesc de primire, si tie, exergy33

acum:

Da, si sa si aplice practic ceea ce a invatat, ca altfel, e cam degeaba.

Din start cred ca acel creier va fi modelat dupa ideea celui biologic, 'marja de eroare' ar trebui sa fie, in sensul ca cel mecanic ar functiona mai bine/repede, prin eventuale up-grade-uri. Nu vad interesul de a crea ceva inferior.

spirit

Nici eu.
Problema este ca omul nu poate crea deocamdata nici macar un creier "inferior"...ce sa mai vorbim de altceva.
Ideea pe care am vrut eu sa o scot in evidenta este urmatoarea:
-folosind o materie artificiala nu se poate modela un creier "artificial "echivalent creierului uman.
-singura sansa ar fi ca intr-o zi cineva sa poata sa faca un duplicat al creierul ..folosind material biologic.
Sa zicem ceva de genul unui creier complet "alb"....adica nescris...fara nici un fel de informatii.
..dar continuind astfel ne indepartam de stiinta si alunecam fara sa vrem spre tarimul SF-ului.

exergy33

Cam asa vad si eu lucrurile. Cu mentiunea ca cel artificial nu va fi unul mecanic, ci electronic.

Ai dreptate. M-am gandit si eu la traba asta cand am scris postul anterior :

Intr-adevar. Asa ar fi adevaratul duplicat. Cel artificial respecta doar anumite legi dupa care cel natural ar functiona, dar n-ar fi chiar echivalent.

Intocmai. In plus, nu cred ca mashinile de care vorbim vor avea experiente de genul uitarii, liberului arbitru, etc

Spirit, defineşte liberul arbitru
e o problemă vitală a modelului uman în discuţie
dar acceptă că dacă nu vei reuşi să-l defineşti, va trebui să accepţi "versiunea" mothman