Ajutor - Cauta - Forumisti - Calendar
Versiune completa:Mesagerii Timpului - Cuvintele
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Exploratorium > Cronica Timpului
Pagini: 1, 2, 3, 4
exergy33
CUVINTELE....

Oare ce informatii despre identitatea limbii ce o vorbim azi putem gasi in spatele cuvintelor?
In dictionarul explicativ al limbii romane gasim multe cuvinte cu etimologia necunoscuta...
Tocmai aceste cuvinte ne pot arata o fata noua a limbii pe care o vorbim!

Deschid acest nou subiect de discutie pentru cei care vor sa se aventureze in hatisul limbii romane.
Oricine poate propune spre discutie cuvinte cu o originea necunoscuta si bineinteles poate contracara afirmatiile si parerile celorlalti.
La fel de interesante sint hidronimele, toponimele si numele personajelor din basmele romanesti.

Sa vedem cine se incumeta la acest drum ?!

exergy33
woot_jump.gif
carrad
uite ca ma aventurez eu smile.gif

un cuvant cu etimologie cunoscuta, dar nu ma pot abtine sa-l scriu aici:

conventum (=venire laolalta sau venire in acelasi punct, participiul lui convenio, convenire, conveni, conventum) > "cuvant" in romana si "couvent" (= manastire) in franceza; nu stiu daca s-a mostenit si in celelalte limbi romanice...poate stie cineva

exergy33
carrad

Daca analizam cuvintul "cuvint" vedem ca el se compune din "con"+"ventus" sau din "con"+"ventum".
Cum ai spus si tu latinescul conventum inseamna intelegere, conventie, a fi de acord cu..
In limba franceza avem cuvintele convenu si convenir , care au sensul de intelegere, conventie, acord...
Nici in latina "conventum" nu are sensul de cuvint.
Daca nu ma insel in limba latina verbum=cuvint, de unde cred eu ca a derivat si cuvintul vorba in limba romana.
Daca consulti DEX 98 vei gasi o cu totul alta explicatie.
Acolo in dreptul cuvintului "vorba" este scris "cf sl dvoriba" , adica conform slavonului dvoriba.
Bineinteles ca eu nu pot accepta aceasta explicatie.
Voi ce parere aveti? wub.gif cry.gif

In copilarie incercam sa-mi formez o viziune a cuvintelor prin despartirea cuvintelor in silabe.
Pentru mine "cuvint" semnifica ceva care era luat de vint, pleca odata cu vintul iar "inchisoare " era un loc inchis unde nu ajungea soarele. tongue.gif drool.gif

Cit despre minastire ...in limba engleza ea se numeste convent.
In dictionarul etimologic englez se da urmatoarea explicatie :comunitate religioasa, constructie care adaposteste o comunitate religioasa :acest cuvint provine din latinescul "conventus" si a patruns in limba engleza prin sec XIII.

Cam atit
exergy33

IoanV
Buna idee cu acest topic.thumb_yello.gif
Intr-adevar cuvintele releveaza intelesuri nebanuite, pline de semnificatie daca mergi la etimologia lor. Chiar cuvintul cuvint imi spune multe (eu nu m-am gindit inainte de unde vine, multumesc Carrad!), si intr-adevar asa si este, un cuvint e un loc de intilnire, chiar daca venim spre el si plecam de la el in directii diferite, dupa cum intelegem fiecare.
Tot pe calea aceasta cindva am inteles si eu ce poate inseamna păcat dupa etimologia lat. peccatum - talmacit de mine prin spirit de turma.
carrad
peccatum inseamna greseala in latina....nu stiu daca este legat de pecus, pecoris....tre sa verific
exergy33
Revin cu propunerea sa luam in discutie niste cuvinte care in DEX 98 sint trecute ca avind o etimologie necunoscuta:

1- baci (cioban care conduce o stina )
2- doina (in folclorul lituanian sint o serie de cintece care se numesc
daina si acest cuvint "daina" inseamna cintec in lituaniana ) tongue.gif
3- melc
4- afin/afine
5- capsuna/capsune/capsuni

exergy33
exergy33
carrad

Mi-ai stirnit curiozitatea, asa ca am listat mai jos echivalentul cuvintului cuvint in mai multe limbi romanice:

Latina -verbum, dictum
Spaniola - palabra
Catalana - paraula
Italiana - parola
Franceza - mot
Portugheza - palavra
Romana - cuvint

Deci se poate vedea ca acest cuvint (cuvint) nu s-a mostenit
de catre celelalte limbi romanice.
Intr-adevar interesant.... hh.gif
Nu de alta dar Biblia ne spune ca..la inceput a fost cuvintul..!

exergy33
Wluiki
parabola (lat.) -> *paraula (galo-romansa) -> cuvintele din limbile romanice occidentale

Ce ti se pare asa ciudat? Nu stiai ca dialectele romanesti sunt singure in familia limbilor romanice orientale? Mai ales cand intr-o etimologia variaza semnificatia cuvantului trebuie sa ne asteptam la o evolutie cvasilocala. Termenii pe care i-ai identificat tu in limbile romanice occidentale pentru "cuvant" nu au avut acest sens in latina, asadar originea lor trebuie cautata in latina vulgara vorbita in respectiva zona - Franta, Italia, Spania.
exergy33
Wluiki

De ce crezi ca nu stiam ca limba romana este deosebita de celelalte limbi romanice ?
Citisem mai demult niste studii pe tema similitudinilor si diferentelor de vocabular si sintaxa dintre latina, dialectele sud-vestice ale limbilor romanice si limba romana (singura limba romanica orientala).

Citez din lucrarea "The origin of the Rumanians" scrisa de Dunay (o poti gasi pe Internet).

QUOTE
The PAN-ROMANIC STOCK comprises 488 words. Among these, only seven changed their meaning in Rumanian.

A total of 107 words were PRESERVED BY RUMANIAN ONLY. New formations, unknown or unusual in Latin, as well as semantic changes are numerous in this group.


Ceea ce mi s-a parut interesant este faptul ca romanii nu au preluat din limba latina cuvintele verbum sau dictum , cuvinte care in latina semnifica tocmai cuvintul cuvint...si se vede ca nici celealte popoare de spita latina nu au preluat aceste cuvinte (dictum, verbum) cu sensurile lor originale.

exergy33
exergy33
In legatura cu originea cuvintului cuvint va propun sa cititi articolul care se gaseste la adresa:

http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm

carrad te astept cu pareri si interpretari. jamie.gif

exergy33
actionmedia
QUOTE (exergy33 @ 8 Sep 2005, 08:41 PM)
Ceea ce mi s-a parut interesant este faptul ca romanii nu au preluat din limba latina cuvintele verbum sau dictum

cum nu le-au preluat?
"Vorba" ce inseamna?
Dar verbul "a zice"?
Mai avem si "zicala"
Au fost preluate si in timp si-au modificat semnificatia. Transformarea lui "d" in "z" este una obisnuita in formarea limbii romane.
Vorba este chiar sinonim pentru cuvant.
Explicatia pentru nepreluarea in forma si cu semnificatia initiala este simpla. Nu era un cuvant uzual.
Wluiki
QUOTE
De ce crezi ca nu stiam ca limba romana este deosebita de celelalte limbi romanice ?
Pentru ca deseori faci comparatii intre ele pentru a evidentia un argument al nelatinitatii.

QUOTE
Citez din lucrarea "The origin of the Rumanians" scrisa de Dunay (o poti gasi pe Internet).

Lucrarile lui Andre Du Nay se gasesc pe site-urile de propaganda maghiara. Mai usor cu internetul asta smile.gif
exergy33
actionmedia
QUOTE
cum nu le-au preluat?
"Vorba" ce inseamna?



Da-mi voie sa repet o afirmatie pe care am facut-o anterior:
QUOTE

Daca nu ma insel in limba latina verbum=cuvint, de unde cred eu ca a derivat si cuvintul vorba in limba romana.
Daca consulti DEX 98 vei gasi o cu totul alta explicatie.
Acolo in dreptul cuvintului "vorba" este scris "cf sl dvoriba" , adica conform slavonului dvoriba.
Bineinteles ca eu nu pot accepta aceasta explicatie.
Voi ce parere aveti? 



Problema e acolo ca DEX-ul ne spune ca vorba provine din slavonul dvoriba si nu din latinescul verbum..! wub.gif

Am cautat echivalentele cuvintelor cuvint si vorba (word, say, saying) in unele limbi slave , dar nu am putut gasi vreun echivalent asemanator din punct de vedere fonetic si semantic cu dvoriba.
Nu am la dispozitie un dictionar de slavona veche ca sa verific acest cuvint dvoriba.

actionmedia si eu cred ca vorba a fost preluat direct din latinescul verbum dar nu am documente scrise prin care sa pot demonstra acest lucru. cry.gif

exergy33
carrad
bun articol, exergy....cine l-a scris? ca n-am vazut nicaieri numele autorului sad.gif

carrad
cu siguranta vorba < lat. verbum....vocalismul e/o este normal....e vorba de radical pe grad zero sau largit
exergy33
Wluiki

Mi se pare mie sau iarasi te grabesti sa tragi concluzii nu prea la locul lor?
Scuze daca gresesc.
QUOTE
Lucrarile lui Andre Du Nay se gasesc pe site-urile de propaganda maghiara. Mai usor cu internetul asta


Totusi in acest text de propaganda maghiara se spune ca 107 dintre cuvintele de origine latina au fost conservate numai de limba romana si apoi au fost dezvoltate de catre aceasta limba romana.
As vrea sa pot obtine o lista cu aceste 107 cuvinte .


Dar pe cine citeaza Du Nay in capitolul II al lucrarii sale ?!?

S.Stati - Dacoromania I, 1973, pag 213
I.I Russu - Etnogeneza Romanilor (1981)-pag 59-66
Istoria limbii romane editata de A.Rossetti , B.Cazacu & I.Coteanu in 1969 ,pag 110-173
C.Poghirc

Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate , nici altii nu le-ar fi putut folosi in lucrari de propaganda, ce maghiare ce pan-slaviste.

Am citit mai multe articole care se gasesc pe diferite site-uri maghiare sau pro-maghiare.
Una din ideile pe care am regasit-o in mai multe locuri este aceea ca vocabularul roman are la ora actuala aproximativ 20% cuvinte de origine slava (in special bulgara) , intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze), deci se poate trage concluzia ca limba romana s-a format la sud de Dunare , intr-un spatiu locuit de bulgari, albanezi, sirbi...! wub.gif

Pe urma vii tu si altii , si unanim ma condamnati pe mine ca am ce am cu cei care au scris DEX-ul! cry.gif cry.gif cry.gif

Substratul limbii romane unde il putem gasi?

Cit despre cuvintul plug , bineinteles ca stiu ca se foloseste in forme fonetice ca plough/plow in engleza sau Pflug in germana.Vezi si postul trimis de mine pe 1sept 2005 11:29 AM (Comparatie intre sanscrita si romana).
QUOTE

In dictionarul roman se spune ca "plug" este preluat din slava.
Englezii au avut cuvintul plough (forma veche) care a devenit plow, germanii au
Pflug,si celelalte tari de limba germanica au un cuvint asemanator pe care il considera ca fiind luat dintr-o veche radacina comuna si anume "plugis".

Crezi ca slavii au avut o atit de mare influenta economica, politica sau culturala in Europa care sa duca la "implementarea" cuvintului plug pina pe insulele britanice ?

Sau crezi ca europenii din Europa centrala si de est,( si nu numai) posesori a unor terenuri prin excelenta agricole, nu aveau instrumentul "plug" si cuvintul care sa il defineasca?


exergy33









exergy33
carrad

Nu inteleg la care articol te referi
QUOTE
bun articol, exergy....cine l-a scris? ca n-am vazut nicaieri numele autorului 


In ceea ce priveste verbum > > vorba mi se pare ceva de la sine inteles si cum ai spus si tu
QUOTE

cu siguranta vorba < lat. verbum....vocalismul e/o este normal....e vorba de radical pe grad zero sau largit


Aici iarasi ajung la punctul in care DEX -ul cu al sau slavonic dvoriba ma face sa ma doara capul. wub.gif

exergy33 cry.gif
carrad
nu tu ai dat link-ul?
Wluiki
QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 01:37 PM)



QUOTE
Mi se pare mie sau iarasi te grabesti sa tragi concluzii nu prea la locul lor?
Ti se pare. laugh.gif
Ti-am atras atentia ca ai ortografiat gresit si ca sursa este una binecunoscuta pentru partinire. Nu stiu ce vrei sa deduci tu din acest material, dar sper sa nu fie o temelie pentru vreo argumentatie viitoare. Ca pe tine doar te intereseaza niste numere propuse, foarte bine - nu stiu cati dintre cei de aici cunosc bibliografia si/sau metodologia lui Du Nay pentru a detalia acele criptice estimari.

QUOTE
S.Stati - Dacoromania I, 1973, pag 213
I.I Russu - Etnogeneza  Romanilor (1981)-pag 59-66
Istoria limbii romane editata de A.Rossetti , B.Cazacu & I.Coteanu in 1969 ,pag 110-173
C.Poghirc

Daca lingvistii  si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate , nici altii nu le-ar fi putut folosi in lucrari de propaganda, ce maghiare  ce pan-slaviste.
Daca ai citi acel material (Originea romanilor) in loc sa-l judeci dupa o rasfoire ai observa ca Du Nay are si placerea de a demonta multe din observatiile autohtoniste ale respectivilor autori (de Poghirc si Russu imi aduc eu aminte). Ceea ce spun ei este adevarat sau fals, in functie de raportarea spuselor lor la teza lui Du Nay.
Sa inteleg ca intr-un mod similar blamezi stiintele care permit creationismului sa se dezvolte? Sunt de blamat specialistii pe seama carora diletantii inventeaza teorii?

QUOTE
intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze),
ohmy.gif The Albanians strike back! laugh.gif

QUOTE
Substratul limbii romane unde il putem gasi?
Nu-l mai poti gasi, doar intui.

QUOTE
Cit despre cuvintul plug
Mi s-a parut mie ca acest thread este identic in continut cu primul wink.gif

QUOTE
Crezi ca slavii au avut o atit de mare influenta economica, politica sau culturala in Europa care sa duca la "implementarea" cuvintului plug pina pe insulele britanice
Pe celalalt thread insa ai explicatia originii cuvintelor din dictionare. Demonstrezi in continuare ca nu intelegi fenomenul iar eu unul m-am plictisit sa repet smile.gif
exergy33
Wluiki
Interpretarea partinitoare , scoaterea din context , demontarea si remontarea unor fraze fac parte din arsenalul propagandistilor.

QUOTE
Ca pe tine doar te intereseaza niste numere propuse, foarte bine


Chiar daca te superi pot sa-ti spun ca in multe lucrari scrise de autohtonii romani , lexicul romanesc a fost impartit procentual si pur matematic.

QUOTE


QUOTE 
intre (15-20)% cuvinte cu etimologie neclara (multe dintre cuvintele romanesti au fost puse in legatura cu cuvinte albaneze), 

The Albanians strike back! 


Explica ce vrea sa insemne propozitia de mai sus.(ideea pe care vrei sa o pui in evidenta).

QUOTE
Demonstrezi in continuare ca nu intelegi fenomenul iar eu unul m-am plictisit sa repet 


Nu mai repeta!

De ce nu scoti o vorba despre etimologia cuvintului vorba ?
exergy33


exergy33
carrad

QUOTE
nu tu ai dat link-ul?


Daca te referi la

http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm

da eu l-am dat.

A fost publicat in revista Ianus nr 2 din 2001....poate poti afla de acolo cine este autorul .

exergy33 unsure.gif

Wluiki
QUOTE
Interpretarea partinitoare , scoaterea din context , demontarea si remontarea unor fraze fac parte din arsenalul propagandistilor.
Foarte de acord. Asta nu spune nimic despre valoarea frazelor originale. Cu alte cuvinte, insinuarile cu privire la Russu, Poghirc et. al. sunt nejustificate si probabil fac parte din acea categorie de "wishful thinking" necesara teoriilor tale. Incearca sa privesti mai cu incredere istoricii si lingvistii romani (da, au si ei scaparile lor), si cu mai putina incredere "fituicile" de pe net.

QUOTE
Chiar daca te superi pot sa-ti spun ca in multe lucrari scrise de autohtonii romani , lexicul romanesc a fost impartit procentual si pur matematic.
Stiu, dar tu ai facut exact ceea ce descriai in pasajul de mai sus. Sensul original a fost cu totul altul, prin citat si replica i-ai dat alt sens.

QUOTE

QUOTE
The Albanians strike back! 


Explica ce vrea sa insemne propozitia de mai sus.(ideea pe care vrei sa o pui in evidenta).
Ca legaturile ("multe" dintre ele - probabil din 10-15%) sunt fortate si exagerate. Vorbim de cateva sute de cuvinte comune (si mai mult nu toate fac parte din vocabularul de baza).

QUOTE
De ce nu scoti o vorba despre etimologia cuvintului vorba ?
Esti cam impertinenta!
Pentru ca nu am nimic de adaugat la fel cum n-am avut nimic de adaugat in privinta altor etimologii cerute sau propuse.
Wluiki
QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 02:57 PM)
carrad

QUOTE
nu tu ai dat link-ul?


Daca te referi la

http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/komenton_r.htm

da eu l-am dat.

A fost publicat in revista Ianus nr 2 din 2001....poate poti afla de acolo cine este autorul .

exergy33 unsure.gif

Hai sa te invat un "trick" al navigarii pe internet. Cand ai o adresa cu un articol ii poti gasi index-ul destul de usor.

http://soltdm.tripod.com/

Este site-ul lui Sorin Olteanu wink.gif
exergy33
Wluiki
QUOTE
Esti cam impertinenta!


Mutumesc.

QUOTE
Cu alte cuvinte, insinuarile cu privire la Russu, Poghirc et. al. sunt nejustificate si probabil fac parte din acea categorie de "wishful thinking" necesara teoriilor tale.


Nu am teorii si nu am insinuat nimic despre Russu sau Cicerone Poghirc.
Pasaje din studiile lor sint citate in mai multe articole pro-maghiare sau pro-slave cit si in cartile unor lingvisti rusi, maghiari si germani , carti scrise in engleza si publicate sub egida unor universitati cunoscute..(deci fenomenul nu s-a oprit numai la unele materiale mai mult sau mai putin dubioase care se gasesc pe net).

In legatura cu procentul de cuvinte cu etimologia necunoscuta

QUOTE

Ca legaturile ("multe" dintre ele - probabil din 10-15%) sunt fortate si exagerate. Vorbim de cateva sute de cuvinte comune (si mai mult nu toate fac parte din vocabularul de baza).


Asta este punctul unde vreau si eu sa ajung.
Multe din asa zisele similitudini romano-albaneze sint fortate.
Pentru o serie de cuvinte au fost propuse etimologii albaneze fara sa se tina cont ca in albaneza aceste cuvinte semnifica cu totul altceva cool.gif .
Multe din cele 15 sau 20 % din cuvintele cu etimologie necunoscuta au o origine directa in limbajul PIE.(parere proprie si nu numai) drool.gif
Din punctul meu de vedere multe din cuvintele de origine slava, maghiara sau turca ...de fapt nu au astfel de origini. wub.gif


Dau un citat de pe site-ul lui Sorin Olteanu, care a fost studentul profesorului Poghirc.
QUOTE


The recent histories of the Romanian language analize monographically a list of about 100 words supposed to come from the substratum. They are taken as such and compared with ancient attestations, with geographical names a.s.o. When I was still a student, prof. Poghirc used to urge us to study those words, because they must be - as he said - more numerous than they are thought to be. Professor Poghirc didn't know at that time that these words (and I repeat: it is about words whose origin is unknown and which can be old) are almost 3-4% of the Romanian vocabulary, and this means some thousands! In case only one tenth of them would be indeed of TDM origin, than Romanian lexic would become a true thesaurus of ancient balkanic words.


Si ca sa nu se creada ca vreau sa scot anumite citate din context ,dau si adresa completa
http://soltdm.tripod.com/limbimod/romana/etimrom.htm

PS
In Teheran ai sa gasesti casete audio si CD-uri cu Gheorge Zamfir.
Pe ele sta scris:
GHEORGHE ZAMFIR - FLUTE MAGYAR.
Dedesupt este fotografia lui Zamfir (din tinerete) in costum popular romanesc.
Pe verso este tiparita lista pieselor muzicale ...in limba romana.
In interiorul casetei este un mic pliant in limba persana in care GH.Zamfir este prezentat drept un instrumentist maghiar. cry.gif cry.gif cry.gif
NO COMMENT

Daca nu am facut infarct cind am vazut toate astea poti fi convins ca micile tale "Complimente" nu au cum sa ma supere.

exergy33






Wluiki
QUOTE

Nu am teorii si nu am insinuat nimic despre Russu sau Cicerone Poghirc.
Pasaje din studiile lor sint citate in mai multe articole pro-maghiare sau pro-slave cit si in cartile unor lingvisti rusi, maghiari si germani , carti scrise in engleza si publicate sub egida unor universitati cunoscute..(deci fenomenul nu s-a oprit numai la unele materiale mai mult sau mai putin dubioase care se gasesc pe net).
Poti inlocui cuvantul teorie cu scenariu, conjectura sau orice termen mai lax care pastreaza partial sinonimia aceasta. Daca nu ai asa ceva, nu inteleg ce-i cu discutiile astea legate de etimologie. Caci in anumite cazuri tu nu spui "x zice ca" ci propui tu o varianta, uneori pornind de la experientele tale legate de spatiul cultural iranian sau de ce ai gasit tu prin dictionare.
Cat despre insinuari eu m-am referit la "Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate ". Am subliniat ce mi s-a parut relevant pentru obiectia mea. Cum adica neadevaruri? Ce neadevaruri contin lucrarile lui Russu si Poghirc (nu spun ca nu contin, dar tu insinuezi, nu analizezi). Poti sa spui ca sunt tendentios si ca vad aceasta insinuare in legatura cu reticenta ta fata de DEX si de preferinta ta pentru teorii alternative si scenarii non-latine, dar asta e, nu prea ma omor cu coincidentele biggrin.gif

QUOTE
Multe din cele 15 sau 20 % din cuvintele cu etimologie necunoscuta au o origine directa in limbajul PIE.(parere proprie si nu numai)
Ca e parerea ta am observat. Ca o au si altii nu ma indoiesc. Dar argumentele? (putem sa ne intoarcem pe celalat thread la discutia despre Siret unde gasesc ipoteza ta fiind in acelasi impas - o simpla asemanare - altminteri de luat in seama daca n-ar fi existat acea explicatie alternativa care imbina argumentul lingvistic cu argumente puternice, de alta natura).

QUOTE
are almost 3-4%
De la 3-4% (neconfirmate) pana la 15-20% este o diferenta enorma. Si vorbim de cuvinte cu etimologie necunoscuta, nu de cuvinte arhaice din substrat (care sunt un procent din acestea).

QUOTE
ca micile tale "Complimente"
Sunt aprecieri sincere. Daca te indoiesti de justetea rationamentelor mele ti le pot oferi. De pilda, esti impertinenta pentru ca-mi ceri socoteala in niste chestiuni in care nu m-am pronuntat si mai rau, ma intrebi de ce nu ma pronunt. Poate ca subiectul respectiv imi este tabu sau pur si simplu nu ma intereseaza sau nu am nimic de spus. Crezi ca iti sunt dator tie cu astfel de explicatii, pana la urma personale?
IoanV
QUOTE (carrad)
peccatum inseamna greseala in latina....nu stiu daca este legat de pecus, pecoris....tre sa verific

am spus ca am talmacit pacat (peccatus) prin spirit de turma. M-am mai uitat odata in dictionar si am gasit ca pecu = turma, vite, iar catus = destept, abil. Am presupus ca e o alaturare de doua cuvinte deoarece are cc la mijloc, si asa a iesit desteptaciune (abilitate) de turma (vite). In timp din desteptaciune am facut in mintea mea spirit, dar nu am deviat f. tare.

Eu cred oricum ca este pacat ca discutia a deviat spre altfel de chestiuni, in loc sa ne invirtim deasupra cuvintelor, sa le gasim semnificatii neasteptate, uneori chiar relevante.
Apropo, ce cuvint ar fi mai potrivit sa caracterizeze "contrazicerile" voastre de pe aici si ce ar putea insemna?
carrad
contra-dico = vorbesc/spun impotriva/invers laugh.gif
carrad
sa-ti zic una faina...

modest vine din latinescul "modestus", care e un derivat al lui "modus" = masura....
asadar, modest nu e ala care sta cu nasu-n pamant si zice "eu nu, eu nu", ci ala care isi cunoaste valoarea si masura, dupa cum spunea si poetul
"exegi monumentum aere perenni" smile.gif
exergy33
Wluiki

Deci
QUOTE
De pilda, esti impertinenta pentru ca-mi ceri socoteala in niste chestiuni in care nu m-am pronuntat si mai rau, ma intrebi de ce nu ma pronunt. Poate ca subiectul respectiv imi este tabu sau pur si simplu nu ma intereseaza sau nu am nimic de spus. Crezi ca iti sunt dator tie cu astfel de explicatii, pana la urma personale?


...asa interpretezi tu IMPERTINENTA !?!

In primul rind ca nu ti-am cerut socoteala (nici tie nici altora) , in al doilea rind am pus o simpla intrebare (poate ca tonul ei nu ti-a convenit) si in final nu cred ca imi esti dator cu explicatii
QUOTE
pana la urma personale?


In alta ordine de idei
QUOTE


Poti inlocui cuvantul teorie cu scenariu, conjectura sau orice termen mai lax care pastreaza partial sinonimia aceasta. Daca nu ai asa ceva, nu inteleg ce-i cu discutiile astea legate de etimologie.


Discutiile astea legate de etimologie au pornit din dorinta de a vedea care sint si parerile altora (vorbitori de limba romana) in legatura cu unele similitudini pe care le-am identificat in acest spatiu indo-iranian.
Eu spun parerile proprii si altii contra-ataca.

Si o nedumerire
QUOTE

Cat despre insinuari eu m-am referit la "Daca lingvistii si istoricii romani nu ar fi publicat in lucrarile lor atitea pasaje neadevarate sau lucruri nedemonstrate ". Am subliniat ce mi s-a parut relevant pentru obiectia mea. Cum adica neadevaruri? Ce neadevaruri contin lucrarile lui Russu si Poghirc (nu spun ca nu contin, dar tu insinuezi, nu analizezi).


Durerea e tocmai aici, aceste lucruri exista in lucrarile unora dintre exegetii romani, altii le-au observat si le-au folosit ca arme eficace impotriva istoriei poporului roman.
Nu promit, dar voi cauta in masura posibilitatilor sa fac o analiza a unor fraze si idei cam tulbure extrase din aceste lucrari ale lui Russu, Poghirc sau Iorgu Iordan.

Aici nu am posibilitatea sa consult carti in limba romana, in schimb se gasesc carti publicate in editii de lux (in limbile engleza sau franceza ) despre istoria Transilvaniei, istoria popoarelor dupa dezmembrarea imperiului roman, studii despre limbile romanice si evolutia acestor limbi, ortodoxie si catolicism in Europa centrala si de est, ...
Ceea ce am observat din lecturarea acestor carti (intr-o perioada de 3-4 ani)
este ca mereu se folosesc aceleasi referinte romanesti, se citeaza aproximativ aceiasi autori romani..pina si paginile citate sint aceleasi, ce in cartile scrise in franceza ..ce in cele scrise in engleza.
Aceste lucrari publicate cu girul unor binecunoscute universitati din vest sint apoi luate ca lucrari de referinta de universitarii si de studentii din Asia (Turcia, Iran, Japonia, Koreea..).

Ideea pe care incerc sa o sustin nu este aceea a unei "non-latinitati" ci aceea a existentei unui substrat lexical vechi indo-european care nu a fost anihilat in timp.
Daca am spus ca anumite cuvinte din lexicul romanesc de azi sint identice sau apropiate cu unele cuvinte din sanscrita sau avestana nu am vrut sa insinuez ca noi am luat aceste cuvinte din aceste limbi.

Ideea pe care incerc sa o apar este aceea ca stramosii nostri au folosit aceste cuvinte simultan in timp cu vorbitorii de limba sanscrita si avestana.

La intrebare aunde putem gasi substratul limbii romane , tu ai raspuns
QUOTE

Nu-l mai poti gasi, doar intui.


Eu asa intuiesc substratul limbii romane. Este o crima?

Prima propunere de discutie pe acest thread a fost facuta de carrad.
Cuvintul cuvint are originea cunoscuta si totusi s-au spus atit de multe lucruri in legatura cu el.

Nu am intentionat sa clonez aici threadul cu limba sanscrita.
Fiecare poate propune spre discutie o serie de cuvinte , in special unele cu o etimologie necunoscuta.
Si pentru ca am deschis acest subiect trebuie sa ascult toate acuzele, inclusiv ale tale

Politetea e o arma la indemina tuturor. ohmy.gif

exergy33











exergy33
Ioan V
QUOTE
Eu cred oricum ca este pacat ca discutia a deviat spre altfel de chestiuni, in loc sa ne invirtim deasupra cuvintelor, sa le gasim semnificatii neasteptate, uneori chiar relevante.


De ce nu faci si tu niste propuneri care sa aduca discutia pe un fagas mai pasnic?
Aceasta este o simpla intrebare. cool.gif

exergy33
Wluiki
QUOTE
...asa interpretezi tu IMPERTINENTA !?!
Impertinenta este interpretabila prin definitie.

QUOTE

In primul rind ca nu ti-am cerut socoteala (nici tie nici altora) , in al doilea rind am pus o simpla intrebare (poate ca tonul ei nu ti-a convenit) si in final nu cred ca imi esti dator cu explicatii
QUOTE
pana la urma personale?
O simpla intrebare poate fi tot ce am spus eu.

QUOTE
Discutiile astea legate de etimologie au pornit din dorinta de a vedea care sint si parerile altora (vorbitori de limba romana) in legatura cu unele similitudini pe care le-am identificat in acest spatiu indo-iranian.
Eu spun parerile proprii si altii contra-ataca.
Asta am inteles si eu si exact astea sunt sustinute prin atacurile tale la DEX sau la lingvistica romaneasca.

QUOTE
altii le-au observat si le-au folosit ca arme eficace impotriva istoriei poporului roman.
Orice lucrare poate avea mai multe taisuri in functie de interpretare. Tot nu vad ce legatura are asta cu neadevarurile lui x sau y, si mai ales, care sunt acestea?

QUOTE
este ca mereu se folosesc aceleasi referinte romanesti, se citeaza aproximativ aceiasi autori romani..pina si paginile citate sint aceleasi,
Astea inseamna o calitate nu foarte buna a materialului. Am acasa un atlas istoric canadian in care istoria incepe cu Adam iar Regatul Vechi Egiptean este contemporan cu patriarhii biblici. Istoria Romaniei incepe in 1859, bineinteles. Asta inseamna lipsa de profesionalism a realizatorilor sai si nu gasesc vreo vina autorilor romani ca nu-si fac publicitate teoriilor proprii. Vorbim despre istorie sau lingvistica ca stiinta, nu ca arma politica.

QUOTE
Ideea pe care incerc sa o sustin nu este aceea a unei "non-latinitati" ci aceea a existentei unui substrat lexical vechi indo-european care nu a fost anihilat in timp.
Nu rareori etimologiile pe care le propuneai erau in conflict cu cele din latina, dar si slava, turca, etc.. Nu ai avut in vedere doar segmentul redus al cuvintelor de origine necunoscuta.

QUOTE
Ideea pe care incerc sa o apar este aceea ca stramosii nostri au folosit aceste cuvinte simultan in timp cu vorbitorii de limba sanscrita si avestana.
Nu am observat aceasta concluzie. Care este rationamentul?

QUOTE
Eu asa intuiesc substratul limbii romane. Este o crima?
Nicidecum, dar nici nu cred ca am insinuat asa ceva.

QUOTE

Nu am intentionat sa clonez aici threadul cu limba sanscrita.
Fiecare poate propune spre discutie o serie de cuvinte , in special unele cu o etimologie necunoscuta.
Si pentru ca am deschis acest subiect  trebuie sa ascult toate acuzele, inclusiv ale tale
Daca ai sa recitesti cu atentie vei observa ca tu ai adus threadurile la un numitor comun prin a-mi raspunde pe mesajele mele de pe celalalt thread aici (vezi chestiunea "plug") sau a-mi sublinia progresiv relatiile limbii romane cu albaneza, cu fondul pIE, si acum vad cu limbile sanscrita si avestana.

QUOTE
Politetea e o arma la indemina tuturor
Intr-adevar. Tie poate nu iti place franchetea, dar mie imi displace indiscretia. Ce ne facem? biggrin.gif


carrad
solicit interventie moderator tongue.gif
propun deschiderea unui thread special pentru CONTRAZICERI....ceva in genul celui al lui catalin rofl.gif
Wluiki
Uite exergy, introduc si eu aici o mica analiza (de la Oisteanu citire, de data asta) despre cuvinte de origine cvasinecunoscuta.
Murg, pare sa fie un cuvant (adjectiv) autohton, prelatin, pastrat in romana si albaneza (tongue.gif) cu sensul de "inchis la culoare, negru sau brun". Prin extensie el poate deveni si substantiv, desemnand un animal de culoare inchisa: cai, caini, bovine, probabil fructe de culoare inchisa (serb-cr. murgula = maslina, murga = duda neagra) sau cer de culoare inchisa, dimineata sau seara (vsl. mraku, germ. Morgen, rom. amurg, iar in rusa morok(a) = intunecime, nor negru). De remarcat ca similitudinea amurg - murg nu este specifica numai limbii romane (fr. brun - brune, it. bruno - brunisce il giorno, germ. grau - es graut der Tag).
Analiza acestui cuvant este parte dintr-un studiu dedicat magicului si ritualului in jocurile de copii. Sunt niste descantece populare, rostite de copii, in care apare Murga, o fiinta demonica ce pare sa reprezinte intunericul). Interesant este aici si un alt termen "druga" care este arma cu care copii omoara/alunga pe Murga, arma ce este fie stiulete, drug scurt sau fus, si se pare ca sensul in folclorul copiilor este ultimul de unde ar veni si verbul a indruga = a toarce cu druga = (fig.) = a spune nimicuri, a vorbi aiurea si mult.
exergy33
carrad
QUOTE
"exegi monumentum aere perenni"


Daca tot e vorba sa dai citate din Horatio , te rog tradu ce inseamna ..si in ce context se foloseste acest citat

Explicatia cuvintului modestie relativ la radacina modus-masura- a fost interesanta. Nu stiu citi dintre forumisti o stiau.
Daca mai ai ceva interesant in sacul de Mos Craciun ..te astept. cool.gif

exergy33
exergy33
Wluiki

Cuvintul murg pe care l-ai propus , si despre care se spune ca exista si in albaneza , are o mica neclaritate.
In romana el semnifica in special un cal de culoare inchisa, termenul s-a extins apoi pentru a desemna ceva de culoare inchisa. De aici a derivat si cuvintul amurg/amurgit.

In limba albaneza cuvintul murg are semnificatia de calugar, pustnic !

Oare in care dictionar explicativ se da o asemenea explicatie ?
Acesta este numai un exemplu din asa zisele etimologii albaneze.

Mai demult am facut legatura intre murg si Eftimie Murgu , si tot navigind pe net am gasit ceva care mi s-a parut interesant.
Vedeti si voi la:
http://www.ancestry.com/search/surnamePage...ourcecode=13304

exergy33 dance.gif dance.gif dance.gif
IoanV
QUOTE
De ce nu faci si tu niste propuneri care sa aduca discutia pe un fagas mai pasnic?
Chiar asa, de ce nu explicati cum ati ales nick-name-ul? La mine e prea banal, un nume si o initiala, dar la voi...
Acum serios, nu stiu de unde pleaca discutia. Consideram ca am citit pe Noica - Cuvint impreuna despre rostirea romaneasca? Ne intereseaza doar originea in limba romana sau si in limba din care provine, de ex, cum a ajuns in franceza, de unde a fost apoi preluat in romana? Pt. mine sunt interesante cuvintele cu greutate "existentiala", pe care apoi noi le intelegem in toate felurile.
De ex. mintuire e folosit cu cel putin doua sensuri, unul de eliberare, etc, dar si celalat, peiorativ, de terminat.
De unde provine si ce insemna la origine?
Wluiki
QUOTE
In romana el semnifica in special un cal de culoare inchisa, termenul s-a extins apoi pentru a desemna ceva de culoare inchisa. De aici a derivat si cuvintul amurg/amurgit.

Daca asa crezi tu ... laugh.gif

QUOTE
In limba albaneza cuvintul murg are semnificatia de calugar, pustnic !
si semnificatia asta. Cu ce influenteaza rationamentul? Poate calugarii sunt numiti asa pentru ca se imbraca in negru wink.gif Sau poate din cauza unei istorii cu mult mai incalcite decat "murga si druga" smile.gif



carrad
QUOTE (exergy33 @ 9 Sep 2005, 09:08 PM)
carrad
QUOTE
"exegi monumentum aere perenni"


Daca tot e vorba sa dai citate din Horatio , te rog tradu ce inseamna ..si in ce context se foloseste acest citat


scuze, am gresiiiiit wub.gif
era: exegi monumentum aere perennius = am inaltat un monument mai durabil decat arama


si daca tot am ajuns la monument, pentru a intelege mai bine semnificatia acestui cuvant...
originar, acest cuvant inseamna "semn amintitor, amintire", de aici, prin extrapolare, "monument", dar si "monument scris (act, anale)", dupa cum ne spune dictionarul gutu.

acest substantiv este derivat din verbul "moneo, monere, monui, monitum" = a face atent, a atrage atentia, a aminti; dar si a sfatui, a indemna, a recomanda.

tot din acelasi radical avem cuvantul "moneda"....foarte simplu....exista un templu al zeitei Iuno in care se batea moneda....este vorba de Iuno Moneta, ipostaza sfatuitoare a zeitei.

hm....ca sa vezi ce face moneda din om! rofl.gif
Wluiki
si in limba romana din monument avem mormant smile.gif
carrad
da, exact...am uitat de asta!

cum bine remarca wluiki, avem de fapt un dublet etimologic: mostenitul "mormant" si neologicul "monument".
exergy33
O serie de cuvinte care se refera la fructe si plante de padure au o origine necunoscuta sau "nesigura" tongue.gif .

Citeva exemple ar putea fi :afine, maces/macies , capsuni, zmeura/smeura, stejar, izma, spinz/spanz- planta medicinala otravitoare ,cuvint consemnat in scrierile lui Cantemir cool.gif ,.., cioata/ciot de copac, ..

Cautind diferite interpretari etimologice pentru zmeura/smeura am descoperit un articol in Cronica Romana, articol care se poate citi la adresa:
http://www.cronicaromana.ro/etimologii-126.html

exergy33
exergy33
Tot cu etimologia necunoscuta sint si cuvintele :nasture si pinza
Fuior-manunchi de fire de cinepa sau in pregatite de tors - are deasemenea originea necunoscuta.
Un cuvint interesant il reprezinta si comanac.

comanac - palarie fara boruri confectionata mai ales din pisla care este purtata de calugari si calugarite
In trecut femeile si fetele din familiile domnesti purtau comanace confectionate din matase sau alte materiale scumpe si care uneori erau impodobite cu margele si pietre semipretioase.
Se pare ca si domeniul "textil" ofera multe surprize din limba autohtona tongue.gif .

exergy33




exergy33
Mai adaug doua cuvinte cu etimologia necunoscuta care se pot incadra in domeniul textil :
- straie si bulendre

Trebuie sa caut sa vad daca au o radacina in sanscrita! devil.gif
exergy33

exergy33
Are cineva informatii despre originea numelui muntilor Bucegi?

exergy33 wub.gif
carrad
"Bucsa, nume de botez în Tohanul Nou si, împreuna cu Bucsoiu, nume de munti în Buceci. Ele deriva de la un hipocoristic Buc sau Bucea, care presupun ca e o scurtare a foarte frecventului (pe la Bran) nume Bucur. Un derivat al acestora e însusi numele Buceciului, format cu acelasi sufix ca numele comunelor Maneci, dincolo de trecatoarea Santului, si Moeciu, în Bran. Cel dintai e derivat de la Man sau Manea, forme scurtate de la Mamole (Emanuil), iar cel de-al doilea, poate, de la
Moise, nume de asemenea foarte raspandit prin Bran."
apud Sextil Puscariu
linkul e aici: toponime-bucegi
exergy33
carrad

Explicaţia data de Sextil Puscariu nu mi se pare plauzibila hh.gif (in ciuda frecvenţei mari a numelor Bucşa si Bucşoiu in zona satelor de pe culoarul Rucar-Bran).
Prima atestare a numeleui de Bucegi/Buceci de catre cine a fost facuta şi in ce perioda?

exergy33
carrad
BUNCEÁG, bunceaguri, s.n. (Reg.) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute, crengi uscate şi ierbărie. 2. Covor de muşchi. – Cf. scr. b u č a k.
sursa: dexonline

desi nu sunt foarte sigura ca ar fi posibila....avem o nazalizare care ba e, ba nu e! who knows? mai sapam...poate aflam ceva! rolleyes.gif
exergy33
carrad

Cind analizam etimologia unui toponim sau hidronim cred ca este util sa privim zona respectiva in ansamblu.

De exemplu in zona montana a Brasovului intilnim nume mai mult sau mai putin ciudate ca :Busteni, Glajer/Glajerie , Tohan, Bran, Bucegi, Barsa,..

Bustean este trecut in DEX98 drept cuvint cu originea necunoscuta, iar in alte dictionare drept un cuvint autohton.
Glajerie inseamna un loc defrisat in interiorul padurii, luminis...
Din pacate in DEX98 avem urmatoarele interpretari:
glaja- sticla (din germanul Glas)
glajer - geamgiu , sticlar
Cuvintul glajerie nu este cuprins.
Despre Barsa ca sa zic... tongue.gif oile barsane...si poate nu intimplator cuvintul barsan este deasemeni un cuvint autohton care nu exista in alte limbi tongue.gif !!!

Chiar nu stie nimeni nimic despre primele atestari ale numelui Bucegi?! unsure.gif

exergy33
dinZarand
Despre Barsa se zice ca ar veni de la un cuvant care in limba dacilor ar fi insemnat 'alb', de unde ar veni si 'barza'. Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400.
exergy33
dinZarand
QUOTE
Toponimul se regaseste si pe valea Crisului Alb, unde sunt Gura -Barza si Barsa, ultima atestata documentatr pe la 1400.


In ce document de atesteaza acest cuvint? unsure.gif

Despre originea cuvintului barza poti citi un articol pe site-ul lui Sorin Olteanu din care citez mai jos doar o parte:
QUOTE




barză- schiţă etimologică

(o variantă mult mai elaborată şi mai bogată este în curs de publicare)



Etimologiile mai vechi, care considerau pe barză fie împrumut din albaneză fie moştenire din lat. ardea “bâtlan, stârc”( v. DLR I,I (lit. A-B)), prezintă mari dificultăţi atât fonetice cât şi semantice, şi deaceea astăzi cercetătorii admit la unison originea autohtonă a termenului (v. C. Poghirc în ILR II p.309 şi 336).

Dialectele româneşti cunosc următoarele forme:

drom. barză “1.pasăre cu cioc, gât şi picioare lungi, cu pene albe, vârfurile aripilor negre şi ciocul roşu (ornit.ciconia ciconia); sin. cocostârc. 2. denumire pentru oile albe bălţate cu negru, de unde ucraineana a împrumutat pe barza “oaie neagră cu pieptul alb”.

arom.bardzu,-ă(pl.bardzi,-ă) adj. “bălan pestriţ; animal de  această culoare”, barză (pl.bărză) “catâr alb” şi bardzucánăt “oaie ori capră cenuşie cu dungi roşii pe cap”; din aromână bulgara a luat pe bardz ”cenuşiu”.

Cuvântul există şi în albaneză: barth, fem. bardhë “alb, -ă”,cu derivatele bardhosh “alburiu”şi bardhash “ţap alb, cal bălan”. De la acestea din urmă provin, dintr-o epocă recentă, şi drom. bardoş, bardăş(“barză” prin Mehedinţi şi Banat) .

    Pluralul berze şi forma de dat.-gen. berzei ar indica la prima vedere o rădăcină *berz-, dar aceasta este doar o regularizare analogică târzie (probabil după varză-verze,dar v.şi tipul alternant mai general masă-mese,fată-fete etc.), căci atestările daco-române cele mai vechi au pl.barze, gen.–dat.barzei iar aromâna nu cunoaşte decât formele cu a (v. supra).

Analiza semantică a tuturor formelor româneşti ne duce spre un sens primar rom. com.“albicios, alburiu, alb tărcat(cu negru şi/ori roşu(1))” şi nu spre cel de "alb" ca în albaneză, nefiind aşadar un concurent al lat. albus.

Existenţa cuvântului atât în română cât şi în albaneză îi probează vechimea, iar diferenţele de formă şi de sens între cele două limbi demonstrează că niciuna nu l-a împrumutat de la cealaltă, ci că ambele l-au moştenit din substrat. Suntem îndreptăţiţi prin urmare să reconstituim mai întâi un adjectiv rom.com.*bardzŭ, fem.*bardze cu sensul de “alb tărcat (cu negru şi/ori roşu), pestriţ”, iar din comparaţia acestuia cu alb. barth, bardhë “alb, -ă” să deducem apoi existenţa unui daco-moesian *barẓ2) care va fi desemnat o culoare(nuanţă de alb) pe care vom încerca s-o definim mai îndeaproape în cele ce urmează. Cuvântul trebuie să fi fost în dm. un adjectiv, aşa cum a rămas în albaneză, aromână şi, regional, şi în daco-română, însă şi sensul ciconia trebuie să fie străvechi, întrucât numele vechi grecesc al păsării (poate printr-un calc semantic după l-bile tracice), πέλαργος, însemna "alb pestriţ"


Ceea ce mi se pare interesant este faptul ca in limba sanscrita/sanskrita exista cuvintul baka cu sensul de cocor, bitlan (crane, heron - in engleza).

Mi se pare mult mai plauzibila urmatoare asociere :

Tara Barsei - Tara oilor barsane unsure.gif

exergy33
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.
Invision Power Board © 2001-2024 Invision Power Services, Inc.