Am observat ca oamenii cam fug de chestiile abstracte. Cauta concretul. Cel putin cei pe care i-am intalnit eu pana acum. Iertati-mi extrapolarea, dar ma refer la o majoritate, nu la toti oamenii.
Asa ca hai sa discutam un pic despre abstract/concret, despre nevoia omului de a compara ideile cu ceva stiut dinainte, de preferintza cu obiecte clare, palpabile. Eu consider ca posibilitatea de a sintetiza idei, de a le formaliza, este accesibila doar unui segment foarte redus de oameni. Putini sunt cei inzestrati cu asa o capacitate de abstractizare incat sa se ridice deasupra ideilor, sa le domine si sa le puna intr-o forma convenabila.
Nu am pretentia ca as stapani concepte filozofice etc, imi cer scuze de la bun inceput ca mi-am permis sa pun topic pe un domeniu in care sunt profana. Insa chiar vreau sa intzeleg de ce aceasta nevoie de concret a omului.

Ma astept la o discutie abstracta, evident; va rog lasati ideile sa zburde!

Cataline, vreti nu vreti...asa le aveti

Nu trebuie, insa o restrictie suplimentara, in general, restrange multimea. Am particularizat in mod logic.
Nu trebuie sa iti convina, e o ipoteza. Luam cazurile pe rand si le tratam, nu?

Manastire-ntr-un picior...

Pai ia, faceti astfel incat sa am eu femei concrete si voi barbati abstracti... sa vedem daca mai sunteti satisfacute...

Raspuns la Manastire -ntr-un- picior :

De ce solutia la faptul ca "voi" nu vreti femei abstracte este ca "tu" sa ai femei concrete, si de ce faptul ca "ei" ii convine barbatul concret trebuie contracarat cu faptul ca "noi" (toate) sa avem barbati abstracti? E logic asa ?

Cataline, Barbati abstracti?

Nuuuuu ..hahahah.

Femei mai merge. Sunt senzuale, blajine si pot fi duse fin de nas...in abstract
Sunt tot la subiect

Nu e logic, abstractizam putin problema...

Pacat ca ciupercile nu aud cand le raspunzi. Dar nu-i nimic, abstractizam ciuperca la ideea de interlocutor si se rezolva!

Hmm... Crisse, am niste prieteni... avem un club al misoginilor. Te intereseaza?

E logic sa spui ca abstractul si logica nu se contrazic, apoi sa justifici lipsa de logica prin faptul ca abstractizai?
Ca daca nu e logic, pesemne abstractizai din nou !

Ehe, cineva are simtul umorului bine dezvoltat. Intrebare: unde mai incape logica?

Acest topic a fost editat de Crisse: 6 May 2004, 12:09 AM

Cred ca trebuie spui: "E logica mea sa spun ca abstractul si logica nu se...... "

Colectionara si asta ptr ca eu gandesc altfel

Logica nu prea e "concreta", nu ne punem problema sa ii facem loc fizic (sa incapa) undeva.
Oricum, cine este acel "cineva"? Este cineva anume sau pur si simplu constatam ca sigur cineva, undeva, il are?

Eu nu cred ca trebuie.
Si asta pentru ca eu gandesc altfel.

Colectionara, nu este concreta Logica ptr ca nu poate fi ..pipaita?

Eventual. Depinde la ce abstractizezi ideea de concret. Logica de fata a impus o anumita abstractizare. Nu este singura posibila. Abstractul e flexibil - in asta sta frumusetea sa.

Upsistaaa Gandim deci diferit . Daca gandim diferit, intram totusi in caracterizarea facuta de Catalin femeilor?? Adica mai suntem abstracte

Nu intram, pentru ca nu se pune problema sa intram (fizic, abstractizand la "a incapea") - suntem prea abstracte pentru asta.

Oricum, Catalin nu a facut o caracterizare, a exprimat un deziderat si un anti-deziderat.

Afirmatia de la urma este superba.

Pot merge sa dorm linistita. Spunand asta introduc si ceva abstract. Mai stie cineva la ce ma refer?

Mai am putin si "te strang de gat "

Mama mia ce remarci. Desfacutul "firului in patru". In abstract nu este timp de asa ceva...caci altfel se bate pasul pe loc

"Cineva" (acela despre care am inteles ca are simtul umorului) s-a dus si el sa se culce un pic mai devreme. Asa ca nu cred ca mai stie. Oricum, se pot gasi multe abstractiuni in ce ai spus, numai sa vrei .

Eu cred sincer ca orice propozitie care incepe cu "in abstract nu este" e falsa .

ocupa-te doar de cuvantul linistita

Desi as vrea, nu pot, semestrul asta am proiect de diploma .
Oricum, sunt destul de sigura ca, scos din context (cum este daca ma ocup doar de el), isi pierde aportul de abstractiune.

Faci ce faci si iar devii simpatica. Deci tot ce incepe cu In abstract nu este, ..este fals. OK, sa iasa la iveala falsitatea

In abstract nu este posibil sa faci nebunii
In abstract nu este liniste
In abstract nu este nici o femeie...sunt doar barbati
In abstract nu este nici un partid .. ( )
In abstract nu este inteligenta
In abstract nu este nimeni cu numele meu

Aceste afirmatii sunt infirmate prin simplul fapt ca noi, acum, suntem in abstract.

Abstractul inghite concretul. Concretul incape (intra ) in abstract. Orice concretul poate concepe, va putea si abstractul, insa il va debarasa de niste restrictii. Abstractul ia orice concept din concret, fara sa simta nevoia sa ii asocieze o instanta reala. De exemplu linistea, sau un partid, sau "linistea sau un partid", sau "sau". Toate sunt acolo.

Colectionara...am intrat prea dipli in abstract .

Abstractul in care eu ma aflu e simplu si placut . M-ai ai cu ce sa contrazici? Nu. Este abstractul creat de mine , este al meu

Nu contraziceam, ma jucam cu abstractul si concretul unor cuvinte si idei. Era o chemare spre iesirea din concretul topicului sau concretul preocuparilor mele din restul zilei.

Revenind la primul din ultimele doua "concret"-uri:

1. De ce preponderenta nevoii de concret?
Omul este nevoit sa traiasca in concret. Capacitatea de abstractizare este un dar, ancorarea in concret este o cerinta pentru supravietuire. Crestem cu concretul in jurul nostru, invatam sa vanam lucruri concrete, in scoala vietii concretul este o materie pe care nu o putem evita. Abstractul si capacitatea de abstractizare reprezinta o inclinatie, o metoda, un accesoriu frumos de care dispunem toti intr-o oarecare masura, fara a fi insa obligati sa il folosim. "Obisnuinta este a doua natura" - de aici si nevoia de concret. Este primul impuls sa recurgi la metoda si la asocierile cu care esti cel mai obisnuit.

2. Unde-s doi puterea creste!
Este firesc ca abstractizarea, uneori, ajuta - de exemplu simplificand unele probleme. La fel cum uneori nu o poate face. Este o facilitate in plus, o deschidere noua - iar facilitatile obisnuiesc sa fie adecvate unui tip de probleme. Exista o opozitie semantica intre abstract si concret, insa nu vad de ce afectiunea noastra pentru unul din cele doua concepte ne-ar face sa il sustinem in dauna celuilalt. Descompunand sistemul complex in care traim in subsisteme si incercand sa rezolvam aceste subsisteme, vom descoperi ca abstractul si concretul coopereaza foarte bine. Un om cu o deschidere suficient de mare va fi chemat inspre amandoua.

De fapt sunt mult mai multi decat doi, deja se vede ca fiecare intelege altceva prin abstract, fiecare il concretizeaza la altceva.

Waw, ce v-ati abstractizat noaptea trecuta ! Mai rar vezi atatea paturi date jos in acelasi timp, pe un forum !

Nevoia de concret ... cat si cum e acoperita ea ... sa impinga oare in abstract ?

Hmmm, abstractul e de gen feminin ? Da, da, frumos se leaga unele lucruri ...

Fac a treia incercare de postare la acest topic....

O vorba inteleapta spune ca totul este miscare.
Nevoia este un alt nume dat acestei agitatii....CAnd spui ca "ai nevoie" spui de fapt "nu mai pot sa stau aici, trebuie sa fiu acolo".
Daca simti nevoie de concret se vede ca ai baltit in zona abstracta prea mult.
Daca simti nevoie de abstract pesemne te'ai pierdut in sinergia faptelor.
E asa de simplu....
Ca o concluzie, spune mi ce nevoie ai ca stiu unde baltesti:))

FEriciti cei care nu mai simt nevoia....

Interesanta completare, gypsyhart. Nevoia de concret si nevoia de abstract par doi jucatori de tenis, iar noi mingea lor.

Excelent zis, "nu mai simt nevoia". "Nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma." Nevoile non-fizice si ele. Nu mai simti nevoia, inclusiv de concret sau abstract, fie prin satisfacerea ei, ceea ce impinge nevoile nesatisfacute in fata, fie detasandu-te de ele, fie ...

In tot cazul, iar apare ca fiind implicata "fericirea" asta, care pare sa fuga de nevoi.

Wow, fetelor (si Catalin!), vedeti cum sunteti? Pe mine ma lasati singurica in chiloti, sub paturica, si voi va scaldati in discutii filozofice…
@Crisse: cine spune ca genurile sunt asa cum le-ai zis tu? Demonstreaza pls. Eu cred ca femininul este principiul Raului, al genialitatii. Deci mai degraba asociez Logica la feminitate.
@Colectionara: intr-adevar, capacitatea de abstractizare este un DAR. Nu multi o au. Ai tendintza sa sintetizezi si asta imi place.
@Catalin: daca raman exclusiv in chiloti si tot imi este cald…pai…imi iau aer conditionat! Sau ma autosugestionez ca mi-este racoare. Dar chiloteii jos tot nu mi-i dau pe forumul tau!
@Gypsyhart: nu numai nevoia este o particularizare a agitatiei. Noi toti suntem particularizari ale aceleiasi chestii. Stii care? Si Einstein cauta chestia asta.
@Calfa: dezvolta ideea cu fericirea. Sau mai degraba cu SATISFACTIA. Este o discutie interesanta acolo.

Va propun sa reluam un pic definitile:
Concret=care poate fi perceput cu simturile, real.
Abstract=care rezulta din separarea si generalizarea particularitatillor esentiale proprii unui grup de fenomene; care este detasat de raporturi sau legaturi concrete.

Deoarece definitia se leaga de simturi, probabil ca la majoritatea covarsitoare a oamenilor sunt perponderente vazul si auzul. Probabil ca de aici vine legatura asta stransa cu concretul. Daca reusim sa ne ridicam deasupra simturilor, atunci gandirea ne va facilita obtinerea unui sistem abstract care include concretul. Sau a carui particularizare este concretul.
Hai sa orientam discutia un pic spre simturi, spre comunicarea cu natura si cea interumana. Oare cand vorbesti cu celalalt primesti exclusiv mesaje concrete?

Doar atat acum: "cand vorbesti cu celalalt primesti [de la cel cu care vorbesti] exclusiv mesaje concrete". Mesajele in sine sunt concrete. Noi, limitati fiind in nenumarate feluri, abstractizam, fie apoi, fie inainte. Interpretarea se face pe baza de concret (a carui sursa e completa prin definitie, dar imposibil de cuprins in totalitate) dar si de abstract (incomplet prin definitie).

Multumesc pentru indemn, Moira. De dezvoltat, am de gand sa mai dezvolt diverse teme, dar momentul trebuie fie gasit, fie ales, fie pregatit, fie ... in tot cazul, sa existe macar un motiv pentru a spune ca momentul e cel potrivit.

Pe langa asta, mai sunt subiecte care asteapta momentul in care sa le lansez. Si poate ca e bine sa astepte, in ideea ca in timp lucrurile se vor lega din ce in ce mai bine.

Iar toate aceste momente palesc in fata celui ... prezent.

Acest topic a fost editat de calfa: 6 May 2004, 12:28 PM

@Moira
Probabil ca te referi la "energie".

Nu, ma refeream la visul de veacuri al oamenilor de stiinta, inclusiv Einstein: o formul a Universului. Ale carei particularizari sa fim chiar noi.

Astept o continuare a topicului, cu o discutie despre comunicare abstracta/concreta.

Calfa, eu nu sunt asa sigura ca ne transmitem unul altuia mesaje exclusiv concrete (perceptibile cu simturile). Dar poate este vorba de o nuantza aici...