@ypsilonalpha

Asa cum am mai zis, avem de-a face cu varietati de regionalisme, daca le pot spune asa La mine in Arad se zice părădaică si croampe dar asta doar in locul de unde vin eu. In alte sate se zice porodici si crumpi
La noi totusi e bine pentru ca ne putem intelege, dar in Germania de ex. imi zicea cineva ca daca merge cateva sate mai incolo de satul lui natal, se chinuie sa inteleaga ce vorbesc aia. Altcineva imi zicea ca bunica-sa se uita la TV si nu intelegea mare lucru...

Hinta = leagan (din ala de prin parcuri) cuvintul vine direct din ungureste ...

La noi (Banat, zona Timisoarei) cartofii sunt crumpi sau crumpei (asta cred ca-i alintul ), rosia - paradaisa, fasolea - pasula, ardeiul - piparca, varza - curechi, porumblul - cucuruz si-asa mai departe.. fierul de calcat - piglais, galeata - vadra, patura - poniava...

Zorro, si la noi tot asa e... Cu cateva sate mai incolo de satul bunica-mii se folosesc total alte cuvinte, iar cuvintele care raman la fel au cu totul alt sens.. V-as fi dat si cateva exemple dar pe moment nu-mi amintesc nici unul, nu am mai fost de mult timp pe-acolo..

Serenity, cauta prin capsorul tau pe ala mai urat decat huhurezul, ca ai vrut sa mi-l dedici...

In Timisoara faceam misto de dinamogatya = bugigai (gogosari) din astia:



hihi... dinamogatya...

Clarence, ciovica era...

Asa se zice la huhu, "ciovica", sau e alta dihanie?

Io stiu pe unu pe care il cheama Ciovica

Stie careva ce inseamna :

Dranita
custura ?

Vreau sa spun ca am lacrimi in ochi de ras, la faza cu dinamogatya, Clarence u made my day:))

cand eram mica, ma intelegeam greu cu buna-mea pana m-am obisnuit cu regionalismele si si acuma imi aduc aminte ca le spuneam tot aiurea:))
purtam pe cap CASCANEA la care io ii ziceam intr-una cacasnea , era un batic inflorit:).
Mai am cateva, poate reusiti sa va dati seama ce si cum:

FIROANGA
DRICAR
COLNITZA
BODASHTE
IOSAG
COCIE
TABLAS
CIRIGHELE
LIPIDEU

FIROANGA = perdea
IOSAG = animal. Aveam un prof care ne zicea asa la scoala: iosaaaag, la tablaaaa!
COCIE = carutza
CIRIGHELE = eheee astea sunt niste chestii de care imi facea bunica-mea. Sunt un fel de gogsi crocanti...

marooned

M-ai cam intunericit cu cateva dintre regionalismele alea....
Ok - sa le zic pe alea care nu le-a scris Zorro si pe care le stiu eu.

LIPIDEU - patura, cuvertura
TABLAS - un fel de carucior mai mare (daca bine stiu )

In rest - pauza...

Sa ma corectezi daca nu-s bine alea care le-am zis...

No' bine ma, nu mai stiti regionalisme ?
ici sha unu :

PRUND

No binie ma, hai ca mai vin si io cu catieva:
Hinteu
Harmig

Inca unu. Pe asta il stiti?

DINDILAU

Ala e utilaju ala care niveleaza asfaltu?

, mersi de urare, Yoyoman:)
Zorro, le-ai nimerit bine pe alea, vad ca si tu ai avut parte de profi din astia care te tratau cu atata "respect"...

dricar- plapuma aia mare plina cu pene sau puf sau, depinde de zona, patul ala mare in care punea buna toate plapumele si pernele si ij care trebuia sa ma urc cu scaunasu ca era prea sus:). Si salteaua era din paie,mmmmmm, ce fain:)
colnitza-locul unde tinea buna lemnele
bodashte- sarmale

tablasu, e un fel de caruta cu platforma petru carat marfa, ai fost pe aproape, Yoyoman:)

"mult e dulce si frumoasa....":))

Da' de "treci la futelnitza sa te cotarcesc" ati auzit? Si mai erau fo cateva, da' acu' chiar nu-mi vin in minte

hmmm...am auzit eu. dar in contextul unui articol in "Gazeta de Vest" prin '91 in care se vorbea despre un camin de nefamiliste din Sinnicolaul Mare, Timis.

ma intreb daca sensul atriubuit obiectului de catre onorabila publicatie, e cel din propozitia afroditei

Acest topic a fost editat de dead-cat: 20 Jul 2004, 08:22 PM

Hey, pescari banateni, ce-i un odivamo? Si de ce-i zice asa?

De TARNATZ ati auzit?

Dap....Inseamna coridor

Sa le dezleg si pe unele date acum ceva vreme:
Hinteu = caleasca
Harmig = armasar

Dranitza

Daca stie cineva cum se traduce "CALBAŞ" promit ca ii dau o bucata

dranita = galeata.
custura = cuţit(aş).
Vornicum, esti oltean?

la calbas m-ai pierdut..

Acest topic a fost editat de alexa: 29 Nov 2004, 03:39 PM

"Calbas" sau "Calbaj" = Caldabos (sau Caltabos, nu stiu cum se scrie corect). Asa ca Vornice, cand tai porcu', vezi sa pui o bucata de calbaj de-o parte pentru mine.

Colbas => stiam ca-i cirnat (cirnat uscat) ... ma rog, nu-i departe de caltabos, dar orisicit ...

Vreau si eu cirnatz ... autentici de porc ...

Fusei oltean intr-o viata anterioara . Acum sunt doar maramuresean

Draniţele sunt, pe aici, scanduri care se folosesc la acoperisurile caselor facute exclusiv din lemn.
calbaşul e , cum zicea si Failure caldabos.

O cat'eva voroave de pe Crisul Alb:
clici
tofleu
mai
raruntz
nod'eu
grumaz
foale
vintrish
pad'estru
a incelui
a imbutushi
a but'ica(o but'icat ma-sa pa ii)
a zapsi (m-o zapsat canile/cainele adica)
a furduli
a cistomi
a vigazui
a zustrun'i
a hului
talechi
vramita
rosht'ei
a ciupeli
daranat
bitang
vandra
cusht'iritza (se zice despre muieri)
poshnari
jeb
jep
smid'ish
marha
ludaie
cucurbata
ishtalau
tartau
shiclu
cicerna
cotatoare
goz/goaze
a piscali
bumb si a imbumba
a se incheotora
a pristui
harabor
vigan
darab si a daraburi
shtraf
tzifrosh
ferchesh
n'ealcosh
ocosh
a se putzuli
jireada
fioc
tenchi
hoara
cioci
tuleu
cot'iresh
ciubar
tzaleap
cociump/cocimp
pancova
fancuri
colacei
colac
placinta toarda
chiuparca d'i rantash
a pargali
a rantona
vrajmelitza
ijitzir
shpatzir (ca doara nu mem la shpatzir)
a se purta
jamb
intorsuri
figeana
canta
harboaica
canceu
labosha
dalbina
fered'eu





tan'eri
shi mai iest si alt'ile.

shi amu mai scriu o doua:
a buntuzui
a cot'ili
a buigavi sau a buigui
a feleli
arn'eu (cocie cu arn'eu)
hatijac sau born'eu
a sa cutrupi
coparsheu
feleaga
t'ind'eu
masaritza
a biciuli
a sa nadai
a shporali
shpor
bradie
lipid'eu
sumna
zad'ie
spatoi
zapreg
tarnatz
cursurau/cursuraie
pamuca
a cushtuli
tutca si tutcan
lilican
a fesht'i
fest'ele, fesht'icuri
tzandura
a impistri
popistricat
ratota (uaua ratota)
bit'eri (suduie ca bit'erii)
a urla
a bui
cosalau
fanatz
arsheu
budac
a tarsi
a dolgozi
matura d'i tarsh
a zdrumica
a sa alina
clotan
a incelui
a prabali
marha
culdush
pustushag
curvushag
tzaganushag
bet'eshig
feleshuga
haizash
a sa zgramboie
cash
shesh
tolomac
tuluc
a rashca
tzucur
ciripa
vaiuga
shfarca
guda
shald'eu
pamant pustolnic
a sa baga-n han'e
a imburda
rug
ruja
carujele
porodica
a face prada
a fi cumpen'it
cusumit
branca
a dunstui
a cuptushi
masht'ihoaie
unchioaie
matushoi
lopta
ujina
jupi
cart'e
a aldui
a custa
mereu/mereuash
mormintz
pasula
mazare
borsh
clisa
ragita
hudra
rishcash
catana
huduzau(panza d'i huduzau)
roc
ual
a cobarcali
corhaz
ishpitari
ticlazau/a ticlazi
a se chit'i
a se cistashi
vraste
tat mai iest.
Tre'sa zac ca aiestea-s tat'e vorbe folosit'e tata zua.

Le poti da si traducerea?

Lasa buey, ca eu am inteles.

dinZarand!

dinZarand

Stiai ca o regiune cu numele de Zarand exista si in Iran? (regiune in care a avut loc un puternic cutremur )
Cum explici tu etimologia numelui Zarand?

Am sa incerc sa "traduc" citeva din regionalismele propuse de tine :

masaritza - fata de masa
cocie cu arneu - trasura cu coviltir (trasura acoperita) ; vezi englezescul coach .
a nadai - a banui , a ghici , a presupune, a prevedea, a crede..depinde de context
shpor - pinten de cizma
tuluc - vitel intzarcat , bou tinar
pamuca - bumbac, vata (in persana exista cuvintul "pambe" cu sensul de bumbac)
ruja - trandafir, macesh, bujor...floare cu spini si petalele rosii(in sens mai larg)
ciubar- hardau, vas de lemn cu doage si tortzi folosit la depozitarea si tranportul lichidelor (in persana "chyub" =lemn )
bitang - copil neligitim, copil din flori
tolomac - bleg, tont , ...in unele situatii om fara educatie, badaran (cuvint autohton)
shesh - presupun ca inseamna 6 (prin analogie cu "shesh" din limba persana)
shfarca - toba
clisa - slanina, paine nedospita sau necoapta , mincare cleioasa si fara gust
figeana - cred ca inseamna ceasca, cana (prin analogie cu persanul "fengean")
dalbina - virtej de apa, bulboana, apa involburata
jeb - buzunar (prin analogie cu persanul "jib" =buzunar, se citeste gib in romaneste)
jep - jneapan, pin salbatic pitic (cuvint autohton romanesc)
harabor - voinic, om zravan
mai - ciocan de lemn, maciulie..
shpatzir - spitzer , farmacist (cred ca provine din neo-greaca)

Am sa revin dupa ora 22.
Cuvintele propuse mi se par interesante.

exergy33

Poate ma ajutati cu o chestie: de cativa ani caut (ei, poate nu stiu eu sa caut...) ce inseamna "ocustea borcutzii (borcutei)" .
E posibil sa nu insemne nimic, pentru ca e numele unui loc aflat "pe valea Fizeshului", loc pe care l-am vazut... in vis, dar nu i-am dat de urma. Fizesh e un nume destul de comun pt. multe rauri din Transilvania dar nici asta nu stiu de unde vine.
Merci.

Borcut este apa de izvor, in general cea cu calitati terapeutice. Dar ocustea habar n-am...

dinZarand

Revin cu alte citeva "traduceri "ale regionalismelor .(daca nu sint corecte te rog sa le corectezi)

pasula - fasola
mereu - incet, agale, alene
ujina - gustare luata intre micul dejun si prinz
imburda - a rasturna, a darima, a da peste cap , a pravali
guda - prostitituata , tirfa , catea
budac - nasture?
ferchesh - pus la 4 ace, imbracat cu gust, elegant
zapsi - a surprinde, a prinde de veste , pe neasteptate, a baga de seama
cotili - a se rostogoli
tutca - curca
tutcan - curcan
ludaie - dovleac

Cam atit pentru azi.
exergy33

Hop si eu ... unde-i cu ardelenisme ...

corhaz = spital (magh. korhaz)
a aldui = aici nu mai stiu exact, era "a da de pomana cuiva, a milui" sau "a avea grija de cineva"?!?
lopta = minge ... he he, imi zicea bunica-miu ca pe la inceputul secolului trecut se juca "lopta-n bita", adica un soi de oina, ca sa nu-i zic baseball
coparsheu = sicriu, cosciug
a feleli ... nu stiu ce e, probabil "a imparti, a face jumi-juma"
lipid'eu = patura (groasa), cu pluralul "lipideaoa" )
marha = vita, adica bou, vaca, vitel
bet'eshig = boala, sau rana, dupa caz
a prabali = a dovedi?!? (eu stiam "a probalui")
tzucur = ar trebui sa fie zahar
pasula = fasole? (ai mei foloseau un termen si mai cumplit, "jolpasui", cu accentul pe U, adica fasole verde)
grumaz = git
foale = burta, stomac si zonele invecinate
a vigazui = a pazi, a fi atent (din ungurescul vigyaz, care vine inapoi din romaneste, "vegheaza ... ce ti-e si cu imprumuturile astea lingvistice)
jeb = buzunar, tot din ungureste, "zseb" ... aceleasi rude ale mele plusau cu "jebchendeu", aceasta fiind nassufletele ... aaa ... vreau sa zic, batista (din buzunar)
cucurbata = asta suna a pepene-ceva ...
bumb si a imbumba = nasture si (presupun) a se incheia la nasturi
tuleu = fir de par, cred (tuleu -> tuleie)
darab si a daraburi = bucata, si a tiaa bucati (alimentele, piinea, carnea ...)
shpatzir = plimbare (din nemteste, Spazier)
ocosh = destept
fered'eu = baie (cu apa calda), loc de imbaiat
mai = ficat
rishcash = periculos?!?
a dolgozi = a lucra, a munci
haizash = stapinul casei?!? - eu stiam doar de hazoaica = gospodina, stapina casei.
chiuparca d'i rantash =

@carpatic = "ocushtea" o fi locul unde se aduna "ocoshii" (vezi mai sus) . Cit despre Fizes ... hmmm ... "fizes" in ungureste e un cuvint care sugereaza "plata", "a plati", "a da bani" ... probabil ca e vorba de acele riuri unde trebuia platita o taxa pentru a trece podul, sau pentru a trece cu bacul pe malul celalalt. Nu-i de mirare ca-s asa multe precum zici, aveau astia din Evul Mediu un talent de a pune taxe unde vrei si unde nu vrei, ceva de speriat! si inca nu se inventase TVA-ul ...