De Ce Să Mergem La Vot? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
De Ce Să Mergem La Vot? |
16 Jan 2009, 12:26 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Să presupunem că sunt doi candidaţi la preşedinţie, A şi B. Şi au loc alegeri.
Dacă-i considerăm pe toţi ceilalţi alegători în afară de mine, ei vor acţiona fiecare într-un anume fel: unii nu se vor duce la vot, alţii se vor duce dar vor introduce buletinul neştampilat în urnă, alţii vor vota cu A, alţi vor vota cu B, alţii vor punele ştampile pe ambii candidaţi şi li se va anula votul... mă rog, toate posibilităţile. Felul acesta al lor de acţiune este un dat pe care eu nu am cum să-l influenţez (excludem varianta că eu ies pe stradă să fac campanie electorală). În raport cu acest dat, eu pot influenţa rezultatul alegerilor doar dacă se-ntâmplă ca votul restului electoratului să fie balotaj perfect, votul meu venind să încline balanţa într-o parte sau în alta. În toate celealte situaţii, votul meu este inutil. Exemplu: să presupunem că restul electoratului votează astfel: 4,374,811 voturi pentru A 5,119,672 voturi pentru B 8,297,352 voturi neexprimate 1,025,617 voturi anulate. Acţiunea mea nu poate decât să adauge o unitate la una din cele patru categorii -- ceea ce nu schimbă rezultatul alegerilor. Majoritatea covârşitoare a scenariilor practice sunt de acest tip (votul meu nu influenţează rezultatul alegerilor). Scenariile când votul meu influenţează rezultatul (restul electoratului votează balotaj) sunt atât de puţine în raport cu celelalte, încât probabilitatea lor este absolut derizorie (câte cazuri de „balotaj plus unu” au fost în istorie? faţă de câte alegeri organizate?). În concluzie, de ce-aş pierde timpul să mă duc la vot? În jumătatea aia de oră mă pot odihni, pot citi ceva, pot petrece timp cu familia... sau, cine ştie, dacă sunt taximetrist poate chiar câştig nişte bani. Dacă eu ţin cu A, atunci ori restul simpatizanţilor lui A îl vor vota şi va ieşi învingător fără ca eu să mă deranjez, ori restul votanţilor lui A sunt prea puţini, deci A va pierde chiar dacă eu fac efortul de a mă duce la vot. În situaţia concretă, reală, rezultă: ori că mă duc, ori că nu mă duc, tot aia e. Dacă ţin cu B, socoteala decurge similar. Dacă nu mă interesează cine iese învingător... nu mai trebuie să argumentez. 1. Credeţi că raţionamentul prezentat aici este greşit? Dacă da, puteţi spune ce anume este greşit în el? 2. Aveţi argumente raţionale în favoarea mersului la vot? a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
17 Jan 2009, 09:05 PM
Mesaj
#2
|
|
Cronicar Grup: Admin Mesaje: 5.082 Inscris: 26 December 05 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 7.531 |
în practică, toţi oamenii care împing un bolovan contribuie la mişcarea lui, fie că împing cu toată forţa, fie că se prefac că împing - de fapt împing doar cu o forţă foarte mică. În plus, forţa cu care împing nu este constantă pe durata încercării. Probabilitatea ca bolovanul să se mişte este determinată de maximul (integrala) impulsului aplicat. Dacă sunt suficienţi de mulţi oameni raţionamentul este corect, la fel ca şi în cazul votului, se minimizează contribuţia fiecăruia la impulsul maxim (numărul total de voturi pentru A), aşa că influenţa deciziei de a trişa asupra rezultatului este minimă. Dacă nu sunt suficienţi oameni atunci contribuţia unuia contează mai mult şi în plus, a trişa este lesne de observat de ceilalţi. Domeniul de valabilitate al raţionamentului are astfel o zonă pe diagrama cu triunghiul de forma unui arc de cerc în jurul originii, de la un anumit număr de voturi/muncitori-per-bolovan în sus. În interiorul arcului nu este rezonabil să trişezi sau să absentezi la vot.
-------------------- pantha rhei
Universul Fractal The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite. |
|
|
17 Jan 2009, 10:28 PM
Mesaj
#3
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Domeniul de valabilitate al raţionamentului are astfel o zonă pe diagrama cu triunghiul de forma unui arc de cerc în jurul originii, de la un anumit număr de voturi/muncitori-per-bolovan în sus. În interiorul arcului nu este rezonabil să trişezi sau să absentezi la vot. Dacă vrei să spui că raţionamentul nu funcţionează atunci când electoratul e redus ca număr, condiţia asta nu se traduce prin arc de cerc. Pentru că electoratul total nu este radical(NA la pătrat + NB la pătrat). Nu e nicio distanţă euclidiană aici, ci e simpla sumă NA + NB, care e limitată superior de ipotenuza triunghiului. Ăla e electoratul total, ipotenuza triunghiului. Deci condiţia e: distanţa până la ipotenuza triunghiului să fie destul de mare (ceea ce e tot aia cu „să fie electorat destul de numeros”). Dar, de fapt, aşa cum am spus, ceea ce e cel mai important e ca probabilitatea de balotaj să fie mică. De exemplu, dacă ai o populaţie de o mie de miliarde, dar ştii sigur că din anumite motive toţi vor absenta de la vot, atunci balotajul devine cert, în ciuda electoratului foarte numeros. (Cazul „nu se prezintă nimeni la vot” este un caz particular de balotaj.) Sau: dacă ştii că nu va lipsi niciunul, dar vor vota alternativ A şi B, programat, iarăşi probabilitatea de balotaj devine nefiresc de mare. De aceea am tot spus: populaţie normală, nu inventată. a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 26 April 2024 - 09:34 PM |