abis

Da , ai avut dreptate in ce priveste "decimarea " soldatilor romani.

exergy33

IoanV

Iata ce am gasit in dictionarul etimologic englez:

Am cautat mai departe sensurile pe care le poate avea radacina lexicala "mati"
in limba sanscrita.
Iata ce explicatii da Dictionarul Monier-Williams:
-mati - mind, intelligence , judgement , understanding (minte, inteligenta, judecata, intelegere)
-mantu- adviser, arbiter (sfatuitor, arbitru )
- lord of men (regele oamenilor )
Se poate face o legatura intre rege si puterea acestuia de a absolvi de vina pe cei ce au gresit.
De aici si pina la Isus Mintuitorul cred ca drumul (lingvistic ) este foarte scurt.
Inainte de a fi o salvare , mintuirea poate fi interpretata ca o iertare , o absolvire a greselior, a pacatelor cu voie si fara de voie....si tocmai aceasta iertare duce la salvarea omului.

Sint unii specialisti care au identificat o serie de cuvinte sanscrite si din dialectele triburilor iraniene in limba maghiara.
Cred ca mento reprezinta unul dintre acestea.

exergy33

atributul de "mantuitor" este o traducere a adjectivului "soter".

daca tot veni vorba de radicalul men-, as vrea sa va supun atentiei verbul gandirii din limbile germanice, care este in legatura cu verbul multumirii...

to think / to thank

este vorba de acelasi radical, pe grade diferite. mie una mi se pare interesanta aceasta inrudire....

carrad

Nu ai spus acest adjectiv "soter" carei limbi ii apartine?
Poti da mai multe explicatii , please!

exergy33

"soter" e salvator, mantuitor in greaca veche

carrad

Asteptam mai multe explicatii.
In Grecia cuvintul "soter" a fost aplicat mai multor personaje , cum ar fi :
Zeus Soter
Ptolemeus Soter

Acest cuvint s-a bagatelizat in limba romana sub forma numelui masculin Sotir sau a celor de familie ca Sotirescu , Sotiru , Sotireanu..

Totusi nu s-a gasit un raspuns la intrebarea care este etimologia cuvintului a mintui.
Oare in afara de maghiari si romani mai sint si alte popoare (in Europa) care sa aiba in vocabularul lor un cuvint asemanator din punct de vedere fonetic cu "mintuire" sau "mento" si care sa semnifice acelasi lucru ?

exergy33

In unul dintre posturile mele anterioare am spus ca o serie de cuvinte pe care DEX-ul le da drept cuvinte cu etimologie necunoscuta sau cuvinte de origine maghiara sint trecute in dictionarul maghiar ca fiind cuvinte pur romanesti.
Una dintre cele mai interesante carti in acest domeniu este lucrarea lui Bakos Ferenc ELEMENTE LEXICALE ROMÂNE ÎN VOCABULARUL LIMBII MAGHIARE , publicata in 1982.

Autorul oferă un scurt istoric al cercetării în domeniul care datează de acum 200 de ani de când s-a început înregistrarea elementelor de origine română în vocabularul limbii maghiare. Primele încercări timide s-au limitat doar la o analiză comparativă a cuvintelor corespondente şi se datorează lui Benk ő József – 1873.

Un capitol aparte se referă la producti­vitatea elementelor de origine română. Autorul, consultând surse în mod subiectiv şi aleatoriu, fără a pretinde epuizarea domeniului, inventariază lexemele de origine română sub raport morfologic în următoarea formulă: din 2256 de cuvinte de origine română 1687 sunt substantive, 235 adjective, 290 verbe, 27 interjecţii, 14 adverbe şi 3 prepoziţii.

Articolul complet pe aceasta tema se poate citi la:

http://www.bibliotecamm.ro/?s=20&f=24

exergy33

Postez citeva versuri scrise de pictorul si graficianul bulgar ROMAN KISSIOV ,in care el da o definitie poetica a magiei cuvintelor.

[QUOTE]
Scrisoare, II

Dragã,
Îti scriu iarãsi.

Mã întrebi la ce mai lucrez.
Cum sã-ti spun – încerc
Sã încui cuvintele în idei si în noime...
Mã întrebi unde locuiesc.
Cum sã-ti spun – în timp ce încerc
Sã încui cuvintele, pânã la urmã
Ele mã-ncuie pe mine.
Închisoarea cuvintelor – iatã adresa mea.
Poti sã treci pe aici, dacã vrei.
Aici nu sunt zile de vizitã.
În general mã simt bine, conditiile-s minunate...
La ferestre nu-s gratii,
Nici gardieni pe la usi.
Usile, usile grele de fier
Stau totdeauna deschise.

Vrei desigur sã stii
Dacã am fost condamnat pe viatã.
Trebuie sã stii cã aici,
Practic, moarte nici nu existã.

Traducere facuta de Carolina ILICA si Dumitru M. ION

exergy33

Analizind cuvintele care ar putea sa aiba o oarece legatura cu cuvintul "mintuitor " mi-a venit o idee.
Aceasta corelatie poate parea cam hazardata dar totusi o expun aici.

Se stie ca in Biblie , Isus a mai fost numit si RABI , adica INVATATOR.
Acest cuvint "rabi " poate fi interpretat intr-un sens mai larg ca sfatuitor , calauza spirituala, indrumator..
Este posibil ca la inceputurile crestinismului cuvintul rabi sa se fi tradus prin "mentor "- aceste doua cuvinte avind aceleasi conotatii , si mai apoi crestinii din spatiul romanesc sa-l fi utilizat ca atare.

Etimologia lui "mentor" se gaseste in lumea greaca.
Mentor a fost prietenul lui Ulyse si sfatuitorul lui Telemach (fiul lui Ulyse ).

DEX-ul da originea cuvintelor mintui/mintuitor/mintuire in maghiarul "menteni", care dupa parerea mea cel putin, este o explicatie trasa de par.

exergy33

Stateam si ma gindeam cit de multe cuvinte cu etimologie necunoscuta legate de viata spirituala , psihic sau viata sociale se gasesc in limba romana.
Dau numai citeva exemple :
mihnire , posomorit , posac ,vraiste meteahna , zapacit , podidit , sclifosit , buimac , uimit , neghiob , mirlan , scalimb , ferches , ...

Nici unul dintre cuvintele enumerate nu are o asemanare cu alte cuvinte din limbile indo-europene in forma in care se vorbesc ele azi in spatiul european !!!

Aceste cuvinte de unde vin ?

exergy33

Ce am gasit despre toponimul "Zarand":

Alanii au fost un trib nomad de origine iraniana care au ocupat stepele Caucazului pana la sfarsitul secolelor 2 e.n. Alanii constituie ultimul val sarmatic care au pornit in secolele 2-3 si ei in directia vestului miscandu-se spre Dunare. La 370 se afiliaza hunilor lui Atila si ataca impreuna cu ei imperiul Bizantin. O parte a alanilor s-au asociat cu vandalii si au plecat in Africa impreuna cu acesti vandali. Au disparut din istorie in jurul secolului 5 e.n fiind probabil asimilati pentru ca nu se stie nici o sursa sa fi fost exterminati de vre-un razboi.

O buna parte din ei au ramas insa in zona lor de origine, respectiv zona Caucazului si a Cubanului, osetinii de azi fiind urmasii lor. Popor vechi, autodenumidu-se yas, alanii sint semnalati de chinezi, in anul 126 e.n sub numele de an-zai, si de greci care i-au numit initial asaioi.
Etnonimul lor original, yas, a ramas in citeva toponime rominesti : orasul Iasi—intemeiat se pare de ei ( un alt oras, Yassi exista in Turkestan avind aceiasi provenienta); satul Iasca de la gurile Nistrului; Valea Iasului din muntii Argesului; Prutul-considerat odinioara fluviul alanilor; si toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin)

[COLOR=red]

Sa te ajut?
Mahnire= Mah, n-am primit iahnie
Posomarat = omorat din cauza Postului (de carne)
Posac= vine din germanul "Postsack", ala pe care-l duce postasul in fiecare zi.
Daca nu-i nimic in cutia postala, esti posac.
Zapacit= celtii vorbeau asa "The pershit", insemna "femeie in PMS" , preluat de englezi.
Neghiob. Dar ce e "ghiob" ?
Buimac = 2 Hamacuri.

[N-o lua in serios, dacii-s de vina ]

Acest topic a fost editat de Cla: 20 Jan 2006, 05:17 AM

dinZarand

Am citit cele postate de tine , dar nu sint cu totul de acord.
Ai uitat sa dai sursa din care ai preluat informatiile.
Daca alanii , respectiv osetinii au adus cuvintul Zarand pe plaiurile romanesti , atunci de ce o zona geografica din estul Iranului , la granita cu Pakistanul , are acelasi nume ?
Acolo nu a calcat picior de alan .

Dupa cum am mai spus si inainte cuvintul 'zar' in limba persana veche cit si in cea moderna /Farsi se traduce prin : aur , auriu...si se aici a derivat si cuvintul 'zaraf' sau 'saraf' , cuvint care DEX-ul il da ca fiind de origine turca .

Atit in Zarandul iranian cit si in Zarandul romanesc se gasesc mine de aur .
Sa fie asta doar o simpla coincidenta ?!....sau poate e altceva ?

Ma voi documenta cu privire la "toponimicul Zarand ( cf. subst. osetin zarond-batrin) ".

Voi reveni cu amanunte .

exergy33


Later Edit

Intre timp am gasit un dictionar english/osetin , on line , la adresa :

http://www.websters-online-dictionary.org/...n/Osetin/zarond

Acest topic a fost editat de exergy33: 22 Jan 2006, 09:02 PM

Exergy,
Pe internet am gasit etimologia.
Si etimologia care-l leaga de "aur" s-ar putea fi plauzibila, dar, trebuie lamurite cateva lucruri.
Ce a denumit "Zarand" prima data? Muntii omonimi, regiunea omonima sau localitatea.
Eu as crede ca muntii, desi nu am nici un fel de document. Este mult mai logic insa.
Din cate stiu, extracerea aurului dessi este foarte veche (antichitate) in zona, totusi ea nu s-a facut din Muntii Zarandului propriu-zisi, ci din Muntii Metaliferi care inchid la est, sud -est, Depresiunea Zarandului, si, cred, ca si din Munti Bihorului. Din pacate nu stiu care este denumrea veche a Muntilor Metaliferi.
Totusi cred ca etimologia "zarond" (batran) este mai probabila din cauza ca in zona este dovedita arheologic prezenta unei populatii sarmatice numeroase. Este vorba, in principal, de iazigi.

dinZarand

Ai intuit bine.
Vreau sa spun ca 'Zar' apare in toate textele religiei lui Zoroastru , texte scrise in persana veche numita ZEND AVESTA.
Chiar numele lui Zoroastru , care este o forma grecizata si corupta a numelui persan ZARTUSHT , este legat de cuvintul zar si inseamna (posesorul) camilei de aur.
Aceasta este o aluzie la familia lui , familie cunoscuta in zona ca posesoare a celor mai bune camile de la vremea respectiva.
zar = aur
ushatra = camila

Cuvintele zar/aur si zard /galben sau galben auriu se regasesc in toponimia spatiului care in vechime a apartinut imperiului persan.

In Iran se afla muntele Zard Kuh /muntele de aur , munte cu o inaltime de peste 4000 m din partea se sud-vest a lantului muntos Zagros.

In Uzbekistan , fost teritoriu al imperiului persan , se afla Zar(d)-Tape /dealul de aur.
Acest loc este unul din cele mai importante site-uri arheologice din zona.

In Afganistan se afla valea Zar-Afshan /locul de unde tisneste aurul , care de multe ori este tradusa in mod eronat drept "Valea Luminoasa".

In Iran si Romania avem muntii Zarandului , si curios ca in ambele locatii geografice despartita de mii de km , s-a exploatat din vechime aurul !!!

Daca vrei sa faci o analiza mai complexa , si sa te apropii de adevar , trebuie sa iei in considerare si etimologia unor alte nume geografice din partea se vest a Romaniei , ...inclusiv numele Banat .

In Banat se mai folosesc inca o serie de regionalisme care au un corespondent direct in persana veche .
Dau ca exemplu singep/singeap care inseamna veverita , si pe care DEX-ul il da drept un cuvint cu etimologia necunoscuta.
In Iran si la ora actuala la veverita se spune "singeab" .
Dupa islamizare limba persana a suferit unele modificari de pronuntie , in unele cuvinte litera P a fost transformata in B sau in F, arabii neavind in alfabetul lor litera P !!!
Astfel cuvintul Part/Partian a devenit Fars , iar limba persana a devenit limba Farsi .

Alt cuvint ar putea fi mesing , si care inseamna obiecte din cupru sau arama.
In persana la cupru se spune "Mes".

Sint multe nume care pot face obiectul unor cercetari serioase.


exergy33

Acest topic a fost editat de exergy33: 25 Jan 2006, 11:49 AM

Intrebarea care se pune e in ce masura sarmatii si iazigii din campia panonica au reusit sa-si impuna limba si cultura pe teritoriul Banatului si Crisanei de azi.

Cla
Ramasesem datoare cu un raspuns.

Cla , ce mare ajutor mi-ai dat !

Probabil la ora cind trimiteai acest mesaj erai lihnit de foame , gindul iti zbura la iahnie , piftie , plachie , tarie , ...
Tinind cont ca 19 Dec este o zi din postul dinainte de Craciun , mi se pare evident faptul ca erai posomorit din cauza mincarii fara carne.

In cutia postala nu ai gasit felicitarile pe care asteptai sa le primesti , ...ai posac ai deschis calculatorul si te-ai aruncat in spatiul virtual ca intr-un ocean fara sfirsit , ...valurit dupa metodele BUFNILIENE !!!

Zapacit de o frumoasa nordica , sau poate de o nou venita din lumea orientala , te-ai adincit in teme de meditatie profunde ....ca de exemplu cum sa..???!...dar mai bine sa nu dam exemple !

Si bine spui , ce e ghiob ?...limba romana e plina de cuvinte autohtone pe aceiasi tema .
De la DEX citire : tolomac , buimac , scalimb , mirlan , matahala , , ...toate 100% originale .

De vina- s numai dacii , vorbeau codificat ca sa nu-i inteleaga romanii , si uite ca de aia s-a pierdut limba daca.


PS. Caltabosi si gogoase sint trecute si ele pe lista cuvintelor autohtone , lista din care mai fac parte si : brinza , urda , alivenci , terci , zer ,...

Spor la treaba!

exergy33

Acest topic a fost editat de exergy33: 6 Feb 2006, 02:36 PM

Text din cartea "Fluierul la romani". Autor: Traian Ciuculescu


Fluierul - legenda si istorie

Traind in deplina comuniune cu natura, oamenii erei preistorice nu vor fi fost doar coplesiti de spaimele provocate de nenumaratele primejdii care le amenintau viata, ci si sufletul lor vor fi tresarit la auzul cantecului pasarilor, la freamatul frunzelor in bataia vantului, la diferitele sunete ale vocii animalelor. Instinctul natural de a imita a facut ca intaia incercare de exprimare a diferitelor senzatii sa se fi produs prin voce, iar a doua, prin instrumentele muzicale care si ele, la randul lor, cautau sa imite vocea omeneasca.

Legenda...

Utilizarea in scopuri muzicale a producerii sunetelor prin trecerea (scurgerea) unui curent de aer peste tulpinile tubulare sectionate ale unor plante este atribuita de legendele grecesti zeului Pan, protectorul turmelor si padurilor. Indurerat de pierderea iubitei sale, nimfa Syrinx, metamorfozata de zei in trestie, nefericitul Pan a luat sapte tevi de trestie de lungimi si grosimi diferite pe care le-a lipit cu ceara, creind in felul acesta instrumentul muzical numit syrinx, cu care iese invingator in intrecerile muzicale cu alte zeitati, castigandu-si simpatia nimfelor, in ciuda urateniei sale.
Nascocirea fluierului (flautului) este atribuita tot unor zeitati - Atena, zeita intelepciunii. Acesta il pierde sau il arunca si fluierul este gasit de Marsyas, un pastor frigian care, in scurt timp, ajunge vestit pentru arta sa. Impins de o trufie nemasurata, Marsyas il provoaca la o intrecere pe insusi Apollo, el urmand sa cante din fluier, iar zeus, din lira. Muzele il declara invingator pe Apollo, iar nesabuitul pastor este pedepsit, in urma ramasagului pierdut, prin jupuirea pielii. Zeul regreta asprimea pedepsei si-l metamorfozeaza pe Marsyas intr-un rau care ii poarta numele si pe ale carui valuri fluierul ajunge pe malurile Sicyonei, unde este gasit de un cioban.

... si istoria

Adevarul este ca nu numai vechii greci, ci si alte popoare ale lumii antice au cunoscut asemenea instrumente care produceau sunete prin suflarea unui jet de aer peste sectiunea unui tub.
Cercetarile arheologice au dat la iveala fragmente ale unor fluiere, a caror vechime a fost apreciata la peste 15 000 de ani, cum este cazul celui descoperit in statiunea arheologica Vezere din Franta.
In mod surprinzator, formele primitive ale fluierului nu au disparut. Unele dintre acestea, cum este cazul tilincii bucovinene, pot fi intalnite si astazi.
In oriental antic, in Grecia si, mai tarziu, la Roma, fluierul a avut o mare importanta muzicala si a cunoscut o mare diversitate de tipuri si forme determinate de specificul muzicii practicate in regiunile pe care acestea le reprezentau.
Fluierele grecilor si romanilor se confectionau din trestie, soc dar si din oasele unor pasari (cocor, vultur) sau ale unor animale mari (cerb).
Ocaziile in care se foloseau fluierele erau felurite: la petreceri si spectacole publice, la mese, la nunti, in cadrul unor ritualuri religioase, funebre sau magice.
Dupa cat se pare, fluierele rituale se faceau din oase de om. O reminiscenta a unor astfel de practici s-a pastrat in denumirea data unui os al piciorului, denumire intalnita atat in Latina (tibia), cat si in limba romana: fluierul piciorului sau in dialectal aroman: calamea ciorlui.
Importanta acordata fluierului este evidentiata si de faptul ca arta de a canta la acest instrument facea parte din educatia tineretului grec si roman.
In evul mediu, fluierul cade in desuetudine. El este redescoperit in epoca Renasterii, timp in care este perfectionat.
Conservand elemente arhaice, dar incorporand si descoperiri de data recenta ale stiintei si tehnologiei, realizat din materiale diverse: lemn, bambus, trestie, metal, plastic, ceramica etc., fluierul se bucura de o mare popularitate, el putand fi folosit in cultivarea oricarui gen de muzica, contribuind prin timbrul sau luminos la exprimarea celor mai diverse sentimente omenesti. Simplitatea, dimensiunile reduse sunt doar cateva dintre caracteristicile care i-au asigurat popularitatea si raspandirea.

nu stiu de unde ati scos voi partea cu alanii si cuvintele romanesti ca si eu ajunsesem la concluzii asemanatoare.
chiar cuvantul Bihor(in maghiara Bihar) are corespondent in statul Bihar(chiar unele variante Bihor).am aflat ca vine di sanscritul vihara care inseamna adapost. Pt regiunea Bihor din Romania am gasit 3 etimiogi diferite,(cum ar fi slavul vifor).Interesant judetul alaturat se numeste Salaj(adapost).
Si muzica din Bihor imi aduce mie ca sonoritate si stil de muzica din Punjab.
Motii ca si alani purtau un mot in varful capului pana in sec.19.Initial ma gandisem ca unii alani au fost maghiarizati devenind razboinicii secui(din persanul saka-scit) ,iar ceilati romanizati devenind moti si oseni(faceam comparatie intre numele de oseni si cel de asii dat alanilor,vezi si oseti).si muzica stridenta oseneasca,tapuritul,e deosebita.
Am mai observat pe vase ceramice din Transilvania modele similare cu cele din olaria neoliticului chinezesc.
Facusem legatura dintre Menumorut si 2 nume sanscrite Manu si Maruti(razboinici),am aflat apoi ca inseamna ceva in limbile turcice;
turcomanii pretind ca ei sunt alanii si scito-sarmatii si ca nu e nici o dovada ca alanii vorbeau o limba indo-iraniana ci turco-mongola(puteti gasi astea pe site-ul turkish world sau turkik world).

Sa nu uitam ca exista o populatie numita jat in Punjab,;ei pretind ca jat si getae(getii) provin din aceiasi stramosi.Eu pretindeam ca getii au venit din Dacia, ei nu si nu ,ca getii au plecat din India(sau din Afganistan).Au si nume ca dahya sau Krishan.Suna cunoscut?

Asa din mandrie patriotica.... am auzit ca exista o populatie ,un trib in Bihar-India care vorbeste aproape romaneste.Stie cineva ceva despre aceasta populatie?

Din ce sursa ai aflat asa ceva ? Adresa exacta , te rog.
Cum se cheama tribul care o vorbeste si sub ce nume este cunoscut dialectul respectiv ?

In legatura cu motii ,.. eu stiu cu totul altceva . Ca ei sint urmasii acelor comati , adica dacii fara descendent nobiliar . Dacii nobili au fost numiti tarabostes sau pileati .
Numele de comati a fost dat de romani tocmai pentru a scoate in evidenta o caracteristica a acestor bastinasi , coama de par , pe care multi si-o stringeau sub forma de mot .

Pentru restul ideilor exprimate in ultimul tau post am sa revin cu un alt comentariu .

Acest topic a fost editat de exergy33: 15 Sep 2006, 01:33 PM

William Schiller, Unde s-a născut civilizatia. (Cităm după revista Arhetip nr 6-7. Se mai afirmă că în statul indian Bihar - omonim al regiunii românesti Bihor - există populatii ce vorbesc o limbă aproape identică cu limba română.)
Mesaje in piatra

din pacate nu am mai mult decat aceasta informatie,si eu speram sa verific daca e adevarat sau nu.stiu ca exista romani dusi de Justinian in 500 in muntele Sinai Egipt,dar nu stiam ca e posibil sa existe un "trib"in India.
nu stiu daca cineva s-a inetresat de acest lucru pana acum.

Cartea de care vorbesti tu este imposibil de gasit in fisierul bibliotecii congresului (USA) .
Mi s-a parut extrem de ciudat ca nu se gasesc informatii suficiente pe net despre acest autor , arheolog ??? , se pare ....
De ce nu este el citat de alti colegi din domeniu ?!
Am observat ca numele lui , cit si cel al cartii , este vehiculat numai pe siturile asa zis 'daciste' sau 'traciste' . Nu stiu daca termenii folositi de mine sint corecti din punct de vedere gramatical .

Ti-am citit toate posturile de pe situl acela indian .
Cum ai ajuns acolo ?

O teorie asemanatoare , despre legatura dintre jats si croati , este sustinuta de o serie de istorici croati , istorici care refuza ideea originii slave a croatilor .
Teoria lor este interesanta , are argumente logice ... bazate atit pe radacini lingvistice , cit si pe unele insemne heraldice si 'designul' unor piese vestimentare din portul lor popular .

Am trecut si pe la situl lui S .O , , ... am vazut ce ai postat si acolo .
Nu sint de acord cu unele lucruri .
Dupa parerea mea , ar trebui sa fii mai flexibil in gindire , si sa nu te lasi prins de unele coincidente .
Iti spun asta din experienta mea proprie .

Am ajuns pe site-ul acela din intamplare,cautam ceva despre geto-daci si am dat de acel site.si m-am inscris.
Din pacate nu am revista Arhetip nr 6-7 sa vad acolo ce scrie de fapt acest William.Nu cred ca biblioteca USa are toate cartile.Totusi daca voi ajunge prin India(un jat S Tewatia chiar vrea sa il invite pe Savescu la un posibil congres in 2007,i-am zis ca nu ar fi indicat deoarece Savescu are alte idei despre daci) voi incerca sa aflu mai multe informatii.

Te referi cumva la Dr. S.K. Tewatia , cel care sustine ca populatia jatt era superioara tuturor triburilor ariene ,triburi din care facea si ea parte ?

Daca vrei , iti pot spune ca acest Tewatia eate varianta indiana a lui ... Savescu .
O fi lumea mare , insa pe Internet e mica ... atit de mica ca ei doi s-au intilnit fara dificultate .
Mi-ar fi placut sa asist la o discutie intre cei doi . , fiecare aparindu-si cu zel ideile fixe si ... personale .

Acest topic a fost editat de exergy33: 17 Sep 2006, 05:25 PM

Da ,asa este.De fapt cei 2 au vorbit la telefon acum 4 luni.
Evident ,personal,nu impartasesc asemenea enormitati cu leagane de civilizatii si centre ale universului.Dar fiecare cu parerea lui.Nu cred ca ar discuta in contradictoriu ci ar bea o bere.
Oricum cu aceasta ocazie am avut ce invata despre daci. Din pacate dovezile despre numele de daci ma duc prin zona Afganistanului si nu in zona carpatica cum as fi dorit.Dar poate ma insel.
Te pot intreba ,de unde aceasta pasiune pt Iran?de fapt pt conexiunile dintre limba romana si cele iraniene?

Citeste aici despre dahae ... si dupa aceea mai putem discuta .
http://www.livius.org/da-dd/dahae/dahae.html

Pasiunea mea pentru conexiunile dintre limbi o am din copilarie .
Bunica mea vorbea fluent cinci limbi . De la ea am deprins un fel ciudat de a 'simti' o limba straina .

Acum pot identifica mai usor anumite legaturi dintre cuvintele romanesti si cele din limba persana , pentru ca locuiesc in Iran .

Ma uimeste faptul ca in Romania se stie atit de putin despre inscriptia in limba persana descoperita la Gherla . Iranienii o interpreteaza ca un semn al relatiilor politice dintre imperiul persan si statul dac .

http://www.livius.org/da-dd/darius/darius_i_t12.html

"One of the most remarkable inscriptions from Antiquity is the following fragmentary text, written in Persian cuneiform script, found in 1937 on a clay tablet in Gherla, and published in 1954:

[...] king [Darius] son of Hystaspes [...]
[...] did [...]
This is of course not a text full of very important information, but the fact that it exists is remarkable, because Gherla is in the northwestern part of modern Rumania."

Acest topic a fost editat de exergy33: 18 Sep 2006, 06:04 PM

Ma crezi ca nici un istoric roman nu stie de ea ?

Eu am o alta ipoteza.... ca defapt Darius nu mergea el sa vaneze "sciti", ci se ducea dupa minele de aur ale Daciei, sau ca cel putin, a detasat un corp de oaste care sa se duca in aceea regiune.

Dumitru Balasa spune in cartile sale :

" Dupa mai bine de doua milenii, în 1793 se zideste biserica Sf. Ioan Botezatorul, zisa Brosteni, din Ocnele Mari, judetul Vîlcea. În pronaos, pe zidul de miazazi, pictorul a executat în culori un sicriu, în pozitie verticala, iar în el apare mort regele persilor, care încercase sa robeasca Dacia. O inscriptie în penel are urmatorul cuprins: „O, Darie! Nu ti-a ajuns lumea întreaga si acum te-au saturat patru coti". Este o splendida replica iconografica necunoscuta data unuia din marii cotropitori ai lumii antice."

chiar ca nu am auzit de aceasta inscriptie a lui Darius.

Mai dau aici un link ,apartine Asociatiei de Studii Antice din Iran .
http://www.cais-soas.com/CAIS/History/hakh...arius_great.htm

Si aici se face referinta la inscriptia gasita la Gherla si care a fost comentata pe larg in lucrarea scrisa de doi reputati istorici germani ,si anume : W. Brandenstein and M. Mayrhofer, Handbuch des Altpersischen, Wiesbaden, 1964

Acest topic a fost editat de exergy33: 29 Sep 2006, 06:55 AM

Ma voi lega in discutie de cuvintul rîu/râu .
Iata ce spune dictionarul :

RÂU, râuri, s.n. 1. Apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie şi care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc. 2. P. anal. Cantitate mare de lichid care curge; torent, val. ♦ Fig. Şir, coloană, mulţime de oameni în mers. ◊ Expr. Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârşit; potop. 3. (La pl.) Cusătură în linii şerpuitoare, care împodobeşte mânecile, de la altiţă la manşetă, şi piepţii cămăşilor de la costumul naţional. - Lat. rivus.

Cineva m-a intrebat ce inseamna RHEOLOGY si care este etimologia cuvintului .
Rheologia se ocupa cu proprietatile si comportamentul substantelor care au capacitate de curgere , felul in care isi schimba ele forma , luind in considerare compozitia si structura materialului /substantei in cauza .

Ca de obicei , am verificat etimologia folosind Encarta Dictionary ... si iata ce am citit acolo :

rheo -
[From Greek rheos “stream, current,” which was formed from rhein “to flow.” Ultimately from an Indo-European word that is also the ancestor of English stream.]

Daca mergem un pas mai departe , si ne vom opri la verbul a inrâuri ... vom avea o surpriza :

ÎNRÂURÍ, înrâuresc, vb. IV. Tranz. şi intranz. A exercita o influenţă asupra cuiva sau a ceva; a influenţa. - Cf. fr. i n f l u e r, i n f l u e n c e, germ. b e e i n f l u s s e n.

... nu vad absolut nici o legatura , nici cu franceza , nici cu germana ...

Iata cum percep eu sensul cuvintului înrâuri :

Se stie ca din cele mai vechi timpuri viata omului a fost conditionata de o sursa de apa , in apropierea careia primele grupuri socio-umane si-au facut un loc permanent de sedere .
Apa , in speta apa curgatoare - riul , debitul ei - de la un anotimp la altul , era unul din elementele cheie ale unei posibile bunastari .

Tocmai de aceea eu cred ca românii nu au luat cuvintul râu de la romani ... il foloseau si grecii , si cred ca il foloseau si alti 'barbari' indoeuropeni contemporani cu grecii ... printre care si geto-dacii .

exergy
Poti sa ne spui de ce cuvintul "pîriu" nu are pluralul "pîrîuri" asa cum ar fi normal, ca banuiesc ca este un cuvint derivat de la "rîu" care are pluralul "rîuri" nu "raie" ?

In legatura cu cuvîntul "mîntuire" de care s-a vorbit mai înainte are legatura cu Mîntuleasa ? Apropo de asta ce semnificatie are sufixul "leasa" prezent la unele nume de familie ?

Acest topic a fost editat de Lucifer: 31 Oct 2006, 03:41 AM

... de ce piuă are pluralul pive ?

Nu toate cuvintele se conjuga la fel.

Forma corecta de plural este pâraie,insa multi au tendinta de a pronunta pârâuri .
... vezi expresia râuri şi pârâuri ... nimeni nu spune râuri si pâraie ...

Am retinut ironia .

La fel de bine pot intreba si eu : Ce semnificatie are terminatia "escu" in numele romanesti?
De unde provine ea ?

Doar verbele se conjuga, restul se declina.

N-am inteles nimic. Ce ironie te-ai fortat sa gasesti ?

Terminatia "escu" banuiesc ca e singularul de la "esti" din Bucuresti, Ploiesti, Pitesti.
Poate are legatura cu verbul "a fi".

Da.
Ai dreptate .

Nu m-am fortat sa o gasesc . Am gasit-o pur si simplu .
Daca ai fi spus ca numele Mintuleasa ar putea deriva din mintuire , poate ca mi s-ar fi parut oarecum normal .

Cineva din Iran m-a intrebat ce inseamna terminatia 'escu' pe care o au mai multi jucatori de fotbal din echipa nationala sau de la cluburi .
Nu am stiut ce sa-i raspund . Pina in ziua de astazi am ramas datoare cu un raspuns.
Niciodata nu am analizat la modul serios .
Ar mai fi terminatia 'aru' .... Rotaru , Blanaru , Olaru , Cojocaru ,Tutunaru , Stuparu ...

pentru terminatia 'leasa' nu stiu ce explicatie s-ar putea da .
m-am gindit sa fac o analogie cu leasa (la plural 'lese' ) , ...

LEÁSĂ1, lese, s.f. Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coş etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, scr. ljesa.
Sursa: DEX '98

Nu stiu in ce masura se poate face o interpretare care sa stea in piciore .

Dar eu nu am zis ca poate deriva mîntuire din Mîntuleasa. Am zis ca poate au legatura. Evident ca daca au legatura derivarea este Mîntuleasa din mîntuire.

Cu sufixul "leasa" m-am gindit mai bine si cred ca am gasit ce e cu el : este sufix de formare a femininului cum ar fi "easa" in exemplul preot --> preoteasa. Litera "l" ("L" ) care e in plus ar fi adaugata pentru cazurile cind primul cuvint se termina in vocala, pentru a nu fi doua vocale alaturate dupa compunere. Exemple:
- Pätru ( Petre ) --> Pätruleasa
- Mutu --> Mutuleasa

Apropo de interpretari : nu am vrut sa spun prin asta ca Mutu are ceva cu Pätruleasa.