Despartire |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Despartire |
28 Apr 2008, 04:43 PM
Mesaj
#1
|
|
Musteriu Grup: Musterii Mesaje: 2 Inscris: 28 April 08 Forumist Nr.: 11.542 |
Salut tuturor,
Nu stiu de ce am venit aici la voi, pe forum.. e adevarat, ca simt nevoia sa vorbesc cu cineva (care nu ma cunoaste) si cum mai citeam uneori parerile voastre, am decis sa va expun si problema mea. Cred ca sunt bolnav. La cap. De o perioada destul de lunga nu mai simt nimic pentru sotia mea. Absolut nimic. Mi-e complet indiferenta. Tot ce am in minte e sa plec. Sa fug cat mai departe. Si ma uit de-a lungul anilor, ca de cand suntem impreuna, cele mai "fericite" si relaxante momente, au fost cand eram singur... Suntem casatoriti de 4 ani, suntem impreuna de 7. Am citit pe net diverse pareri, si cele referitoare la faptul ca dragostea dispare dupa o perioada, nu sunt un tip tampit, cel putin nu imi par tampit, dar intre noi problema e alta... Tot incercam sa ajungem la un rezultat cu viata noastra, scoli, cursuri, diverse... si mi se pare ca-i ... "proasta".. ca nu pricepe nimic, ca nu a reusit in 10 ani sa faca nici macar un pas in fata, ca nu se ridica la nivelul meu intelectual... Si apoi, ma uit (chiar la ceea ce am scris mai sus) si mi se pare (sunt convins de fapt) ca aberez intr-una, ca spun numai tampenii.. Daca altcineva mi-ar fi spus lucrurile astea i-as fi spus sa isi vada de treaba, sa-si scoata tampeniile din cap si atata timp cat a ales calea asta sa mearga inainte ... Problema e ca mi-o spun si mie intr-una si nu reusesc sa imi revin... am incercat sa discut o eventuala separare, s-a ajuns la lacrimi, nu am mai fost in stare sa continui... Ma simt las si nu stiu incotro sa o apuc. Cand imi explic mie tot ce mi se intampla, imi dau dreptate si imi spun : asta simt, nu pot schimba. Nu imi vine nici macar sa mai incerc nici sa discut... stiu ca daca voi deschide subiectul voi termina si relatia, dar totusi, poate imi revin... Am impresia ca libertatea ce mi-ar oferi-o despartirea este de fapt ceea ce mi-am dorit mereu... Sunteti oameni maturi, trecuti prin multe (unii), nu va cer un sfat, dar o parere m-ar ajuta... Va rog, ajutati un om tampit... Multumesc. |
|
|
13 May 2008, 09:47 AM
Mesaj
#2
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 211 Inscris: 21 April 08 Forumist Nr.: 11.523 |
Lost e o clona!
Poate el se tine de stomac de atata ras, dar, stii ce? Ma bucur c-a dat un subiect de discutie. Ca se lamenteaza, ca e confuz, ca e ironic, c-o fi batjocoritor.. conteaza? Daca va spun acuma ca evolutia tine de capacitatea noastra de abstractizare ce mai spuneti? Tot (ma rog, un procent foarte mare) ceea ce vorbim si analizam este format din concepte: libertate, dragoste, morala, justitie, prietenie etc. Toate astea nu sunt bazate pe ceva palpabil, concret, cu substanta in realitate. Cu toate acestea, s-a oprit cineva sa le dezbata? Ce ne-am face daca, afland ca-i clona: "Stop joc! Nu-si mai are rostul! Trebuia sa fie veridic! Sa ne intorcem la 'Jocul pentru oameni plictisiti'! Nu, hai sa vorbim despre dragoste. Stai, ca nici aici nu stim daca s-a intamplat. Hmmm..." Sincer: multumim, lost, fiindca esti "lost", clona, confuz si batjocoritor. Sub impulsul tau de Mefisto, ne-ai antrenat intr-o discutie din care eu vreau sa extrag numai foloase. Fara tine trebuia sa ma gandesc eu la un subiect. Acum, daca nu mai ai ceva de spus, te rog fa-ne loc fiindca unii au de discutat. LE: sorry, n-am observat reply-ul lui The Dude. -------------------- Nimeni nu te asculta pana nu gresesti.
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 14 May 2024 - 03:30 AM |