Editat:
sorinele ... eu nu vreau sa conving pe nimeni de nimic Daca nu esti de acord cu ce spun si mai vrei sa vezi si LIVE ... atunci eu nu prea te pot ajuta
Cat despre invitatie ... poate ne vom "vedea" pe acolo

Ai dreptate.
Iar in ce priveste diferentierea dintre cel care chiar te vindeca si cel care doar zice ca te vindeca, cred ca avem un criteriu simplu la dispozitie: rezultatele. E la fel ca la testarea unui nou medicament pe un lot de pacienti. (Va rog nu mai incepeti cu placebo-urile... ca iar n-ajungem nicaieri. Asa oricine poa' sa zica <<vezi ca spun "abracadabra" si te vei vindeca>>; daca pacientu' are convingerea ca se va vindeca, o va face... si daca are astfel de aptitudini atunci poate ca el ar trebui sa-si deschida cabinet )

Asta cam asa este ... Eu oricum sunt de parere ca fiecare dintre noi putem dezvolta astfel de aptitudini. Trebuie doar sa stim sau sa fim invatati sa facem asta. Ceea ce vreau sa spun se leaga intru-catva cu ceea ce am spus despre capacitatea creierului uman ...

Si atunci ar fi ceva de genu' "veniti oameni buni si vedeti cum ma vindec singur!"

Pai asa sa se scoata si religia in afara legii.
Dar cu filmele care in ultimul timp sunt f la moda? Trebuie si ele scoase in afara legii? Si de ce ma rog sa fie scoase in afara legii?

Am cunoscut o persoane care pretindea ca este clarvazatoare si are bioenergie ricicata , si pot sa spun ca mi-a spus unele lucruri care m-au uimit pe moment deoarece se intimplasera cu o zi inainte desi acea persoana nu cred ca avae de unde sa stie si ma uimeste si astazi faptul ca mi s-au intimplat lucruri pe care le-a prevazut cu multi ani in urma desi la vremea respectiva pareau imposibile si greu de crezut. Desi sint sceptica in domeniul vrajitoriilor si nu cred decit in Dumnezeu ,aceste previziuni ma obsedeaza pina in ziua de azi, cred ca sint unii oameni care sint dotati cu mai mult har de Cel de sus si au posibilitatea sa ajute pe ceilalti, dar problema este cine poate sa dovedeasca asta si daca acele legitimatii de bioenergeticieni sau clarvazatori nu se pot cumpara cum se cumpara orice in Romania. Cred ca daca cineva are acest dar nu ar trebui sa solicite bani pentru ceia ce primeste de la Dumnezeu , ar trebui ca aceste persoane sa aiba o alta ocupatie din care sa-si cistige banii ,deoarece daca Domnul l-a ales pe el sa ne transmita noua mesaje care sa ne ajute , nu a facut-o ca sa-i dea o meserie s-au ajutoare materiale si sint convinsa ca acelor persoane care profita de acest lucru i´se va lua harul daca intradevar il are.

-nu s-a demonstrat nimic in sensul asta - a fost o ipoteza la un moment dat in cercetarea creierului si a fost abandonata de mult

Ideea e ca nu folosim mai mult de 10% la un moment dat - asta nu inseamna ca nu folosim decat 10%

-de fapt ce ai spus tu e un "urban legend" - te poti convinge citind cate ceva scris in ultimul timp despre subiect si nu vorbind din auzite.

Respect.

(Foarte) de acord cu tine, cu exceptia faptului ca Darurile si Harurile nu se iau inapoi. Se pierd.


OMU'BUN, tu te referi la David Blaine - mare iluzionist, mare boier, mare caracter, dar...

Nu frate, daca poti comanda "poporului de celule" propriu o poti face si pentru al altora. E o chestie care tine de fenomenele PK (un "TK de pozitie" mai exact) si de genele supresor.

Acest individ s-a folosit de puterea sugestiei, fenomen des intalnit in randul iluzonistilor ori al persoanelor cu afinitati spre manipulare selectiva etc. Ceea ce urechile aud si ochii vad, mintea crede. Personal, stiam de experimente gen mk-ultra insa undeva inspre razboiul rece, si o mica perioada dupa acesta, unde savanti rusi si cercetatori americani se intreceau reciproc in analize si experimente care mai de care mai futuristice. Fireste, au fost si rezultate, insa cu mult sub asteptarile presedintilor celor doua natiuni, si cu siguranta mult prea costisitoare financiar. Un subiect de origine rusa reusise sa leviteze, cu pretul unei extenuari fizice si psihice formidabile. Aceasta dezlipire de pamant nu a fost mai mare de cativa cm insa, sursele vremii si altele de care dispun, indica faptul ca a fost un caz singular durand cateva zeci de secunde. Eu am prezentat date care s-ar putea sa contrarieze unii membrii din comunitatea Hanului, insa imi asum riscul de a fi nevoit sa aduc explicatii pe parcursul evolutiei opiniilor.
De obicei cand un lucru este prea frumos ori interesant avem de-a face, in acceptiunea mea, cu o inselaciune bine orchestrata, din partea unui individ ori grup de indivizi inteligenti si paranoci fata de amanuntele operatiunilor lor.
Numai bine.

ps: un profesionist nu va lucra pe strada, iar un om cu un asemenea talent cu siguranta nu va intreba lumea profana daca poate face ceea ce face el, decat daca nu gandeste si alte actiuni, posibil de inselaciune.

Din acest punct de vedere ma vad nevoit sa te contrazic, Minerval. Cand spunem profani, ne putem imagina orice spalator de parbrize de prin intersectii, nu? Daca ala nu e profesionist, atunci nici pisica nu-i felina!! Doar ca lui ii place in mod deosebit sa lucreze liber, si nu cu bilete pentru spectacolul pe care-l ofera. De altfel nu mi se pare c-ar avea nevoie de spectacole platite pentru a se intretine, si nu vad pe chipul lui nici un stres.
Intrebarea pe care o pune este pur retorica, fiindca el stie exact ce raspuns va primi din partea celor care accepta sa stea de vorba cu el. Am vazut o multime de magii in cadru organizat, iar mai tarziu am descoperit si secretele pe care un confrate de-al magicienilor le dadea in vileag. In strada insa, reactia oricarui cetatean poate fi diferita intrucat nu este asistenta cu lectia invatata, ci un om intrerupt din drumul lui carte o tinta fixa, un om cu alte preocupari in viata, care nu poate accepta sub nici o forma o intamplare neobisnuita si care nu are logica, conform legilor cunoscute pana in prezent.
Cat despre ce fac "profesionistii", in lumea civilizata, se pare ca mai ai inca multe de aflat. In Londra, spre exemplu, exista un loc public, unde vin somitati ale muzicii, carora li se platesc bani multi pentru un concert la nu stiu ce renumita opera. Dar in public vin sa cante gratuit, si se inscriu pe o lista de asteptare pana sa le vina randul. Cu alte cuvinte, chiar daca esti sarac si nu-ti poti permite un bilet acolo, sau nu ai haine potrivite, etc, daca vii sa savurezi un ceai duminica in acel loc, te poti delecta cu cele mai mari talente ale lumii. Si te asigur ca oricat ai fi de talentat, si recunoscut deja, aceasta este cea mai buna forma de popularitate si de reclama. Ce-i mai placut omului decat sa vada ca tu, cel ajuns sus, vii langa el si nu-i ceri nimic in schimbul celor 15 minute de recital sublim (nu e vorba doar de opera, opereta, ci de arta auditiei in general, mai ales cea instrumentala - chitara clasica, vioara, clarinet etc, sau voce). Deci, recital pe strada nu inseamna numai circar si nici lipsa de profesionalism. Cel putin asa cred eu!

Dupa prima parte era sa zic ca precis e un etnic minoritar conational de-al nostru, plecat la produs ...... da ma rog....
Tot ce face ala pe strada sint show-uri pt televiziune.... sint regizate in cel mai mic detaliu.....

Si levitatia, nu e mare chestie.....si io levitez, sau levitam in tinerete. Si nu cum incearca astia sa faca , in sus, ci in jos....si nu pt citiva centimetri anemici, metrii buni fratilor.... socotiti si voi de la etajul doi pina la pamint ce distanta este....
Prezicerea? mare chestie, si io stiam exact cu citeva minute sau secunde inainte ca urma sa apara sotul respectivei....asa ca incepeam sa levitez rapid.... era mai naspa la inceput cu aterizarea, dar exercitiul si practica e totul....

Despre vrajitorie data viitoare..... ca ma grabesc la Omida sa-mi spuna ce procesor o sa scoata Intel peste 5 ani....

Ziua buna. Intr-adevar aveti un punct bine structurat. Nu imi pot permite sa spun ca am cunostinte de multe lucruri ale vietii insa am dreptul la o opinie, in special asupra unor evenimente "supranaturale", precum cel cu David Blaine, facator de miracole in direct. Varsta dvs. implica si un grad de experienta, nemaipunand la socoteala faptul ca dvs. ati trait efectiv istoria, pe cand eu am invatat-o din carti, manuscrise etc. O vorba spune ca, uneori, realitatea e mai stranie decat fictiunea. Daca avem asa ceva si in cazul tratat de dvs. inseamna ca ati deschis un subiect cu multiple interpretari si raspunsuri.
Toate cele bune.

Domnule Bdl nu va mai grabiti la mam' mare Omida ca e plecata la Techirgiol pentru bai si impachetari. Si am auzit ca dupa acest mic periplu va merge la Covasna pentru mofete, asadar programul ghicitoarei e incarcat.
Numai bine.

Multzumesc pentru intimpinare si pentru flori, dar de ce te bucuri ca am intrat cu primul mesaj pe acest subforum? Ce parere ai despre clarvazatori crezi in asa ceva?

Ai dreptate se pot si pierde dar de ce sa nu acceptam si vorba romaneasca "Domnu a dat Domnu a luat Domnu fie laudat"
in anumite cazuri poate fi si asta valabil nu! multzumesc pentru urare

Cu placere , ma bucur sa vorbesc cu oameni buni si multzumesc pt.urare

Ma intrb de ce se discuta aici numai despre vrajitoare? Ce sint ele oare dincolo de ratiune, dinpotriva sint f. rationale si mai ales calculate , cei care merg la ele crezind ca pot sa-si rezolve astfel problemele sint dincolo de ratiune Dar acum serios vorbind poate cineva sa relateze ceva neexplicabil care i s-a intimplat?

Simplu: fiindca topicul se numeste Vrajitoarele In Secolul Xxi Iar "Dincolo de ratiune" nu inseamna ca cei care posteaza pe-aici ar duce lipsa si nici subiectele puse in discutie. Pur si simplu asa am fost inspirat la vremea respectiva cand am propus deschiderea acestui subforum; adica subiectele care au cate un pic din toate: si religie si filosofie si paranormal si astrologie si terapie conventionala si ce s-o mai gasi ciudat in viata, la care avem tendinta sa numim ca incredibil, ilogic, irational etc.!

Inexplicabil? Daca dorim, intotdeauna vom gasi o explicatie, doar ca pentru fiecare dintre noi, explicatiile nu suna deloc asemanator, pentru una si aceeasi intamplare.
Am avut extrem de multe exemple de intamplari aparent inexplicabile, dar de la un timp nici nu ma mai obosesc sa caut raspunsuri fiindca de multe ori vin de la sine. Eu nu ma consider nici clarvazator, nici ghicitor si nu cred ca am vreo trasatura paranormala. Mi s-a intamplat insa de mai multe ori ca atunci cand faceam cunostinta cu cineva sa-i spun ziua si luna in care s-a nascut. Si se intampla de parca mi-ar fi soptit cineva mental, nicidecum ca eu imi propuneam sa caut asa ceva. Sau sa aflu secrete pentru care altii ar fi dat orice sa le afle, sau... sa le tina ascunse. Si la fel, fara ca eu sa-mi propun sa aflu. Ca sa nu mai vorbesc de penibilul sau fastaceala cauzata de surpriza.
Prima oara cand am avut parte de o intamplare inexplicabila, a fost pe cand nu implinisem 17 ani, in Bucuresti. Urma sa vizitez un camin de nefamilisti din zona Pietei Giulesti, unde trebuia sa ma mut daca acel camin avea sa-mi placa. Imediat dupa ce am coborat din tramvai am avut imaginea zilei in care trebuia sa ma mut si care urma sa fie peste trei saptamani: eu, cu multe bagaje, pe straduta cea lunga sub o ploaie mocaneasca. Toate cele trei saptamani care au urmat, am fost aproape obsedat de acea previziune. Iar in dimineata in care trebuia sa ma mut parca am fost dezamagit, vazand soarele cum straluceste. Si totusi, dupa-amiaza, exact in momentul in care am coborat din tramvai, incarcat de bagaje, ploaia s-a pornit incet, iar imaginea era intocmai ca cea din previziunea mea.
Dar dintre cele care ma pun cel mai mult pe ganduri, sunt visele. Nu este noapte sa nu visez, si cel putin de doua ori pe saptamana, aceste vise au o semnificatie anume care imi confirma premonitia. Aceste vise au loc de obicei intre 3 si 6 dimineata, iar cele mai evidente sunt cele din noaptea de joi spre vineri, cand aceste vise implica si pe cei din preajma mea. Cand am visat-o pe sora-mea undeva pe un acoperis, mi-am imaginat ca ceva nu-i in regula, dar timp mi-am facut numai dupa-amiaza s-o sun. Mi-a raspuns cumnatul ca sora-mea tocmai si-a taiat la circular doua degete.
Ca acestea sunt multe, probabil in viata fiecaruia dintre noi. De aceea nici nu mi se par iesite din comun. Cat despre ghicitori in carti, (asa cum fac si al' de Mama Omida, probabil) de cand m-am nascut am avut parte de o intamplare ciudata. Faptul ca am supravietuit la nastere a fost un miracol, intrucat am fost nascut la 8 luni. Dar tocmai din acest motiv, a trebuit sa ma tina inca aproape o luna in incubator unde nu dadeam deloc semne ca am de gand sa traiesc. Mama era disperata. Acasa mai erau 5 copii, Pastele se apropia, iar ea n-avea nici o putere sa faca ceva, pana ce eu nu aveam sa iau o... decizie. Era cea mai matura dintre mamele din acea maternitate, iar sfaturile ei se resimteau pentru fiecare mamica in parte. Doar pe ea n-o putea consola nimeni, si astfel intr-o zi s-a pus si ea pe plans. Uneia dintre mamici i s-a facut mila si fiindca tatal ei urma sa vina la ea in vizita si era renumit in ghicitul in cartile de tarot, a sfatuit-o pe mama sa-l consulte. Cu tot scepticismul, maica-mea a acceptat in final, iar barbatul, dupa ce i-a deschis cartile i-a spus cu fermitate:"Copilul acesta nu numai ca nu va muri, ci va trai si te va ingropa pe dumneata. Iar casa in care stai acum dumneata, lui ii va ramane mostenire!"
Desi mama nu a crezut o iota si regreta dupa cei trei lei pe care-i daduse omului, ceea ce a urmat dupa aceea parea sa fie desprins dintr-un film pe cat de dramatic pe atat de comic. Cert este ca acel om a avut intru totul dreptate, inclusiv cu ingropatul, eu fiind singurul dintre cei 6 frati care am fost la capataiul ei pana si-a dat duhul. Ca si casa care, printr-o coincidenta ciudata, a fost trecuta pe numele meu.
Am observat ca sunt unii care trateaza superficial aceste lucruri, dar asta nu fiindca stralucesc in inteligenta, ci sunt biete victime ale propriei lor ignorante. Viata nu poate fi o notiune pe care s-o poti defini usor si cu atat mai putin sa-ti mai si inchipui ca-i detii toate secretele.

cactus, punctul tau de vedere este destul de bine structurat si ma bucur ca ai poposit pe la noi. In plus, nu stiu de ce, dar de cele mai multe ori cand "te citesc" imi amintesc de locuri dragi de prin Banat.

Am sa va povestesc si eu cite ceva din acest domeniu. Din experienta vietii pe care am trait-o pina acum .am ajuns la concluzia ca totul este dinainte stabilit ,ne nastem cu destinul , karma sau cum vreti sa-i spunem, si asta o stie numai Dumnezeu. Dar destinul nostru poate fi influentat de multi factori din afara. De exemplu se stie ca nu e bine sa te duci la vrajitori pt. a afla ce se va intimpla in viitor ,si eu cred ca asta este adevarat de ce ar trebui sa stim ? De un singur lucru sintem siguri ca intr-o zi vom muri , daca am sti cum si cind am fi oare mai fericiti sau am putea schimba ceva? Oricum fiecare din noi primeste mesaje inainte sa i se intimple ceva bun sau rau ,numai ca noi intelegem aceste mesaje abia dupa ce s-a intimplat acel lucru. Cred ca mai bine ar fi sa-l lasam pe Dumnezeu sa hotarasca ce va fi miine si sa nu ne mai facem griji ca oricum nu putem schimba nimic. Ceia ce putem sa facem e doar sa credem in El sa ne rugam si sa speram. Cred ca asta e singurul lucru care ne poate influenta sa alegem drumul cel bun, caci intodeauna sintem pusi in situatia de a alege inte bine si rau dar de multe ori nu putem sa facem diferenta , de aceia este bine sa ne rugam sa luam decizia cea buna. Eu am crescut intr-o familie formata dintr-un tata ateu si o mama f. religioasa, dar niciodata nu m-am indoit de existenta lui Dumnezeu.
Intr-o zi mi-a disparut din casa ceva f.valoros , cineva din cei care fusesera prin casa luase acel lucru si ma preoupa f.mult intebarea "cine?".Printre persoanele care fusesera in casa in ziua aceia se aflau mai multi colegi ai fiului meu , fiul meu si fiul sorei mele, deci acestia erau suspectii . A doua zi era dumineca si sora mea a venit la mine .Desigur i-am povestit ce s-a intimplat dar ea a insistat f.mult sa-l scot pe fiul ei dintre suspecti pt. ca el sigur nu e capabil de asa ceva . Eu i-am spus ca numai Dumnezeu stie si fiind dumineca dimineata i-am propus sa mergem la biserica sa ne rugam dar ea a propus sa mergem la o ghicitoare care stie totul si sigur ne va spune cine a luat acel lucru. La inceput am spus nu , dar ea a venit cu citeva argumente si aproape m-a convins. Pina sa iesim din casa insa au inceput niste discutii legate de cu totul alte subiecte , sora mea si-a schimbat brusc comportamentul a devenit isterica si a plecat de la mine nervoasa trintind usa in urma ei, peste citeva zile a venit la mine spasita si-a cerut scuze spunind ca nu intelege ce i s-a intimplat asa deodata. Asa am inteles ca Dumnezeu m-a inpiedicat sa ma duc la acea gicitoare si ca nu este un lucru bun. Nu stiu nici in ziua de azi cine a luat acel lucru din casa si la ce mi-ar ajuta sa stiu? Cert e ca Dumnezeu stie si fiecare primeste ce i se cuvine in schimbul faptelor lui. Dupa disparitia acelui lucru pot sa spun ca mi-a parut rau momentan dar incetul cu incetul am uitat si am primit in loc inzecit,nu am saracit, dar cred ca daca m-as fi dus la acea ghicitoare nu ar fi fost bine.

Ce mertane! Eu cred ca e suficient sa-l convinga pe "nea Caisa" ca-i face si-i desface si ca-l ajuta sa avanseze in functie si cum Romania e tara tuturor posibilitatilor ,sint destui birocrati care sint in stare sa creada asta si asa ne trezim cu vre-un concern de vrajitoare ca n-ai sa mai poti trai fara ele si cine stie poate o sa se stabileasca si vre-un impozit special pentru consiliul vrajitorilor . Cu parlamentarii nostri de ce nu s-ar ajunge si la o asemenea lege? Daca asta se discuta acum in parlament inseamna ca nu sint asa multe probleme in Romania, sau poate sint prea multe pentru ei si cred ca numai vrajitorii le mai pot rezolva.

Aproape ca uitasem. Nu cumva ultimul simpozion al vrajitoarelor s-a tinut in Romania?