la est de Eden... Optiuni

[Mihai]

Scrieri, ganduri, amintiri din viata lui exergy33 veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.

Lectura placuta!

[exergy33]

Spuneam ca te poti pierde foarte usor pe coridoarele baii Sultan Amir Ahmad din Kashan.
Nu o spuneam in gluma. Baia are un salon central octogonal, cu opt pereti si opt iesiri, adica in continuarea fiecarui perete porneste un coridor, ca un tunel, care la rindul lui are mai multe nişe, bolte/bolti si coridoare de legatura. Planul constructiei are o forma stelara, cu opt raze, insa aceste raze sunt unite intre ele din loc in loc prin coridoare inguste, prevazute cu luminoare si guri de aerisire, guri prin care se evacua aburul din baie.

Structura de baza a constructiei apartine epocii safavide, sfirsitul sec XV - inceputul sec XVI, insa interiorul a fost modificat de mai multe ori. Decoratiile in caramizi smaltuite si mozaicurile ce se pot vedea la ora actuala au fost executate pe la sfirsitul epocii Qajare, deci cindva pe la sfirsitul secolului al XIX-lea. Decoratiile in ghips si zugraveala sunt de data mult mai recenta.

Azi voi vorbi despre salonul central, locul de retragere ce incheia complicatul ceremonial al baii ...
Dupa ce stateau la aburi, isi curatau corpul cu o pinza aspra din cinepa - denumita lif in persana, isi curatau calciiele cu ajutorul unei pietre de Qazvin - o piatra foarte abraziva de poate lua pielea de pe om, isi curatau parul si pielea capului cu sedr - praf obtinut din plante medicinale uscate, isi clateau corpul cu apa calda, apoi intrau in bazinele cu apa rece, ieseau si isi stergeau pielea uda cu un prosop, dupa care se ungeau cu uleiuri sau creme placut mirositoare, se infasurau intr-o pinza moale, si asa infasurati ca in niste giulgiuri, oamenii se retrageau in salonul central si se intindeau pe lavitele acoperite cu covoare.
Acolo se servea ceai, dulciuri, fructe uscate, serbet rece, fructe de sezon ...
Narghilele erau nelipsite, insa numai barbatii si femeile in virsta uzitau de ele.

In zilele special deschise pentru barbati baia se transforma intr-un veritabil centru mass media. Se discuta politica, dar si istorie, filozofie, agricultura, irigatii ... apoi baia se transforma in bursa, ultimele preturi la tot felul de marfuri fiind trecute in revista de cunoscatori.
Cind oboseau de vorbit, se intindeau pe lavite, iar altii - iubitori de poezie, incepeau sa recite din Sa'adi, Omar Khayyam, Hafez, Attar, Rumi, Baba Taher, Nezami, Ferdowsi, ... acompaniamentul muzical la fluier, tar si setar (instrumente cu coarde asemanatoare mandolinei) sau kamancheh (un fel de vioara), nu lipsea.
Se mai punea la cale cite o casatorie ... uneori cite o razbunare, razmerita, sau un razboi ...



Obiectele rezemate de perete se numesc poshti (se pronunta in doua silabe, cu accentul pe 'i'), si reprezinta de fapt niste obiecte cu rama de lemn si arcuri, deci sunt executate la fel ca tapiţeria scaunelor moderne.
In perioada in care baia era functionala, pe laviţe, se gaseau zeci de perne de catifea de forma cilindrica.



Vreau sa amintesc faptul ca baile publice din vechea Persie aveau un program foarte riguros : citeva zile pentru femei, citeva pentru barbati. Numarul zilelor varia functie de oras, de anotimp ... dar intotdeauna programul era respectat cu strictete.

Aceasta baie avea un program foarte deosebit : doua zile pe saptamina erau la dispozitia barbatilor, iar restul de cinci zile, la dispozitia femeilor.

Nu cred ca cineva dintre voi e in stare sa ghiceasca motivul pentru care femeile aveau atitea zile in programul unei bai publice.

Atasez in final o imagine cu detaliul unei arcade din salon, urmind ca data viitoare sa continui calatoria virtuala in universul bailor orientale.