QUOTE
Altfel eu sunt probabil prea optimist si consider ca trebuie luptat pentru ce am zis eu. Din ce vad in jur, la cat de (ne)dezvoltati sunt oamenii probabil ca e mai bine cum zici tu: cu ceva mai mult control si cu ceva mai multa lipsa de incredere in bunatatea naturii umane. Problema e ca imi suna a "sa se revizuiasca primesc, dar sa nu se schimbe nimic".
Nu esti prea optimist. Nu din cale afara...
Esti doar un pic superficial.
Un mecanism ca cel pentru care tu ai pregatit un set de instructiuni care sa il faca sa realizeze in final un anumit tipar, nu va functiona niciodata daca macar un singur amanunt, macar o singura rotita, un amarat de detaliu socotit neglijabil, nu isi face treaba.
Tu insa ai lasat la o parte natura umana, una din piesele importante ale imensului angrenaj. Ceea ce ne aduce la Star Treck si la lumea de acolo.
Marturisesc ca am urmarit serialul pana la un punct si nu stiu daca dincolo de el scenaristii au venit cu detalii legate de organizarea sociala, alta decat ansamblul de reguli ce normaliza activitatea navei Entreprise. Pentru ca nava asta este una militarizata.
E o nava de cercetare cu posibilitati de a se angaja in situatii de lupta.
Exista un comandant, un loctuitor la comanda: No. 1, departamente de contact, mecanizare, medical, combat, intendenta, etc.
Constatam ca nava nu are probleme cu alimentele, spatiul de locuit, utilitatile si o serie de necesitati. Ne putem asadar usor imagina ca, fiind vorba de o nava militara intr-o misiune de cercetare, toate aceste vin de undeva din alta parte, asa cum anumite institute din lume finanteaza inca si in ziua de azi expeditii, nu fara mari probleme de obtinere a fondurilor. Asadar nava are bunastarea asigurata de o finantare externa care o absolva de aceasta grija lasand echipajul sa se concentreze pe misiunea de a cerceta: spatiul…ultima frontiera..
Inca un aspect. Programul de cercetare devine, prin permanenta lui miscare, partenerul de aventura. Componenta de fundal de care vorbeam, cea pe care se pot proiecta actiunile echipajului intr-o lumina eminamente favorabila.
Asadar, avem de a face cu un echipaj in forma de organizare cazona, cu o misiune, intretinut de un program de finantare extern si in lupta permanenta cu necunoscutul.
Neavand problema subzistentei, fiind nevoiti sa respecte un juramant militar (probabil asumat) si preocupati cu confruntarile exterioare permanente (care ii scuteste de cea mai mare parte a interactiunilor dintre ei), membrii echipajului Enterprise traiesc artificial.
Nu ii poti asocia unui sistem normal.
Faptul ca ei nu au o viata reala decurge si din lipsa unor amanunte ce tin strict de activitatea umana. Nu aflam daca au sau nu familii (desi din cand in cand fragmente dintro viata obisnuita reusesc sa razbata prin poveste – mai apare un fiu, o fosta iubire; a caror poveste nu e mai deloc plauzibila).
Ca si tine personajele din film uita de latura pur umana....nu urasec, nu sunt revansarde, un propaga intrigi....de aici artificialitatea lor.