Versiune completa:Cum Staţi Cu Controlul Qi-ului?
Pentru evolutia in artele martiale este esential sa-ti controlezi bine Qi-ul, energia. Unul dintre practicantii de frunte ai Aikido-ului a scris si o carte in acest sens: Cartea Qiului. Din ea aspirantii la perfectioare in aceste arte, dar si cei ce vor sa avanseze pe linie spirituala au ce invata. Am deschis topicul aici deoarece controlul energiei se face prin anunite tehnici, de dincolo de ratiune. Este o invitatie pentru cei mai mult sau mai putin avansati sa prezinte experienta lor in acest domeniu.
| QUOTE (IoanV @ 29 Apr 2005, 10:29 AM) |
| Pentru evolutia in artele martiale este esential sa-ti controlezi bine Qi-ul, energia. Unul dintre practicantii de frunte ai Aikido-ului a scris si o carte in acest sens: Cartea Qiului. Din ea aspirantii la perfectioare in aceste arte, dar si cei ce vor sa avanseze pe linie spirituala au ce invata. Am deschis topicul aici deoarece controlul energiei se face prin anunite tehnici, de dincolo de ratiune. Este o invitatie pentru cei mai mult sau mai putin avansati sa prezinte experienta lor in acest domeniu. |
- ma bucura aceasta alaturare a practicii artelor martiale cu practica si controlul energiilor subtile. Ma bucur ca exista oameni care au asemenea preocupari si au inteles ca artele martiale nu inseamna numai bataie sau exercitii fizice, ci si o anumita educatie launtrica, ezoterica chiar. In opinia mea, artele martiale au izvorit la un moment dat nu numai dintr-o necesitate fizica, ci mai ales una spirituala, ca si cale spirituala.
- eu personal am constat in decursul practicarii artelor martiale o dezvoltare a unor abilitati psihosomatice, fizice si subtil energetice, insa aceasta intelegere a survenit dupa mai multi ani de practica a unor tehnici eminamente oculte, fizice si subtile, care m-au facut sa inteleg anumite lucruri si realitati din vremea "artei martiale". Deasemenea, starea si stilul trezit in mine pe parcursul practicarii artelor martiale mi-au adus un "bonus" si un "atu" colosal in practica spituala care a urmat. Abordarea caii spirituale poate fi de mai multe feluri, dupa tipologia si personalitatea aspirantului. Exista astfel o asa zisa "cale a eroului (VIRA)", sau "calea luptatorului". Abordarea solara, impetuoasa si in forta a tehnicilor spirituale in modul trezit anterior de artele martiale mi-au adus rezultate si efecte in doar citeva luni si ani pe care altii chiar dupa zeci de ani si sute sau mii de ore de (aceiasi) practica nu le-au adus aceleasi rezultate, ci doar unele mai mici sau poate chiar (mai) deloc. Deci nu conteaza numai tehnica/practica, ci si modul in care o abordezi. Cu totii, cei care ne-am preocupat de artele martiale stim ca exista momente in care concentrarea si forta trebuie sa fie maxima si exploziva. Cu totii simt, cei care au practicat "spargerile" ca e necesara focalizarea si explozia pe lovitura in special in momentul impactului. Cu totii stim ca "KI-MEUL" (asa cum il numeste in mod "romanesc" practicantul artelor martiale) este necesar si vital in reusita, eleganta si eficienta tehnicilor si rezultatul lor. Aceasta explozie, acest KI-ME folosit in cadrul practicii spirituale este esential in vederea unei reusite si rezultat rapid si eficient. Cu o astfel de atitudine poti urca in 7 zile/luni/ani cit altii in 7 luni/ani/decenii. D meu de vedere, aceasta nu este o teorie fada sau preluata de la altii, ci propria mea experienta.
- fiind o metoda eminamente energetica, este clar ca in acest caz se dezvolta energii subtile uriase pe care mai apoi, sau mai bine zis in paralel, trebuie sa le si intelegi si controlezi, atit ca mecanism de manifestare, ca si principii, cit si de capacitate de control al lor. Artele martiale il numesc in mod "simplist" QI, insa acest QI este o energie care este incadrat intr-o complexitate de energii subtile. QI poate integra totalitatea energiilor subtile, insa intr-o masura, dintr-o alta perpectiva, este o referire DOAR la unele energii subtile. E bine de inteles, mai ales in cadrul unei discutii, la ce se refera interlocutorul cind foloseste cuvintul QI, pt. a elimina unele posibile confuzii sau neintelegeri. Merci.
- din cite stiu eu, din maestri contemporani doar Morihei Ueshiba a ajuns la anumite puteri paranormale prin dezvoltarea si controlul acestor energii subtile, numite acum generic QI. Chiar am vazut si caseta video cu citeva astfel de demonstratii ale lui. Poate exista si altii, dar eu nu am auzit inca de ei si nu am vazut nimic concret. Daca ai noi informatii, te rog sa ne spui si noua. Merci.
- cit despre modul si gradul de control al energiilor subtile e mai greu de discutat, teoretic ... practic e mai util, insa nu vad cum s-ar putea integra o astfel de discutie teoretico-practica pe tema asta. ceva sugestii si idei ?
Am initiat discutia despre Qi (in unele cartile de acupunctura) (Ki- karate) deoarece cu ceva vreme in urma am prins la studiu Cartea Ki-ului de Koichi Tohei (si fragmente din Ki in viata de toate zilele), din care mi-am mai notat cite ceva. A mai scris si altele, din ce am gasit pe net: Koichi Tohei,"Aikido with Ki" si "Ki Coordinating Mind and Body". Autorul este un practicant Aikido, 10 dan, si explica foarte pe inteles latura spirituala a acestei arte martiale. Eu nu am practicat propriu-zis AIKIDO, dar mi-au iesit bine exercitiile din carte (am practicat alte "sporturi" orientale).
Din alte surse stiu ca maestrii adevarati ai artelor martiale isi recunosc potentialul fara a fi necesara lupta intre ei. Se percep datorita acestei unificari a spiritului cu trupul pe care reusesc sa o realizeze. Sunt convins ca asa cum artele martiale sau intilnit in formele cele mai rafinate ale lor prin harul fondatorului Aikido (Morihei Ueshiba), devenind tehnica strict de aparare, tot astfel evolutia in planul infruntarilor ajunge pina la urma la acest duel nevazut.
Interesul meu nu este orientat spre descoperirea "puterilor paranormale" cit mai ales spre descoperirea si valorificarea a ceea ce avem. Iar aceasta capacitate de a percepe valoarea oponentului nu o consider paranormala ci necunoscuta noua.
Un pas important in acest sens pe calea artelor martiale este autodisciplinarea, apoi unificarea trupului cu mintea. In aikido Ki-ul nu mai sparge si rupe tot ci este condus spre armonia cu adversarul, a carui ki este apoi controlat, dar nu in mod agresiv. Din acest motiv apreciz atit de mult aceasta forma a artelor martiale. Am speranta ca exista si forumisti (ori viitori forumisti) care stiu mai multe despre acestea.
Am ales Qi pentru ca sper ca notiunea sa fie mai aproape de contiinta decit de forta fizica pe care o poate asista.
Oricum, thunder ai intuit f. bine la ce ma refer. Nu cred ca are sens sa ne limitam la o forma oarecare de energie, ci putem discuta despre aceea descoperita initial ca o conditie majora pentru succesul unor exercitii dificile, si a carei constientizare creste in timp.
Din alte surse stiu ca maestrii adevarati ai artelor martiale isi recunosc potentialul fara a fi necesara lupta intre ei. Se percep datorita acestei unificari a spiritului cu trupul pe care reusesc sa o realizeze. Sunt convins ca asa cum artele martiale sau intilnit in formele cele mai rafinate ale lor prin harul fondatorului Aikido (Morihei Ueshiba), devenind tehnica strict de aparare, tot astfel evolutia in planul infruntarilor ajunge pina la urma la acest duel nevazut.
Interesul meu nu este orientat spre descoperirea "puterilor paranormale" cit mai ales spre descoperirea si valorificarea a ceea ce avem. Iar aceasta capacitate de a percepe valoarea oponentului nu o consider paranormala ci necunoscuta noua.
Un pas important in acest sens pe calea artelor martiale este autodisciplinarea, apoi unificarea trupului cu mintea. In aikido Ki-ul nu mai sparge si rupe tot ci este condus spre armonia cu adversarul, a carui ki este apoi controlat, dar nu in mod agresiv. Din acest motiv apreciz atit de mult aceasta forma a artelor martiale. Am speranta ca exista si forumisti (ori viitori forumisti) care stiu mai multe despre acestea.
Am ales Qi pentru ca sper ca notiunea sa fie mai aproape de contiinta decit de forta fizica pe care o poate asista.
Oricum, thunder ai intuit f. bine la ce ma refer. Nu cred ca are sens sa ne limitam la o forma oarecare de energie, ci putem discuta despre aceea descoperita initial ca o conditie majora pentru succesul unor exercitii dificile, si a carei constientizare creste in timp.
Qi
Intr-o situatie de lupta reala, cand chiar doresti sa distrugi adversarul, adica o situatie destul de rara zic, atunci afli si mai multe despre astea
Intr-o situatie de lupta reala, cand chiar doresti sa distrugi adversarul, adica o situatie destul de rara zic, atunci afli si mai multe despre astea
jet li, iti dau dreptate. Intr-o situatie tensionata am aflat si eu cit pot controla Qi-ul. Depinde insa si cu cine te infrunti. E ca in dialgurile de pe forum. Cind te gindesti cum sa raspunzi unora iti vin anumite idei. Cind vorbesti cu altii, altele mai bune, mai elaborate, desi subiectul e acelasi. Intre "combatanti " are loc o interactiune destul de profunda, "largimea benzii" in care are loc comunicarea depinde de ambii parteneri, nu doar de unul, oricit ar fi de bun.
buna, vreau sa stiu daca dintre voi practica cineva, arte martiale sau chi kung - subiectul e interesant, de bun augur, si mi-ar place sa colaborez cu voi
cu respect
E.
cu respect
E.
Practica mea concreta tine de trecut. Dar mai sunt pe aici care practica sau au practicat. Daca ai ceva de discutat, incearca, poate primesti raspuns.
| QUOTE (little1 @ 7 May 2005, 08:00 PM) |
| buna, vreau sa stiu daca dintre voi practica cineva, arte martiale sau chi kung - subiectul e interesant, de bun augur, si mi-ar place sa colaborez cu voi |
- eu am practicat mai bine de 5 ani de zile, iar ultimul an am si predat unui mic grup de entuziasti. In acest ultim an am si practicat si alte metode si tehnici spirituale, in paralel, dupa care am renuntat la practica efectiva, fizica a artelor martiale si m-am axat pe latura strict spirituala, oculta. Consider insa ca cele doua directii se pot imbina f. eficient, in masura timpului disponibil si a atractiei personale. In faza de inceput, am avut o oarecare "respingere" a artelor martiale in forma ei fizica, aceia in care era integrata "bataia" si "violenta". Mai tirziu am inteles ca era doar o atitudine mai putin inteleapta din partea mea, oarecum "dogmatica".
sunt practicant ninjutsu bujinkan, si in paralel studiez teoretic si practic sistemul Universal Tao
atat primul cat si cel din urma au tehnici legate atat de partea fizica, cat si de partea spirituala. mai aproape de inima mea este, insa, tao
apreciez artele martiale chineze, in special cele numite scoli interne, care includ elemente de alchimie interna
apreciez invatatura zen
thunder, am citit cu interes mesajele tale, atat pe acest subiect, cat si pe altele. desi poate ca unii te-ar considera cam certaret, pentru mine esti un tip care are ce spune, si deseori stie ce spune. sunt interesat sa schimb pareri cu toti cei care cauta calea, intr-un fel sau altul
lansez o intrebare, apropo de imbinarea spiritual/martial: ce parere aveti despre cartile lui Ovidiu Dragos Argesanu, si despre persoana lui ?
cred ca are si un site pe net, pe domeniul go.ro...
cu bine,
E.
atat primul cat si cel din urma au tehnici legate atat de partea fizica, cat si de partea spirituala. mai aproape de inima mea este, insa, tao
apreciez artele martiale chineze, in special cele numite scoli interne, care includ elemente de alchimie interna
apreciez invatatura zen
thunder, am citit cu interes mesajele tale, atat pe acest subiect, cat si pe altele. desi poate ca unii te-ar considera cam certaret, pentru mine esti un tip care are ce spune, si deseori stie ce spune. sunt interesat sa schimb pareri cu toti cei care cauta calea, intr-un fel sau altul
lansez o intrebare, apropo de imbinarea spiritual/martial: ce parere aveti despre cartile lui Ovidiu Dragos Argesanu, si despre persoana lui ?
cred ca are si un site pe net, pe domeniul go.ro...
cu bine,
E.
| QUOTE (little1 @ 11 May 2005, 06:59 PM) |
| sunt practicant ninjutsu bujinkan, si in paralel studiez teoretic si practic sistemul Universal Tao |
- nu cunosc acest "stil". Probabil nici multe multe altele.
Ce stil general are ?| QUOTE |
| atat primul cat si cel din urma au tehnici legate atat de partea fizica, cat si de partea spirituala. mai aproape de inima mea este, insa, tao |
- felicitari. Din pacate sint putini practicanti de arte martiale care se preocupa si de latura oculta, spirituala chiar, a artelor martiale, care in opinia mea, au avut la baza, cindva, o motivatie spirituala.
| QUOTE |
| apreciez artele martiale chineze, in special cele numite scoli interne, care includ elemente de alchimie interna |
- la ce anume te referi cind spui alchimie interna ? Alchimia e in principiu un subiect inchis pt. 99,99999% din oameni.
Ceva notiuni si chiar tehnici spirituale legate de un anume gen de alchimie launtrica, initiatica, cunosc si eu si folosesc uneori, insa nici pe departe stiinta alchimiei asa cum este, de ex. prezentata, in felul ei caracteristic, ermetic, in Mutus Liberus. | QUOTE |
| apreciez invatatura zen |
- si eu, dar mai putin, in sensul ca nu am avut multe contacte si deschideri catre ea, de multe ori si ea fiind cit de cit inchisa si rezevrata unor anumite tipologii de aspiranti cu o conotatie mai mult orientala, fata de modul in care traieste si se raporteaza la viata si la spiritualitate occidentalul. Dp meu dv, un text precum TAO T E KING este o comoara spirituala inestimabila.
| QUOTE |
| thunder, am citit cu interes mesajele tale, atat pe acest subiect, cat si pe altele. desi poate ca unii te-ar considera cam certaret, pentru mine esti un tip care are ce spune, si deseori stie ce spune. |
- multumesc pt. aprecieri si atitudinea rezervata si obiectiva. Asta arata ca si tu stii sau intuiesti Adevaruri pt. ca altfel nu poti simti si intui prezenta adevarului in spusele altuia, sau sa intuiesti ca cel care iti vorbeste STIE (traieste si intelege) ce spune.
| QUOTE |
| sunt interesat sa schimb pareri cu toti cei care cauta calea, intr-un fel sau altul |
- si eu, la fel.
- m-ar interesa sa aflu si sa discutam de ex. despre modul in care ati simtit si inteles si mai ales cind ideea implicarii si existentei energiei (QI) in practica voastra (arte martiale). Din pacate, la mine, aceasta a survenid doar in ultma perioada a practicii efective, deci nu am putut face multe experimente in directia asta dpdv al artelor martiale (AM). Pot spune insa ca acum, cu totul altfel vad, inteleg si pot "misca" si asimila energiile subtile chiar si prin intermediul exercitiilor specifice AM. Executate cu o intelegere si cunoastere ezoterica, KATA-surile pot avea o valoare spirituala colosala, mai ales cele cele de genul kata-urilor din Tai Chi. Aceasta intelegerea si constientizare da o valoare subtil energetica de zeci sau poate sute de ori mai mare decit executia lor in mod mecanic. La fel se petrece si in aplicarea altor exercitii spirituale, ca de ex. in asanele din yoga, dar nu numai acolo.
| QUOTE |
| lansez o intrebare, apropo de imbinarea spiritual/martial: ce parere aveti despre cartile lui Ovidiu Dragos Argesanu, si despre persoana lui ? |
- nu cunosc nici un fel de detalii. Poti sa ne oferi cite ceva ?
Bafta !
thunder,
din pacate, sau din fericire, subiectul este enorm de vast
efectiv, nu as sti cu ce sa incep, nici cum sa va dau macar o vaga idee asupra a ceea ce studiez acum. sunt doar un elev, nici macar unul foarte bun, si vorba pe care am auzit-o la inceput: "de la o profunzime la alta, de la un adanc la altul, calea este fara sfarsit" - are destul adevar in ea
alchimia interna este o traditie care are in vedere antrenarea constiintei si constientei. ei cred ca noi suntem ca niste nave, echipate cu motoare puternice puse in miscare de un combustibil puternic, suntem nave care ducem catre o destinatie un giuvaer fara cusur, extraordinar de scump
nava ar fi spiritul, motorul ar fi sufletul, combustibilul ar fi "fizicalitatea" si giuvaerul ar fi sinele nostru, care face lunga calatorie catre sursa
alchimia interna este o metoda care transforma vizibilul in invizibil. in loc sa lucreze cu elemente din exterior, alchimia interna lucreaza cu elementele care alcatuiesc fiinta fiecaruia. modurile in care acestea sunt combinate se numesc formule alchimice. fiecare formula alcatuieste o piesa importanta din totalitatea noastra
artele martiale interne se ocupa cu rafinarea esentei corporale (jing - tine de hormoni, enzime, sexualitate) in energie (chi - sau forta vitala, prana, ki etc). energia este rafinata pentru a da nastere spiritului (shen -care tine de ganduri, de intuitii, de atitudine, si ceva mai mult decat atat)
cu ajutorul lui shen, poti recunoaste tao
cat despre ovidiu dragos argesanu - am citit cateva carti scrise de el, pe teme legate de reiki, arta razboiului psi, atacuri psihice si modalitati de protectie... ma gandeam ca ati sti ceva de el.
o adresa ar fi: www.argesanu.go.ro - acolo am gasit cate ceva
cu bine,
E.
din pacate, sau din fericire, subiectul este enorm de vast
efectiv, nu as sti cu ce sa incep, nici cum sa va dau macar o vaga idee asupra a ceea ce studiez acum. sunt doar un elev, nici macar unul foarte bun, si vorba pe care am auzit-o la inceput: "de la o profunzime la alta, de la un adanc la altul, calea este fara sfarsit" - are destul adevar in ea
alchimia interna este o traditie care are in vedere antrenarea constiintei si constientei. ei cred ca noi suntem ca niste nave, echipate cu motoare puternice puse in miscare de un combustibil puternic, suntem nave care ducem catre o destinatie un giuvaer fara cusur, extraordinar de scump
nava ar fi spiritul, motorul ar fi sufletul, combustibilul ar fi "fizicalitatea" si giuvaerul ar fi sinele nostru, care face lunga calatorie catre sursa
alchimia interna este o metoda care transforma vizibilul in invizibil. in loc sa lucreze cu elemente din exterior, alchimia interna lucreaza cu elementele care alcatuiesc fiinta fiecaruia. modurile in care acestea sunt combinate se numesc formule alchimice. fiecare formula alcatuieste o piesa importanta din totalitatea noastra
artele martiale interne se ocupa cu rafinarea esentei corporale (jing - tine de hormoni, enzime, sexualitate) in energie (chi - sau forta vitala, prana, ki etc). energia este rafinata pentru a da nastere spiritului (shen -care tine de ganduri, de intuitii, de atitudine, si ceva mai mult decat atat)
cu ajutorul lui shen, poti recunoaste tao
cat despre ovidiu dragos argesanu - am citit cateva carti scrise de el, pe teme legate de reiki, arta razboiului psi, atacuri psihice si modalitati de protectie... ma gandeam ca ati sti ceva de el.
o adresa ar fi: www.argesanu.go.ro - acolo am gasit cate ceva
cu bine,
E.
Am si eu o intrebare, poate stupida. Tot vorbiti de "arte martiale interne". De unde si pana unde martiale? 
Poate ignor eu un aspect, un conflict mai putin vizibil... 
SAu poate practicile aste sunt concepute pentru distrugere/aparare impotriva distrugerii? Mi se pare totusi un pic absurd sa fie asa...
Poate ignor eu un aspect, un conflict mai putin vizibil... SAu poate practicile aste sunt concepute pentru distrugere/aparare impotriva distrugerii? Mi se pare totusi un pic absurd sa fie asa...
| QUOTE (Olaf @ 16 May 2005, 02:33 AM) |
| Am si eu o intrebare, poate stupida. Tot vorbiti de "arte martiale interne". De unde si pana unde martiale? Poate ignor eu un aspect, un conflict mai putin vizibil... SAu poate practicile aste sunt concepute pentru distrugere/aparare impotriva distrugerii? Mi se pare totusi un pic absurd sa fie asa... |
- Marte este vazuta ca o planeta ce are o rezonanta si in specific de lupta. Ca unii au asociat-o cu razboiul, sau distrugerea e un aspect secundar. Se poate lupta si fara sa fie distrugere, mai ales cind e vorba, de ex., cu lupta cu tine insuti si limitele tale. Viata si chiar evolutia spirituala poate fi abordata si d acest pdv, al luptei cu limitele, defectele, prejudecatile si tendintele joase din tine. Aceasta viziune "martiana" este integrata si in alte cai spirituale, chiar daca ele nu se ocupa de o lupta anume, sau de niste exercitii fizice precum cele din "artele martiale". E vorba de atitudine !
Aceasta viziune "martiana" este integrata in foarte multe elemente, fara ca acestea sa se numeasca "martiale". Dar sa zicem ca este si asta o explicatie. Multumesc.
| QUOTE (Olaf @ 16 May 2005, 06:02 PM) |
| Aceasta viziune "martiana" este integrata in foarte multe elemente, fara ca acestea sa se numeasca "martiale". Dar sa zicem ca este si asta o explicatie. Multumesc. |
nu ma asteptam
| QUOTE (little1 @ 16 May 2005, 11:29 PM) | ||
nu ma asteptam |
- la ce anume nu te asteptai ?
| QUOTE (little1 @ 14 May 2005, 06:10 PM) |
| thunder, din pacate, sau din fericire, subiectul este enorm de vast |
- adevarat.
- interesante analogiile despre realitatile alchimiei interne si celelalte explicatii.
| QUOTE |
| cat despre ovidiu dragos argesanu - am citit cateva carti scrise de el, pe teme legate de reiki, arta razboiului psi, atacuri psihice si modalitati de protectie... ma gandeam ca ati sti ceva de el. o adresa ar fi: www.argesanu.go.ro - acolo am gasit cate ceva |
- m-am uitat putin peste ce este scris acolo. Interesant. Ar fi unele lucruri bune de discutat, din ce e scris acolo, dar nu stiu cui apartin acele afirmatii .. lui sau celui care a facut site-ul ?
| QUOTE |
| cu bine, |
- asemenea !
cred cel mai bine ar fi sa discutam despre omul asta dupa ce prinzi vreo carte de-a lui
la ce nu ma asteptam ?
vrei un raspuns decent ? n-am ! 
bafta si tie !
la ce nu ma asteptam ?
vrei un raspuns decent ? n-am ! bafta si tie !
| QUOTE (little1) |
| lansez o intrebare, apropo de imbinarea spiritual/martial: ce parere aveti despre cartile lui Ovidiu Dragos Argesanu, si despre persoana lui ? |
Tinand cont ca mi-a fost coleg mai mic la o anumita scoala spirituala si am asistat la (auto)excluderea lui, in urma unei caderi nervoase inacceptabile la un oarecare nivel de pregatire, as putea spune despre scrierile si persoana lui Ovidiu ca
| QUOTE (IO @ 18 May 2005, 12:57 PM) | ||
Tinand cont ca mi-a fost coleg mai mic la o anumita scoala spirituala si am asistat la (auto)excluderea lui, in urma unei caderi nervoase inacceptabile la un oarecare nivel de pregatire, as putea spune despre scrierile si persoana lui Ovidiu ca |
- se pune problema cine e de vina pt. acea "cadere" si cit de reala e ea ? Este ea reala sau este o inventie (exagerare) a celor care au vrut sa scape de el sau sa se autodisculpe de eventualele "caderi" ale lui sau ale discipolilor acelei scoli ? Daca e reala acea "cadere", a cui e vina ? A lui, a limitelor lui, a aplicarii exagerate a invataturii si tehnicilor invatate acolo, a unor "sechele" ale lui din trecut ... sau de vina este invatatura sau tehnicile primite la acea scoala ?
- corect si de bun simt era sa fie si el invitat la o discutie, aici, si nu sa fie birfit pe la spate. In mod sigur el ar putea sa ne ofere mai multe detalii despre asa zisa "autoexcludere" sau "cadere". Deci ... cine il invita, caci am vazut ca au si ei forum acolo, pe site-ul lui ?
Eu mi-am spus parerea. Nu e nicidecum una de denigrare a cuiva, a cunoasterii dobandite prin efort si renuntare sau a modului in care ea e transmisa prin scris. Am fost de fata cand a avut loc intamplarea la care am facut referire. Si il cunosc personal pe Ovidiu. Nu-l judec si consider ca are, la fel ca oricare dintre noi, parti bune si parti mai putin bune...
In rest, orice comentarii, supozitii si teorii le las in seama cui se hraneste din asa ceva.
In rest, orice comentarii, supozitii si teorii le las in seama cui se hraneste din asa ceva.
nu stiu daca omul ar fi interesat de o astfel de discutie... oricum, am vrut sa stiu ce parerea au altii despre el
am crezut ca poate fi un fel de subiect datorita faptului ca el spune undeva ca a cautat o metoda de antrenament ocult pentru artele martiale - ar avea unele puncte comune cu topicul
rezerva lui IO, cred ca o inteleg, avand in vedere firewallurile cu care se "lauda" O.D.A.
| QUOTE (little1 @ 18 May 2005, 10:30 PM) |
| nu stiu daca omul ar fi interesat de o astfel de discutie... oricum, am vrut sa stiu ce parerea au altii despre el am crezut ca poate fi un fel de subiect datorita faptului ca el spune undeva ca a cautat o metoda de antrenament ocult pentru artele martiale - ar avea unele puncte comune cu topicul rezerva lui IO, cred ca o inteleg, avand in vedere firewallurile cu care se "lauda" O.D.A. |
- daca are atitea probleme si limite, cum ziceti voi, de ce mai discutam despre el si cartile lui ? Chiar nu sint si alte subiecte sau/si deschizatori de drum, sau chiar invatatori autentici ?
- sa revenim atunci la subiect.
- e de preferat sa vorbim din experienta proprie, asa ca ii invit pe cei care au o experienta personala in aceasta directie a controlului energiilor subtile, sa-si prezinte opiniile, si de ce nu, si parte din experientele si rezultatele obtinute in timpul practicii lor spirituale, fie ca ar fi arte martiale, sau alte cai spirituale.
- eu personal mi-am trezit anumite disponibilitati fizico-psihice prin practica artelor martiale, insa multe prea putin si la un mod mult prea .. cum sa-i zic, "empiric". Dupa ce am ajuns ca cunosc anumite invataturi oculte initiatice orientale si am avut acces la anumite tehnici in domeniu, rezultatele in acest domeniu au fost cu totul altele, mult mai importante, mai profunde si mai constiente. Daca in vremea cind practicam AM eram ateu si nu luam in seama asa zisele "energii subtile", dupa ce am inceput sa constientizez existenta si prezenta acestor energii in aura mea, cit si faptul ca imi pot fi "la indemina", mi-am schimbat total optica vis a vis de aceasta realitate a lor, cit si de realitatea divina, a lui Dumnezeu adica. Dupa un timp de practica comuna, am inteles ca la baza AM a stat cindva tot o cale spirituala de a ajunge la desavirsire, adica, altfel spus, la Dumnezeu.
- tot vorbesc de Dumnezeu in acest topic si forum pt. ca as dori sa intelegeti ca tehnicile si metodele folosite de mine au fost f. f. eficiente si rezultatele pe masura, insa aceasta credinta in Dumnezeu mi-a insutit efectele si rezultatele. Datorita credintei dezvoltata prin practica si experimentare directa, pot sa spun ca am reusit sa vad pe pielea mea ce inseamna si ce este dpdv ocult, realitatea cuprinsa in pilda: "credinta muta muntii din loc". Cind aceasta credinta este reala, obiectiva si bazata pe experimentare proprie si directa, da aceste efecte si nu are nimic comun cu ceea ce numesc unii ca fiind credinta, si care e de fapt o credulitate exagerata si exacerbata, ce duce cel mai adesea la fanatism, habotnicie si fundamentalism.
- lucrurile stau cu totul altfel cind este vorba de o credinta obiectiva, reala, a caror energii subtile sint prezente in aura ta si care aduc nu numai aceasta credinta in Dumnezeu, dar si o stare de incredere in tine, de discernamint si luciditate si de "palpare" facila a realitatii inconjuratoare. Dupa cum prezinta realitatea multe din caile spirituale ale planetei, intreaga Creatie este o manifestare a energiei, pe diferite nivele si profunzimi. Este astel f. firesc si usor sa ai acces mai facil la aceasta realitate cind reusesti sa controlezi in fiinta ta aceste energii subtile si centri de forta care le anima si iti faciliteaza receptia, emisia si "stocarea" energiilor subtile in aura.
- ma opresc deocamdata. Acum e rindul vostru, mingea e in terenul vostru acum.
- e de preferat sa vorbim din experienta proprie, asa ca ii invit pe cei care au o experienta personala in aceasta directie a controlului energiilor subtile, sa-si prezinte opiniile, si de ce nu, si parte din experientele si rezultatele obtinute in timpul practicii lor spirituale, fie ca ar fi arte martiale, sau alte cai spirituale.
- eu personal mi-am trezit anumite disponibilitati fizico-psihice prin practica artelor martiale, insa multe prea putin si la un mod mult prea .. cum sa-i zic, "empiric". Dupa ce am ajuns ca cunosc anumite invataturi oculte initiatice orientale si am avut acces la anumite tehnici in domeniu, rezultatele in acest domeniu au fost cu totul altele, mult mai importante, mai profunde si mai constiente. Daca in vremea cind practicam AM eram ateu si nu luam in seama asa zisele "energii subtile", dupa ce am inceput sa constientizez existenta si prezenta acestor energii in aura mea, cit si faptul ca imi pot fi "la indemina", mi-am schimbat total optica vis a vis de aceasta realitate a lor, cit si de realitatea divina, a lui Dumnezeu adica. Dupa un timp de practica comuna, am inteles ca la baza AM a stat cindva tot o cale spirituala de a ajunge la desavirsire, adica, altfel spus, la Dumnezeu.
- tot vorbesc de Dumnezeu in acest topic si forum pt. ca as dori sa intelegeti ca tehnicile si metodele folosite de mine au fost f. f. eficiente si rezultatele pe masura, insa aceasta credinta in Dumnezeu mi-a insutit efectele si rezultatele. Datorita credintei dezvoltata prin practica si experimentare directa, pot sa spun ca am reusit sa vad pe pielea mea ce inseamna si ce este dpdv ocult, realitatea cuprinsa in pilda: "credinta muta muntii din loc". Cind aceasta credinta este reala, obiectiva si bazata pe experimentare proprie si directa, da aceste efecte si nu are nimic comun cu ceea ce numesc unii ca fiind credinta, si care e de fapt o credulitate exagerata si exacerbata, ce duce cel mai adesea la fanatism, habotnicie si fundamentalism.
- lucrurile stau cu totul altfel cind este vorba de o credinta obiectiva, reala, a caror energii subtile sint prezente in aura ta si care aduc nu numai aceasta credinta in Dumnezeu, dar si o stare de incredere in tine, de discernamint si luciditate si de "palpare" facila a realitatii inconjuratoare. Dupa cum prezinta realitatea multe din caile spirituale ale planetei, intreaga Creatie este o manifestare a energiei, pe diferite nivele si profunzimi. Este astel f. firesc si usor sa ai acces mai facil la aceasta realitate cind reusesti sa controlezi in fiinta ta aceste energii subtile si centri de forta care le anima si iti faciliteaza receptia, emisia si "stocarea" energiilor subtile in aura.
- ma opresc deocamdata. Acum e rindul vostru, mingea e in terenul vostru acum.
Stai un pic, urmeaza intrebari si/sau comentarii:
| QUOTE |
| am avut acces la anumite tehnici in domeniu |
Poti fii un pic mai explicit? Ce inseamna "a avea acces". Si cum ai a vut acces?
| QUOTE (Olaf @ 19 May 2005, 12:31 PM) |
| Stai un pic, urmeaza intrebari si/sau comentarii: |
- asta era inevitabil.
| QUOTE | ||
Poti fii un pic mai explicit? Ce inseamna "a avea acces". Si cum ai a vut acces? |
- exista o multime de tehnici si metode mai mult sau mai putin initiatice de trezire a energiilor subtile si mecanismelor conexe cu acestea. Ele sint specifice fiecarei cai spirituale in parte. Ele sint multe, dar oamenii nu au acces la ele. Fie nu sint interesati, fie nu le sint disponibile, fie nu are cine sa le explice si sa le faca o introducere initiatica in acest domeniu, fie nu sint pregatiti (spiritual) sa le inteleaga si sa le foloseasca.
- a avea acces inseamna pe deoparte sa iei contact fizic si subtil concret cu acele metode, iar pe de alta parte sa-ti fie prezentate in cadrul unei relatii maestru-discipol, pt. a avea loc cu adevarat si o initiere subtil ezoterica, nu numai o prezentare teoretica, banala. Dp meu de vedere "a avea acces" se refera in parte si la una si la alta. Cu toate acestea, nu numai asta conteaza, ci si practica ta personala, experimentarea directa si nemijlocita, sau cu alte cuvinte: "pe maestru (initiat) il face practica".
Aham, si pentru un maestru dai anunt pe net...
Oricum, ce mi se pare aiurea este ca nu stii cata incredere poti avea... la cate chestii am auzit... Si chiar am vazut un caz nasol de tot... tipul a murit, pana la urma.
Oricum, ce mi se pare aiurea este ca nu stii cata incredere poti avea... la cate chestii am auzit... Si chiar am vazut un caz nasol de tot... tipul a murit, pana la urma.
| QUOTE (Olaf @ 19 May 2005, 05:12 PM) |
| Aham, si pentru un maestru dai anunt pe net... |
- cine cauta gaseste. Gasesc ei si cei care nu cauta, dar au meritele necesare ...
| QUOTE |
| Oricum, ce mi se pare aiurea este ca nu stii cata incredere poti avea... la cate chestii am auzit... Si chiar am vazut un caz nasol de tot... tipul a murit, pana la urma. |
- nu stiu despre ce, despre cine vorbesti, dar la moarte ajungi cind faci exagerari. Poti muri si cind esti pe o cale autentica, daca esti prost si exagerezi si nu actionezi cu bun simt si nu tii cont de sfaturile primite. Dincolo de asta, ce e moartea pt. om ? Dar pt. suflet ? Dar pt. spirit ? Dar pt. QI-ul sau ?
"practica il face pe maestru"
thunder,
am mult de furca incercand sa explic unor oameni acest principiu. pentru cei mai multi spiritualitatea este ceva ca o idee, la care, daca aderi, inseamna ca devii spiritual
eu incerc sa le spun ca fara munca personala a fiecaruia spiritualitatea este doar masturbare mentala - iarta-mi termenul, l-am imprumutat de la Gurdjieff.
atata vreme cat cultura si spiritualitatea sunt puse sub semnul egal este dificil pentru cineva sa inteleaga ce anume presupune a fi cu adevarat un "om spiritual"
vreau sa mai spun ca de asta gasesc interesanta abordarea spiritualitatii prin prisma artelor martiale: in felul asta gasesti o "inradacinare", o coeziune, o legatura foarte buna cu corpul fizic, greu de gasit altminteri
thunder,
am mult de furca incercand sa explic unor oameni acest principiu. pentru cei mai multi spiritualitatea este ceva ca o idee, la care, daca aderi, inseamna ca devii spiritual
eu incerc sa le spun ca fara munca personala a fiecaruia spiritualitatea este doar masturbare mentala - iarta-mi termenul, l-am imprumutat de la Gurdjieff.
atata vreme cat cultura si spiritualitatea sunt puse sub semnul egal este dificil pentru cineva sa inteleaga ce anume presupune a fi cu adevarat un "om spiritual"
vreau sa mai spun ca de asta gasesc interesanta abordarea spiritualitatii prin prisma artelor martiale: in felul asta gasesti o "inradacinare", o coeziune, o legatura foarte buna cu corpul fizic, greu de gasit altminteri
| QUOTE (little1 @ 18 May 2005, 09:30 PM) |
| nu stiu daca omul ar fi interesat de o astfel de discutie... oricum, am vrut sa stiu ce parerea au altii despre el am crezut ca poate fi un fel de subiect datorita faptului ca el spune undeva ca a cautat o metoda de antrenament ocult pentru artele martiale - ar avea unele puncte comune cu topicul rezerva lui IO, cred ca o inteleg, avand in vedere firewallurile cu care se "lauda" O.D.A. |
Arta Ninjutsu are in componenta sa invataminte oculte, anumite invaluiri metafizice de spirit, ajungandu-se, in cazul marilor maestri, undeva inspre constientizarea enigmei omului si a raspunsurilor la intrebarile filosofice milenare. Dar, cum e o vorba, nu se poate aprofunda o discutie decat atunci cand detii oarece detalii in plus, sa stii practic fata de ce si cu cine te raportezi in problematica notiunilor ce tin de ocultism. Asadar ma opresc la chestiunea asta aici.
La Aikido as putea spune mai multe, ca aikidokan de 6 Kyu. Ma rog, "arta armoniei" sau "arta pacii" cum marele maestru Morihei denumea Aikido-ul pune accent pe armonizarea energiei tale cu cea a universului si apoi cu cea a adversarului tau. Practic, in istoria artei martiale Aikido doar cativa oameni au atins nivelul maxim, dintre care mentionez pe cei marcanti, unul fiind fondatorul acestei arte -Morihei-, si altul maestrul Koichi Tohei, discipolul lui Morihei Ueshiba.
Interesant este faptul cum a evoluat aceasta noua arta martiala Aikido pe scena istoriei, dar amanuntele probabil vor plictisi. Asa ca voi da mai putine detalii.
Steven Seagal Shihan are in prezent 7 Dan si multe perspective catre a atinge si celelalte nivele spirituale. Zic spirituale deoarece arta martiala Aikido nu se refera la violenta. Fireste, ca orice arta martiala detine cunostintele sale de atac si aparare, insa invataceii sunt sfatuiti sa nu foloseasca cunostintele pe care le vor dobandi studiind Aikido pentru a face rau ori pentru a promova violenta, ci pentru a se perfectiona in societate, pentru a-si ajuta semenii si finalmente pentru a se slefui continuu catre atingerea caii spirituale supreme.
Morihei atinsese calea suprema in cateva etape sau viziuni cum s-au mai numit. Viziunile sale au fost reale iar cunostintele sale au ramas nepretuite. Cunoscatorii stiu la ce ma refer.
As mai avea de zis si alte lucruri insa voi reveni in curand.
Salutari.
Scuzati-ma, uitasem o chestiune ce merita a fi mentionata.
In conceptia lui Morihei Ueshiba, Aikido ar fi fost destinata doar japonezilor exclusiv. Treptat, prin viziunile sale, Morihei a ajuns la concluzia ca arta martiala Aikido este o ideologie, o cale spirituala de care trebuie sa se bucure toata lumea. Si-a dat acceptul, in pragul mortii, ca secretele artei Aikido sa fie predate tuturor celor care vor bate la usa dojourilor pentru a cere sprijin si pentru a-si insusi cunostinte de spiritualitate, punand in armonie cunoasterea si cunostintele lor cu dezideratul artistilor martiali de aikido de perfectiune. Iar in istorie, cel mai mare artist martial a fost Morihei Ueshiba. Intr-un fel, nu s-ar prea putea spune despre Morihei ca ar fi fost mare maestru, ci doar fondator. Acum am revenit asupra acestei nuante. Nu si-ar fi putut da singur gradele necesare, astfel Morihei s-a ocupat de crearea si perfectionarea tehnicilor de meditatie, ce tin de spiritualitate, si de cele de aparare, ce tin de brutul unei arte martiale. Succesul lui Morihei consta tocmai in faptul ca din armonizarea celor doua elemente, de fizic si spiritual, s-a nascut arta martiala Aikido.
Aikido se refera la faptul ca odata ce initiatul devenit maestru recapata cursul arhetipal al logicii pure, atunci cand va trebui sa actioneze va actiona dincolo de ratiune, logica cunoscuta ori imaginatie. Va actiona dincolo de instinctele oarbe ale omului brut, va actiona in virtutea armonizarii energiei sale cu calea aleasa, dincolo de granita gandului. Practic, elevul de Aikido, daca se va lasa prada ratiunii, ca rezyultat al mundanului, al realului prezent, isi va gasi cu certitudine sfarsitul. Dar daca va constientiza timpul ca un drum impartit in trecut si viitor va realiza cat de sinuoasa este calea catre cunostintele si implicit catre atingerea caii spirituale supreme. Cum spunea si Confucius, <cunostintele sunt amare, dar fructele ei sunt dulci.>
Sempai va reveni.
Seara.
In conceptia lui Morihei Ueshiba, Aikido ar fi fost destinata doar japonezilor exclusiv. Treptat, prin viziunile sale, Morihei a ajuns la concluzia ca arta martiala Aikido este o ideologie, o cale spirituala de care trebuie sa se bucure toata lumea. Si-a dat acceptul, in pragul mortii, ca secretele artei Aikido sa fie predate tuturor celor care vor bate la usa dojourilor pentru a cere sprijin si pentru a-si insusi cunostinte de spiritualitate, punand in armonie cunoasterea si cunostintele lor cu dezideratul artistilor martiali de aikido de perfectiune. Iar in istorie, cel mai mare artist martial a fost Morihei Ueshiba. Intr-un fel, nu s-ar prea putea spune despre Morihei ca ar fi fost mare maestru, ci doar fondator. Acum am revenit asupra acestei nuante. Nu si-ar fi putut da singur gradele necesare, astfel Morihei s-a ocupat de crearea si perfectionarea tehnicilor de meditatie, ce tin de spiritualitate, si de cele de aparare, ce tin de brutul unei arte martiale. Succesul lui Morihei consta tocmai in faptul ca din armonizarea celor doua elemente, de fizic si spiritual, s-a nascut arta martiala Aikido.
Aikido se refera la faptul ca odata ce initiatul devenit maestru recapata cursul arhetipal al logicii pure, atunci cand va trebui sa actioneze va actiona dincolo de ratiune, logica cunoscuta ori imaginatie. Va actiona dincolo de instinctele oarbe ale omului brut, va actiona in virtutea armonizarii energiei sale cu calea aleasa, dincolo de granita gandului. Practic, elevul de Aikido, daca se va lasa prada ratiunii, ca rezyultat al mundanului, al realului prezent, isi va gasi cu certitudine sfarsitul. Dar daca va constientiza timpul ca un drum impartit in trecut si viitor va realiza cat de sinuoasa este calea catre cunostintele si implicit catre atingerea caii spirituale supreme. Cum spunea si Confucius, <cunostintele sunt amare, dar fructele ei sunt dulci.>
Sempai va reveni.
Seara.
| QUOTE (little1 @ 22 May 2005, 10:19 PM) |
| am mult de furca incercand sa explic unor oameni acest principiu. pentru cei mai multi spiritualitatea este ceva ca o idee, la care, daca aderi, inseamna ca devii spiritual |
- nu explica decit celor care cauta cu adevarat.
| QUOTE |
| eu incerc sa le spun ca fara munca personala a fiecaruia spiritualitatea este doar masturbare mentala - iarta-mi termenul, l-am imprumutat de la Gurdjieff. |
- te inteleg 100% !
| QUOTE |
| atata vreme cat cultura si spiritualitatea sunt puse sub semnul egal este dificil pentru cineva sa inteleaga ce anume presupune a fi cu adevarat un "om spiritual" |
- de acord cu tine.
| QUOTE |
| vreau sa mai spun ca de asta gasesc interesanta abordarea spiritualitatii prin prisma artelor martiale: in felul asta gasesti o "inradacinare", o coeziune, o legatura foarte buna cu corpul fizic, greu de gasit altminteri |
- eu zic ca si alte cai te conduc acolo, cu conditia sa o abordezi pe cea mai potrivita tie.
| QUOTE (Dorin_ccdj @ 22 May 2005, 10:36 PM) |
| Arta Ninjutsu are in componenta sa invataminte oculte, anumite invaluiri metafizice de spirit, ajungandu-se, in cazul marilor maestri, undeva inspre constientizarea enigmei omului si a raspunsurilor la intrebarile filosofice milenare. Dar, cum e o vorba, nu se poate aprofunda o discutie decat atunci cand detii oarece detalii in plus, sa stii practic fata de ce si cu cine te raportezi in problematica notiunilor ce tin de ocultism. Asadar ma opresc la chestiunea asta aici. |
- incearca-ne !
Avem detalii, avem experinta, avem practica, avem nevoie. - fiindca esti mai "activ" ca unii dintre noi, poate si mai "viu", zi-ne cum (re)simti energiile subtile sau QI-ul in timpul antrenamentelor fizice sau in afara lor.
| QUOTE |
| La Aikido as putea spune mai multe, ca aikidokan de 6 Kyu. Ma rog, "arta armoniei" sau "arta pacii" cum marele maestru Morihei denumea Aikido-ul pune accent pe armonizarea energiei tale cu cea a universului si apoi cu cea a adversarului tau. |
- cu alte cuvinte si cu alte metode, prezinta si HA THA Yoga aceasta problematica a armonizarii energetice.
| QUOTE |
| Interesant este faptul cum a evoluat aceasta noua arta martiala Aikido pe scena istoriei, dar amanuntele probabil vor plictisi. Asa ca voi da mai putine detalii. |
- chiar daca nu sint on topic, sint convins ca si altii ar dori sa afle mai multe detalii, nu numai eu.
| QUOTE |
| As mai avea de zis si alte lucruri insa voi reveni in curand. Salutari. |
- asteptam cu interes.
| QUOTE (Dorin_ccdj @ 22 May 2005, 11:05 PM) |
| Si-a dat acceptul, in pragul mortii, ca secretele artei Aikido sa fie predate tuturor celor care vor bate la usa dojourilor pentru a cere sprijin si pentru a-si insusi cunostinte de spiritualitate, punand in armonie cunoasterea si cunostintele lor cu dezideratul artistilor martiali de aikido de perfectiune. |
- interesant de stiut asta.
| QUOTE |
| Aikido se refera la faptul ca odata ce initiatul devenit maestru recapata cursul arhetipal al logicii pure, atunci cand va trebui sa actioneze va actiona dincolo de ratiune, logica cunoscuta ori imaginatie. Va actiona dincolo de instinctele oarbe ale omului brut, va actiona in virtutea armonizarii energiei sale cu calea aleasa, dincolo de granita gandului. Practic, elevul de Aikido, daca se va lasa prada ratiunii, ca rezyultat al mundanului, al realului prezent, isi va gasi cu certitudine sfarsitul. |
- interesanta idee si mai ales interesante ar fi fost de aflat si metodele prin care ajungi la acea stare, pe care alte cai spirituale o numesc "transcenderea mintii (ratiunii)".
| QUOTE |
| Dar daca va constientiza timpul ca un drum impartit in trecut si viitor va realiza cat de sinuoasa este calea catre cunostintele si implicit catre atingerea caii spirituale supreme. Cum spunea si Confucius, <cunostintele sunt amare, dar fructele ei sunt dulci.> |
- uneori e si invers.
| QUOTE |
| Sempai va reveni. Seara. |
- mitoo !
Ma bucur ca am stirnit interesul pentru frumoasa arta Aikido.
Adaug, la cele spuse anterior, ca Aikido este formata din trei elemente definitorii pentru arta martiala ca atare, si anume ai, ki si do, acestea reunite formand ceea ce se numeste "calea unitatii cu forta fundamentala a universului". Spre deosebire de celelalte arte martiale care sprijina utilizarea violentei ca mijloc de aparare, a brutului fortei derivat din dinamism ori actiune fara finalitate, in Aikido observam cum arta transpune traditiile sale istorice in unitatea simbolurilor japoneze, fin extrase si redactate de maestrul Morihei Ueshiba sub forma invatamintelor martiale de ai-ki-do, de armonie (AI), energie (KI) si cale (DO). Aceasta arta martiala practic este o disciplina creata pentru perfectionarea constanta a spiritului uman, iar cine se gandeste ca prin invatarea cunstintelor de aikido automat va purta in sine cheia catre spiritualizarea brutului din el se inseala. Cunostintele aikido nu trebuie considerate drept mijloace intr-o lupta, ci drept invataminte pentru viata, indeamna la meditatie, la sine.
Sempai se intoarce.
Salutari.
Adaug, la cele spuse anterior, ca Aikido este formata din trei elemente definitorii pentru arta martiala ca atare, si anume ai, ki si do, acestea reunite formand ceea ce se numeste "calea unitatii cu forta fundamentala a universului". Spre deosebire de celelalte arte martiale care sprijina utilizarea violentei ca mijloc de aparare, a brutului fortei derivat din dinamism ori actiune fara finalitate, in Aikido observam cum arta transpune traditiile sale istorice in unitatea simbolurilor japoneze, fin extrase si redactate de maestrul Morihei Ueshiba sub forma invatamintelor martiale de ai-ki-do, de armonie (AI), energie (KI) si cale (DO). Aceasta arta martiala practic este o disciplina creata pentru perfectionarea constanta a spiritului uman, iar cine se gandeste ca prin invatarea cunstintelor de aikido automat va purta in sine cheia catre spiritualizarea brutului din el se inseala. Cunostintele aikido nu trebuie considerate drept mijloace intr-o lupta, ci drept invataminte pentru viata, indeamna la meditatie, la sine.
Sempai se intoarce.
Salutari.
uite ca se poate si o astfel de discutie... incepusem sa imi pierd speranta. inca am dubii 
astept trei zile, si dupa aia mai scriu cate ceva - stiut fiind ca orice miracol dureaza doar trei zile
aikodoka, spune-mi, este adevarat ca nu a mai obtinut nimeni rezultatele lui Ueshiba ? de ce ?
astept trei zile, si dupa aia mai scriu cate ceva - stiut fiind ca orice miracol dureaza doar trei zileaikodoka, spune-mi, este adevarat ca nu a mai obtinut nimeni rezultatele lui Ueshiba ? de ce ?
Ai dreptate in ce spui. Rezultatele O-Sensei Morihei Ueshiba nu au fost egalate, probabil nu vor fi niciodata. Intr-un fel e si firesc, tinand cont de faptul ca Morihei pana la 80 de ani si-a perfectionat tehnicile si nicidecum nu si le-a finalizat. Prin urmare, Aikido este si un mod de viata, o stare de spirit: o ai sau nu o ai.
Salutari.
Salutari.
| QUOTE (IoanV @ 24 May 2005, 10:48 PM) |
| Un cadou pt. cei interesati de aikido - Arta Pacii |
Cu respect va saluta un initiat in disciplina Aikido si va multumeste pentru "atentia" acordata. Cadoul oferit de dvs. este util in special pentru cei neavizati, pentru cei care doresc sa cunoasca ce este Aikido. Eu marturisesc ca sint in posesia Artei Pacii de cand am intrat in contact cu primele lecturi de arte martiale, insa va multumesc ca ati venit in sprijinul acestui topic.
Domo arigato Ioan-San
Ai dreptate in ceea ce spui, e pt. incepatori dar e valabila. Cit despre multumiri, da-mi voie, eu ar trebui sa-ti multumesc intii pt. ca eu am deschis topicul. Ma bucur ca treci si pe aici, si ne mai spui cite ceva si celor care nu am practicat tehnicile aikido dar iubim arta pacii (cazul meu).
aikidoka (daca ti se pare impropriu sa te numesc astfel, te rog sa imi spui), povesteste-ne despre practica energetica in aikido...
mai exista, nu mai exista...
mai exista, nu mai exista...
| QUOTE (Dorin_ccdj @ 25 May 2005, 11:31 AM) | ||
Cu respect va saluta un initiat in disciplina Aikido si va multumeste pentru "atentia" acordata. Cadoul oferit de dvs. este util in special pentru cei neavizati, pentru cei care doresc sa cunoasca ce este Aikido. |
- ne-am fi bucurat si mai tare daca ne-ar fi dat si sursa originara a textului.
Nu ca ar fi atit de important, dar macar vedem cine se mai preocupa de cele spirituale. - Arta păcii - Morihei Ueshiba
Un exemplu de control al energiei: John Chang
Oh yeah, controlul energiei, sau atingerea nervilor cu acul... si "electric eel" nu curenteaza prin puteri paranormale...
| QUOTE (IoanV @ 29 Apr 2005, 07:29 AM) |
| Pentru evolutia in artele martiale este esential sa-ti controlezi bine Qi-ul, energia. Unul dintre practicantii de frunte ai Aikido-ului a scris si o carte in acest sens: Cartea Qiului. Din ea aspirantii la perfectioare in aceste arte, dar si cei ce vor sa avanseze pe linie spirituala au ce invata. Am deschis topicul aici deoarece controlul energiei se face prin anunite tehnici, de dincolo de ratiune. Este o invitatie pentru cei mai mult sau mai putin avansati sa prezinte experienta lor in acest domeniu. |
N-am practicat artele martiale decat la nivelul unor cursuri de autoaparare in primii doi ani de facultate. iQ-ul in lupte are cumva semnificatia dominarii psihice a adversarului?
nu , e doar capacitatea de a primi energia.
folosirea ei e altceva.
folosirea ei e altceva.
Controlul ki-ului (cred ca aceasta e notarea cea mai raspindita la aikido, nu qi) se refera in primul rind la felul in care iti controlezi propria energie. Abia dupa ce iti poti controla ki-ul propriu poti ajunge sa interactionezi cu ceilalti. In artele martiale se spune ca la niveluri ridicate maestrii reusesc sa perceapa nivelul si cit de bine controleaza cineva ki-ul. Aici ar putea fi vorba de "dominare psihica", dar e mai mult decit increderea in sine, aici "esti ceeea ce esti", cu calitatile si posibilitatile tale iar celalalt te simte. E practic o "intrecere" in puterea ki-ului, dar mai exact intr-un articol din Aikido Journal, cu Koichi Tohei, 10 dan, conducătorul Societății de Ki, a avut loc la 14 martie 1996 la sediul Societății de Ki în Tokyo.
AJ: Mulți oameni și-au dorit să devină la fel de iscusiți precum dumneavoastră, dar le-a fost foarte dificil. Puteți să ne împărtășiți din experiențele pe care le-ați avut în obținerea acestui grad de abilitate? Spre exemplu, cum erau antrenamentele de aikido pe parcursul celor doi ani care au trecut între intrarea la dojo-ul Ueshiba și momentul în care ați fost trimis la război?
Tohei: M-am antrenat în dojo-ul Ueshiba pentru exact un an și jumătate înainte de a pleca din țară. De obicei o perioadă atât de scurtă nu înseamnă nimic special, dar în acest timp am fost trimis ca reprezentant al lui Sensei Ueshiba să predau în locuri precum școala Shumei Okawa la curtea imperială și academia de poliție militară. Am fost în dojo aproximativ șase luni înainte de a fi trimis să predau în acele locuri.
Când persoanele cărora am mers să le predau au auzit că sunt student la Universitatea Keio se așteptau să fiu un tip fragil și efeminat, aceasta fiind prejudecata despre Keio încă din acel timp. Dar am apărut în kimono și saboți de lemn, arătând ca un student împovărat, tipic acelor zile.
Una dintre persoanele cărora le-am predat la academia de poliție militară era 4 dan, dar eu însumi nu aveam nici măcar un grad kyu (centură colorată), darămite un grad dan (centură neagră). Când m-au întrebat: “Sensei ce grad dan aveți?” îi păcăleam spunând lucruri precum “gojo-dan”, un joc de cuvinte însemnând “cred că glumiți”. Continuau totuși spunând: “Totuși, Sensei, lăsând gluma la o parte, nu se poate să aveți doar grad kyu, nu-i așa…?”. Răspundeam întotdeauna “nenju mukyu”, un alt joc de cuvinte pentru “kyu”. În final nimeni nu a cunoscut gradul meu adevărat, sau mai bine spus lipsa lui.
De abia după ce am intrat în armată Sensei Ueshiba mi-a trimis gradul de 5 dan. Acesta a fost primul grad pe care l-am primit vreodată! Până atunci nu am avut nici un grad kyu sau dan, în ciuda faptului că predam unor persoane care fuseseră gradate până la 4 dan! De fapt gradările de centuri negre se înfăptuiau într-o manieră extrem de hazardată și subiectivă în acele zile. Sensei Ueshiba împărțea grade de 3 și 4 dan în stânga și-n dreapta după cum avea nevoie.
Odată, Sensei Ueshiba a primit o cerere de la Universitatea Kenkoku din Manciuria pentru a trimite un instructor de aikido acolo. S-a decis ca dl. Tomiki să meargă. Sensei Ueshiba a decis că, deoarece Tomiki va fi considerat un membru al corpului didactic al universității, ar trebui să aibă măcar 8 dan. Așa că Tomiki a fost promovat imediat la 8 dan. Trebuie să priviți aceste gradări de la începuturi cu scepticism. Același lucru se poate spune și despre persoana cu grad de 4 dan căruia i-am predat la academia de poliție militară. Cum altfel putea un individ ca mine, fără nici un grad, să-i predea?
AJ: Totuși, deoarece ați fost trimis să predați după numai șase luni de practică, se poate presupune că obținuserăți un oarecare nivel de abilitate…
Tohei: Câtuși de puțin. Pur și simplu șase luni nu sunt de ajuns pentru a atinge nici un fel de abilitate. Când mă gândesc la trecut mă simt stânjenit că am fost într-o astfel de postură. În realitate cunoșteam doar puțin mai mult decât celor cărora le predam. Cu certitudine nu am obținut nimic de care să fiu mândru și doar pentru că cei din jurul meu cunoșteau mai puține decât mine autoritatea mea de a preda a rămas nedisputată. Dacă aș vedea astfel de lucruri astăzi le-aș critica cu înverșunare.
Am fost fragil în timpul copilăriei și pe deasupra am căpătat pleurezie pe vremea când am intrat la Universitatea Keio, dar m-am săturat de acest lucru și m-am hotărât să mă fac bine și să-mi întăresc mintea și corpul. Într-o zi sora mea mai mică mi-a adus o carte despre Tesshu Yamaoka, un spadasin faimos. Cartea se intitula Profesorul Meu, și era scrisă de Tetsuju Ogura, unul dintre cei mai buni elevi ai lui Yamaoka. Cartea prezenta viața lui Yamaoka și cumva mi-a atins o coardă sensibilă. Unul din lucrurile care m-a impresionat cel mai mult a fost idea de a face orice într-un fel care nu admite decepții asupra propriei persoane sau asupra altora, și să abordezi orice cu o atitudine extrem de pozitivă, mergând chiar și până la auto-sacrificiu. Cartea menționa un dojo de misogi (purificare), Ichikukai, care încă conducea antrenamente în stilul lui Yamaoka și am decis să merg acolo.
Deși pleurezia mă forța să nu fac nimic altceva decât să stau în pat, în fiecare zi după orele de la universitate, am decis să merg la Ichikukai pentru a mă întări, chiar dacă acest lucru m-ar fi omorât. Ichikukai înseamnă ad literam; “Societatea Unu-Nouă” și a fost denumită așa pentru a comemora moartea lui Yamaoka din ziua 19 a unei luni. Avea de asemenea de a face cu filozofia că fiecare individ are cel puțin “puterea unuia singur”, dar prin antrenamente și efort poate adăuga încă nouă pentru un total de zece. M-am gândit că deși am cel puțin puterea unuia vreau puterea a zece.
Totuși când am ajuns la Ichikukai mi s-a spus că cineva atât de slăbit de boală ca mine pur și simplu nu va putea supraviețui tipului ascetic de antrenamente făcute acolo. Nici măcar nu m-au lăsat să intru pe ușă. Mi-au spus că antrenamentele implică să strigi cu voce puternică de dimineața până seara în timp ce ești plesnit pe spate și este greu de crezut că un student de la Keio va putea îndura acest lucru. Totuși nu am cedat. Deja eram determinat să devin mai puternic sau să mor încercând, așa că am insistat să mă primească. Până la urmă a apărut șeful școlii, Sensei Tesso Hino. Mi-a spus că deoarece eram atât de determinat mă vor lăsa să încep cu zazen (meditație Zen din poziția șezut), continuând cu exercițiile ascetice mult mai dificile (misogi) mai târziu, după ce corpul mi se va întări într-o oarecare măsură.
Antrenamentele de zazen erau conduse de Josei Ota, preotul șef al templului Daitoku în Tokyo. Venea tocmai de la Tokyo pentru a preda intensiv de trei ori pe lună.
De fiecare dată stăteam în meditație întreaga noapte. Nimeni altul nu era obișnuit să stea în zazen pe parcursul nopții, dar Sensei Hino mi-a spus că va sta cu mine, dacă îmi doresc acest lucru, astfel încât stăteam împreună până în zori.
După aproximativ șase luni s-a hotărât în sfârșit că pot să trec la antrenamentele de misogi. Antrenamentele presupuneau într-adevăr să strigi și să fii lovit pe spate, iar pieptul a început să mă doară din seara primului antrenament. Am presupus că pleurezia s-a întors, dar deoarece am spus că sunt hotărât să devin puternic chiar dacă voi muri încercând, nu mă puteam plânge că mă doare pieptul și să cer să plec acasă. M-am gândit că oricum dacă mă prăbușeam pe podea mă vor ajuta cumva. Mi-am alungat pur și simplu durerea din minte și am uitat de ea. După aceasta pleurezia a dispărut și nu s-a mai întors niciodată. (Am fost examinat la raze X mai târziu și cu surprindere am aflat că nu mai era nici o urmă de la pleurezie de parcă nu aș fi avut-o niciodată). Aceasta a fost prima experiență care mi-a arătat puterea minții.
În 1940 dl. Shohei Mori m-a prezentat lui Sensei Ueshiba și am devenit elevul dânsului. Am fost teribil de impresionat de felul în care Sensei Ueshiba arunca oameni fără a folosi nici un fel de forță. Am mers la dojo la fiecare antrenament, dar am descoperit că nu mă puteam măsura nici măcar cu elevii de liceu care se antrenau acolo. După un timp, totuși, am observat că atunci când veneam la antrenamente, complet epuizat după o sesiune la Ichikukai, nimeni nu mă putea mișca. Am observat de asemenea că atunci când aruncam persoane, eu având această stare de extenuare, se duceau de-a dreptul zburând. Aceste două fenomene m-au făcut să înțeleg că trucul era să renunț la tensiunea fizică. Pe de altă parte Sensei Ueshiba ne spunea tot timpul să folosim forță în tehnici. Așa că am experimentat în diverse feluri atât folosind forță, apoi renunțând la ea, folosind-o apoi din nou și așa mai departe.
Am încercat să pun în practică învățăturile lui Yamaoka care spunea că odată ce ți-ai ales un profesor trebuie să urmezi ceea ce îți predă indiferent dacă gândești că este bine sau rău. Lucruri care nu îți par logice în minte pot fi înțelese experimentându-le prin intermediul corpului. Odată ce le-ai înțeles în acest fel te poți opri să le mai faci dacă alegi acest lucru. În caz contrar, dacă pornești cu atitudinea: “Voi învăța acest lucru, dar nu-l voi învăța pe celălalt”, vei sfârși ratând toate lucrurile bune pe care ți le oferă profesorul tău. De aceea știu tot ceea ce a făcut Sensei Ueshiba, atât lucrurile bune cât și cele rele.
În acel moment mi-am dat seama că relaxarea era o cheie importantă, deși am observat că erau lucruri pe care nu le puteam face doar relaxându-mă. Am simțit că motivul era pentru că făceam ceva greșit.
Am înțeles care era acel lucru când am ajuns pe câmpul de luptă și m-am confruntat cu ideea morții. Am înțeles atunci că universul are o minte. M-am întrebat asupra semnificației tuturor antrenamentelor pe care le-am făcut. M-am gândit că dacă aș muri atunci, pentru ce au fost toate antrenamentele mele? M-am gândit că oricum nu au fost pentru a muri pe câmpul de luptă. Cu siguranță universul m-a făcut să mă antrenez în acel fel pentru că aveam altceva de făcut. Dacă aveam dreptate, nu era nici un motiv să mor acolo. Cu siguranță dacă antrenamentele mele au fost în concordanță cu mintea universului, nu voi muri pe câmpul de luptă. Gândind în acest fel am decis să-mi testez teoria în practică.
Odată ce am luat această decizie m-am simțit dintr-o dată ușurat și după aceea, indiferent cât de intense au fost luptele, gloanțele nu m-au lovit. Pas cu pas am devenit îndrăzneț – probabil chiar arogant – și le-am spus oamenilor mei că dacă mă vor urma, gloanțele n-o să-i lovească. Toți au crezut acest lucru și la acel moment patrula mea a fost singura care s-a întors din război cu toți cei 80 de oameni neatinși. Din acea experiență am înțeles că universul trebuie să aibă un fel de minte. Când vorbesc acum despre “mintea universului” mă bazez pe acea experiență. Universul are un ritm propriu și guvernează viața. Să fii corect înseamnă să fii în acord cu principiile sau ordinea universului; ceea ce nu este în acord cu principiile universului este imposibil de făcut sau necesită un efort nenatural.
Problema este să determini care sunt principiile sau ordinea. Poți să te gândești la principiile sau ordinea universului ca la ceva pe care nimeni nu îl poate nega, caz în care nu este nici o problemă. Unii pot spune că întrucât universul nu are limite, întotdeauna vor fi lucruri pe care nu le cunoaștem. În acest caz un om ar trebui să admită ceea ce nu știe sau poate ar trebui să se ducă să consulte un specialist al acelei probleme. Cel mai important este să faci lucruri corecte într-un mod determinat, să încetezi să faci lucruri greșite la fel de determinat și când nu știi ceva să spui că nu știi la fel de determinat. Acesta este felul în care am încercat să-mi trăiesc viața.
Chiar și un mare profesor poate preda lucruri greșite. În cazul meu, am încercat să le fac oricum și am încetat să le mai fac imediat ce mi-am dat seama că nu sunt potrivite pentru mine. Respingând sau acceptând lucruri fără a le încerca nu înseamnă decât construirea de iluzii.
Când m-am întors din război, am constatat că în timp ce Sensei Ueshiba mă putea arunca foarte ușor, tehnicile altor persoane erau complet ineficiente. În mod evident erau niște diferențe între cele două modalități de aplicare ale tehnicilor. Unii spuneau că pur și simplu Sensei Ueshiba are “puterea și îndemânarea a o mie de oameni”, dar m-am întrebat dacă erau cu adevărat lucruri pe care, în ciuda faptului că amândoi eram ființe umane, Sensei le putea face și eu nu. Astfel de întrebări au început să se nască în mintea mea. Din nou am simțit că doar admițând sincer că sunt lucruri pe care nu le știi vei putea până la urmă înțelege.
Cam în acea perioadă l-am descoperit pe Sensei Tempu Nakamura. El m-a învățat că “mintea mișcă corpul”. Mintea este amontele și corpul este avalul. Dacă amontele este murdar la fel va fi și avalul. De la Nakamura am învățat că unificarea minții și a corpului este posibilă prin purificarea minții pentru a-i permite să influențeze corpul. Deja experimentasem acest lucru pe câmpul de luptă dar nu făcusem legătura dintre acea experiență cu principiul.
Cred că la fel se poate spune despre aikido. Privind înapoi la ceea ce făcea Sensei Ueshiba, este clar că își aplica tehnicile doar după ce conducea mintea oponenților. În mod contrar, noi toți încercam că conducem corpurile oponenților și abia apoi să ne dăm seama cum să-i aruncăm. Bineînțeles că ei rezistau și era imposibil să-i aruncăm.
Pentru a putea conduce mintea oponentului, mai întâi trebuie să ai control complet asupra proprii tale minți. Dacă nu îți poți controla propria minte nu te aștepta să poți conduce mintea altora.
AJ: Mulți oameni și-au dorit să devină la fel de iscusiți precum dumneavoastră, dar le-a fost foarte dificil. Puteți să ne împărtășiți din experiențele pe care le-ați avut în obținerea acestui grad de abilitate? Spre exemplu, cum erau antrenamentele de aikido pe parcursul celor doi ani care au trecut între intrarea la dojo-ul Ueshiba și momentul în care ați fost trimis la război?
Tohei: M-am antrenat în dojo-ul Ueshiba pentru exact un an și jumătate înainte de a pleca din țară. De obicei o perioadă atât de scurtă nu înseamnă nimic special, dar în acest timp am fost trimis ca reprezentant al lui Sensei Ueshiba să predau în locuri precum școala Shumei Okawa la curtea imperială și academia de poliție militară. Am fost în dojo aproximativ șase luni înainte de a fi trimis să predau în acele locuri.
Când persoanele cărora am mers să le predau au auzit că sunt student la Universitatea Keio se așteptau să fiu un tip fragil și efeminat, aceasta fiind prejudecata despre Keio încă din acel timp. Dar am apărut în kimono și saboți de lemn, arătând ca un student împovărat, tipic acelor zile.
Una dintre persoanele cărora le-am predat la academia de poliție militară era 4 dan, dar eu însumi nu aveam nici măcar un grad kyu (centură colorată), darămite un grad dan (centură neagră). Când m-au întrebat: “Sensei ce grad dan aveți?” îi păcăleam spunând lucruri precum “gojo-dan”, un joc de cuvinte însemnând “cred că glumiți”. Continuau totuși spunând: “Totuși, Sensei, lăsând gluma la o parte, nu se poate să aveți doar grad kyu, nu-i așa…?”. Răspundeam întotdeauna “nenju mukyu”, un alt joc de cuvinte pentru “kyu”. În final nimeni nu a cunoscut gradul meu adevărat, sau mai bine spus lipsa lui.
De abia după ce am intrat în armată Sensei Ueshiba mi-a trimis gradul de 5 dan. Acesta a fost primul grad pe care l-am primit vreodată! Până atunci nu am avut nici un grad kyu sau dan, în ciuda faptului că predam unor persoane care fuseseră gradate până la 4 dan! De fapt gradările de centuri negre se înfăptuiau într-o manieră extrem de hazardată și subiectivă în acele zile. Sensei Ueshiba împărțea grade de 3 și 4 dan în stânga și-n dreapta după cum avea nevoie.
Odată, Sensei Ueshiba a primit o cerere de la Universitatea Kenkoku din Manciuria pentru a trimite un instructor de aikido acolo. S-a decis ca dl. Tomiki să meargă. Sensei Ueshiba a decis că, deoarece Tomiki va fi considerat un membru al corpului didactic al universității, ar trebui să aibă măcar 8 dan. Așa că Tomiki a fost promovat imediat la 8 dan. Trebuie să priviți aceste gradări de la începuturi cu scepticism. Același lucru se poate spune și despre persoana cu grad de 4 dan căruia i-am predat la academia de poliție militară. Cum altfel putea un individ ca mine, fără nici un grad, să-i predea?
AJ: Totuși, deoarece ați fost trimis să predați după numai șase luni de practică, se poate presupune că obținuserăți un oarecare nivel de abilitate…
Tohei: Câtuși de puțin. Pur și simplu șase luni nu sunt de ajuns pentru a atinge nici un fel de abilitate. Când mă gândesc la trecut mă simt stânjenit că am fost într-o astfel de postură. În realitate cunoșteam doar puțin mai mult decât celor cărora le predam. Cu certitudine nu am obținut nimic de care să fiu mândru și doar pentru că cei din jurul meu cunoșteau mai puține decât mine autoritatea mea de a preda a rămas nedisputată. Dacă aș vedea astfel de lucruri astăzi le-aș critica cu înverșunare.
Am fost fragil în timpul copilăriei și pe deasupra am căpătat pleurezie pe vremea când am intrat la Universitatea Keio, dar m-am săturat de acest lucru și m-am hotărât să mă fac bine și să-mi întăresc mintea și corpul. Într-o zi sora mea mai mică mi-a adus o carte despre Tesshu Yamaoka, un spadasin faimos. Cartea se intitula Profesorul Meu, și era scrisă de Tetsuju Ogura, unul dintre cei mai buni elevi ai lui Yamaoka. Cartea prezenta viața lui Yamaoka și cumva mi-a atins o coardă sensibilă. Unul din lucrurile care m-a impresionat cel mai mult a fost idea de a face orice într-un fel care nu admite decepții asupra propriei persoane sau asupra altora, și să abordezi orice cu o atitudine extrem de pozitivă, mergând chiar și până la auto-sacrificiu. Cartea menționa un dojo de misogi (purificare), Ichikukai, care încă conducea antrenamente în stilul lui Yamaoka și am decis să merg acolo.
Deși pleurezia mă forța să nu fac nimic altceva decât să stau în pat, în fiecare zi după orele de la universitate, am decis să merg la Ichikukai pentru a mă întări, chiar dacă acest lucru m-ar fi omorât. Ichikukai înseamnă ad literam; “Societatea Unu-Nouă” și a fost denumită așa pentru a comemora moartea lui Yamaoka din ziua 19 a unei luni. Avea de asemenea de a face cu filozofia că fiecare individ are cel puțin “puterea unuia singur”, dar prin antrenamente și efort poate adăuga încă nouă pentru un total de zece. M-am gândit că deși am cel puțin puterea unuia vreau puterea a zece.
Totuși când am ajuns la Ichikukai mi s-a spus că cineva atât de slăbit de boală ca mine pur și simplu nu va putea supraviețui tipului ascetic de antrenamente făcute acolo. Nici măcar nu m-au lăsat să intru pe ușă. Mi-au spus că antrenamentele implică să strigi cu voce puternică de dimineața până seara în timp ce ești plesnit pe spate și este greu de crezut că un student de la Keio va putea îndura acest lucru. Totuși nu am cedat. Deja eram determinat să devin mai puternic sau să mor încercând, așa că am insistat să mă primească. Până la urmă a apărut șeful școlii, Sensei Tesso Hino. Mi-a spus că deoarece eram atât de determinat mă vor lăsa să încep cu zazen (meditație Zen din poziția șezut), continuând cu exercițiile ascetice mult mai dificile (misogi) mai târziu, după ce corpul mi se va întări într-o oarecare măsură.
Antrenamentele de zazen erau conduse de Josei Ota, preotul șef al templului Daitoku în Tokyo. Venea tocmai de la Tokyo pentru a preda intensiv de trei ori pe lună.
De fiecare dată stăteam în meditație întreaga noapte. Nimeni altul nu era obișnuit să stea în zazen pe parcursul nopții, dar Sensei Hino mi-a spus că va sta cu mine, dacă îmi doresc acest lucru, astfel încât stăteam împreună până în zori.
După aproximativ șase luni s-a hotărât în sfârșit că pot să trec la antrenamentele de misogi. Antrenamentele presupuneau într-adevăr să strigi și să fii lovit pe spate, iar pieptul a început să mă doară din seara primului antrenament. Am presupus că pleurezia s-a întors, dar deoarece am spus că sunt hotărât să devin puternic chiar dacă voi muri încercând, nu mă puteam plânge că mă doare pieptul și să cer să plec acasă. M-am gândit că oricum dacă mă prăbușeam pe podea mă vor ajuta cumva. Mi-am alungat pur și simplu durerea din minte și am uitat de ea. După aceasta pleurezia a dispărut și nu s-a mai întors niciodată. (Am fost examinat la raze X mai târziu și cu surprindere am aflat că nu mai era nici o urmă de la pleurezie de parcă nu aș fi avut-o niciodată). Aceasta a fost prima experiență care mi-a arătat puterea minții.
În 1940 dl. Shohei Mori m-a prezentat lui Sensei Ueshiba și am devenit elevul dânsului. Am fost teribil de impresionat de felul în care Sensei Ueshiba arunca oameni fără a folosi nici un fel de forță. Am mers la dojo la fiecare antrenament, dar am descoperit că nu mă puteam măsura nici măcar cu elevii de liceu care se antrenau acolo. După un timp, totuși, am observat că atunci când veneam la antrenamente, complet epuizat după o sesiune la Ichikukai, nimeni nu mă putea mișca. Am observat de asemenea că atunci când aruncam persoane, eu având această stare de extenuare, se duceau de-a dreptul zburând. Aceste două fenomene m-au făcut să înțeleg că trucul era să renunț la tensiunea fizică. Pe de altă parte Sensei Ueshiba ne spunea tot timpul să folosim forță în tehnici. Așa că am experimentat în diverse feluri atât folosind forță, apoi renunțând la ea, folosind-o apoi din nou și așa mai departe.
Am încercat să pun în practică învățăturile lui Yamaoka care spunea că odată ce ți-ai ales un profesor trebuie să urmezi ceea ce îți predă indiferent dacă gândești că este bine sau rău. Lucruri care nu îți par logice în minte pot fi înțelese experimentându-le prin intermediul corpului. Odată ce le-ai înțeles în acest fel te poți opri să le mai faci dacă alegi acest lucru. În caz contrar, dacă pornești cu atitudinea: “Voi învăța acest lucru, dar nu-l voi învăța pe celălalt”, vei sfârși ratând toate lucrurile bune pe care ți le oferă profesorul tău. De aceea știu tot ceea ce a făcut Sensei Ueshiba, atât lucrurile bune cât și cele rele.
În acel moment mi-am dat seama că relaxarea era o cheie importantă, deși am observat că erau lucruri pe care nu le puteam face doar relaxându-mă. Am simțit că motivul era pentru că făceam ceva greșit.
Am înțeles care era acel lucru când am ajuns pe câmpul de luptă și m-am confruntat cu ideea morții. Am înțeles atunci că universul are o minte. M-am întrebat asupra semnificației tuturor antrenamentelor pe care le-am făcut. M-am gândit că dacă aș muri atunci, pentru ce au fost toate antrenamentele mele? M-am gândit că oricum nu au fost pentru a muri pe câmpul de luptă. Cu siguranță universul m-a făcut să mă antrenez în acel fel pentru că aveam altceva de făcut. Dacă aveam dreptate, nu era nici un motiv să mor acolo. Cu siguranță dacă antrenamentele mele au fost în concordanță cu mintea universului, nu voi muri pe câmpul de luptă. Gândind în acest fel am decis să-mi testez teoria în practică.
Odată ce am luat această decizie m-am simțit dintr-o dată ușurat și după aceea, indiferent cât de intense au fost luptele, gloanțele nu m-au lovit. Pas cu pas am devenit îndrăzneț – probabil chiar arogant – și le-am spus oamenilor mei că dacă mă vor urma, gloanțele n-o să-i lovească. Toți au crezut acest lucru și la acel moment patrula mea a fost singura care s-a întors din război cu toți cei 80 de oameni neatinși. Din acea experiență am înțeles că universul trebuie să aibă un fel de minte. Când vorbesc acum despre “mintea universului” mă bazez pe acea experiență. Universul are un ritm propriu și guvernează viața. Să fii corect înseamnă să fii în acord cu principiile sau ordinea universului; ceea ce nu este în acord cu principiile universului este imposibil de făcut sau necesită un efort nenatural.
Problema este să determini care sunt principiile sau ordinea. Poți să te gândești la principiile sau ordinea universului ca la ceva pe care nimeni nu îl poate nega, caz în care nu este nici o problemă. Unii pot spune că întrucât universul nu are limite, întotdeauna vor fi lucruri pe care nu le cunoaștem. În acest caz un om ar trebui să admită ceea ce nu știe sau poate ar trebui să se ducă să consulte un specialist al acelei probleme. Cel mai important este să faci lucruri corecte într-un mod determinat, să încetezi să faci lucruri greșite la fel de determinat și când nu știi ceva să spui că nu știi la fel de determinat. Acesta este felul în care am încercat să-mi trăiesc viața.
Chiar și un mare profesor poate preda lucruri greșite. În cazul meu, am încercat să le fac oricum și am încetat să le mai fac imediat ce mi-am dat seama că nu sunt potrivite pentru mine. Respingând sau acceptând lucruri fără a le încerca nu înseamnă decât construirea de iluzii.
Când m-am întors din război, am constatat că în timp ce Sensei Ueshiba mă putea arunca foarte ușor, tehnicile altor persoane erau complet ineficiente. În mod evident erau niște diferențe între cele două modalități de aplicare ale tehnicilor. Unii spuneau că pur și simplu Sensei Ueshiba are “puterea și îndemânarea a o mie de oameni”, dar m-am întrebat dacă erau cu adevărat lucruri pe care, în ciuda faptului că amândoi eram ființe umane, Sensei le putea face și eu nu. Astfel de întrebări au început să se nască în mintea mea. Din nou am simțit că doar admițând sincer că sunt lucruri pe care nu le știi vei putea până la urmă înțelege.
Cam în acea perioadă l-am descoperit pe Sensei Tempu Nakamura. El m-a învățat că “mintea mișcă corpul”. Mintea este amontele și corpul este avalul. Dacă amontele este murdar la fel va fi și avalul. De la Nakamura am învățat că unificarea minții și a corpului este posibilă prin purificarea minții pentru a-i permite să influențeze corpul. Deja experimentasem acest lucru pe câmpul de luptă dar nu făcusem legătura dintre acea experiență cu principiul.
Cred că la fel se poate spune despre aikido. Privind înapoi la ceea ce făcea Sensei Ueshiba, este clar că își aplica tehnicile doar după ce conducea mintea oponenților. În mod contrar, noi toți încercam că conducem corpurile oponenților și abia apoi să ne dăm seama cum să-i aruncăm. Bineînțeles că ei rezistau și era imposibil să-i aruncăm.
Pentru a putea conduce mintea oponentului, mai întâi trebuie să ai control complet asupra proprii tale minți. Dacă nu îți poți controla propria minte nu te aștepta să poți conduce mintea altora.
andra_v
| QUOTE |
| N-am practicat artele martiale decat la nivelul unor cursuri de autoaparare in primii doi ani de facultate. iQ-ul in lupte are cumva semnificatia dominarii psihice a adversarului? |
Ideea este sa fii centrat, echilibrat, indiferent de puterea (energia) celui care te ataca. Cum spune Tohei, sa te afli in "mintea universului"
. Foarte interesant interviul. Merci IoanV.
Nu poti folosi energiile corect pana ce nu ai indepartat orice urma de orgoliu. Si dorintele trebuie "ingradite". Nu e o teorie, toti maestrii adevarati in domeniul tehnicilor energetice, fie ele arte martiale sau altele.stiu asta. De aceea, nu ar trebui sa faca arte martiale oricine. In centrele adevarate de pregatire din China sau Japonia se ofera si o instruire spirituala adecvata, care poate dura multi ani pana sa inceapa exercitiile propriu-zise. Am vazut un documentar pe tema asta, care m-a miscat profund. Adevaratii discipoli in arte martiale isi incepeau antrenamentele din copilarie, parasindu-si familiile pentru a se stabili in centrele de pregatire.
O intrebare pentru Ioan V. : mai practici acum arte martiale? Daca da, cum se "impaca" cu urmarea lui Iisus? Raspunsul ma intereseaza in mod deosebit.
O intrebare pentru Ioan V. : mai practici acum arte martiale? Daca da, cum se "impaca" cu urmarea lui Iisus? Raspunsul ma intereseaza in mod deosebit.
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.