@dead-cat : Ce le mai cunosti!!! Eu nu auzisem decat despre Sandra Brown in clasa a saptea cand adusese o colega sa ne citeasca detaliul cel mai "picant"

Oricum nu e acelasi lucru... Vakulovski crede ca are ceva de spus insa nu stie nici cum sa spuna si nici ce... are totusi doua-trei sclipiri vagi in "Pizdet" care il ridica peste ceea ce-mi imaginez eu ca e Sandra Brown...

Cred ca Vakulovski e un experiment literar (esuat) al celor care i-au editat cartile si sincer habar n-am cat de reusit e din punct de vedere mercantil.

Dar suferintele altor generatii aici prezente in aceasta tara? Generatia bunicilor mei si ai vostri, ai parintilor, a mea, din care multi poate sunteti si voi? Chiar toti trebuie sa-si manifeste nemultumirea practicand o literatura leto-porno-tampetica, vegheata extazyatic de ......dama de pica? Pai mai fratilor, v-ati notat editura? Nu de alta, dar am putea si noi la gramada sa letof***m adica sa" gradinarim" un astfel de roman la urgenta, si daca se vinde bine, impartim profitul si ne editam apoi noi o carte, de-aia pudibonda !
Se face !
Primul care ma prinde on-line sa imi dea un grup de cuvinte, sa vedeti morisca scrierii ! Ca la asa profunzime a scrierii nu este nevoie decat de ajutorul erectiei lui Bunny Rabbit pentru a vedea profunzimea mesajului !

Lumea e diversa... Pe aici pe undeva se afla fiecare. Dupa prima impresie socanta pe care am avut-o citind de la o colega Letopizdet, si, dupa ce la scurt timp am vazut acest subiect la han, am ricanat.
La o analiza, dincolo de reactiile starnite mie, rezulta ca este vorba de elegibilitate. A ceea ce esti in raport cu potentialul.
Este clar ca nu ne putem alege apartenenta la specia umana, nici originea etnica, nici familia in care ne nastem. In schimb, putem alege colectivitatea profesionala, localitara, scolara, a hanului. Ele au un act de vointa liber consimtit. Nu ne este impus nici hanul si nici citirea unor carti de nici o necesitate, dar luam contact cu acestea datorita imprejurarilor. Lumea e diversa ca si literatura. Trebuie insa sa ne decidem aparteneta care in cazul nostru este voluntara prin aderarea la grup - in speta grup de cultura, subcultura sau cultura de gang. Apartenenta la cultura de gang suspromovata de unii, dupa cum vedeti, se poate face si public: site-uri, discutii si se poate participa voluntar si involuntar. Voluntar ca toti cei ce discuta aici pro si contra si involuntar ca cei care asista la fel ca la un scandal de strada sau in blocul unde locuiesc.
Uneori alegerea colectivitatii nu este exhaustiva. Alegem colectivitatea, dar nu putem alege anumite aspecte ale structurii interne a acesteia. Ne alegem locul de munca dar nu si colegii, ne alegem rezidenta dar nu si vecinii, ne alegem sotia/sotul, dar nu putem alege rudele acestuia. Dar putem alege ceea ce citim si ceea ce nu citim, ceea ce promovam sau nu, a valorii/nonvalorii.
O proprietate a colectivitatii este capacitatea ei mediatorie. Colectivitatea hanului poate avea o pozitie de mediere, de interpunere, de filtrare si contingentare totodata. Contingentarea presupune printre altele SI limitare, restrictie, impunere, restructurare, punandu-si astfel amprenta asupra calitatii, modalitatilor de actiune, oportunitatii si eficientei actiunilor, atat cele proprii, intreprinse de individ cat si cele intrinseci initiate de colectivitate, care colectivitate constituie sursa contingentarii. Fiind vorba de om, de viata lui in mijlocul colectivitatii, de trairea propriei libertati - includem pe cea de exprimare - constat ca in acest proces literar se cam pune semnul egal intre libertatea de exprimare si subiectivitate, identificand-o cu imprejurarile.
Daca eliminam din lumea morala filozofia, arta, stiinta, istoria, cultura, civilizatia, ne ramane doar nimicul.
Horatiu afirma "...nu-i o nefericire sa traiesti si sa mori nestiut de nimeni".
Unora nu ne place anonimatul.
Alienarea este un corolar inalienabil pentru existenta umana.
Apreciez curajul sa te expui asa cum esti.

Cineva imi spunea odata de mult, ca voi avea ce invata din cartile pe care le pot citi fara jena in Biserica.
Eu cred ca stia ce zice. Viata omului e scurta. Fiecare alegem ce vrem sa facem in timpul nostru. Ma gandesc, citind aceste carti (mai sus amintite), ce sens as da vietii? M-ar face sa fiu optimist sau sa zambesc? nefericirea si pesimismul sunt la tot pasul, exprimate intr-un mod mai real chiar. Si daca vreau sa le intalnesc pentru a le constientiza existenta, voi privi, voi citi "romanele" nefericitilor de pe strazi, de peste tot! putin din viata mea le contine, chiar. Prostiile acestea "naturale - cum le numea cineva in semn de scuza" le aud tot timpul - ca vreau sau nu. Nu ma mai tulbura. Dar prefer timpul pe care mi-l aloc cititului, sa fie un timp castigat. Lectura sa ma imbogateasca. Daca ar fi sa aleg intre o floare de colt si o floare de mucegai as alege-o pe cea care-mi este benefica.

Sa comunici si sa te comunici fara sa influentezi negativ pe cei care te asculta, e noblete, e iubire, e un bine pe care ti-l faci in primul rand tie.

DEAD-CAT

Protestul cu nuante nihiliste al lui Vakulovski trebuie sa aiba o origine, un motiv, nu? Si aici intervine raspunsul din Trainspotting, care se potriveste bine: "Who needs reasons, when you got heroin?"

Interesant ca pana la publicare, cartea a trecut si prin mainile unor teoreticieni ai postmodernismului reputati: Alexandru Musina si Mircea Cartarescu care si-au dat acordul spre aparitia cartii, desi si-au manifestat nemultumirea fata de anumite aspecte...

Daca judeci la rigoare, e literatura. Asta, desigur, pe baza definitiei din dictionar.

Steinhardt afirma ca un "scriitor nu are a fi moralist. Fereasca-l Dumnezeu de una ca asta! Alta e menirea lui: sa iste in mintea si-n inima cititorului concluzii moraliste, mai bine zis morale"[
N. Steinhardt, Intre lumi - Convorbiri cu Nicolae Baciut, Editura Tipomur, 1994, p. 26.

Tot Steinhardt ia spre discutie in "Jurnalul fericirii" o chestie zisa de un domn (spre rusinea mea i-am uitat numele)
zice asa "There is always time for good manners"
si as mai adauga ca atunci cand Camil Petrescu spunea, cu vorbele d-lui, mai lasati-va-ti fratilor, de calofilii, nu se referea la a reduce literatura la insiruirea din punct de vedere anatomic a necazurilor omului