Despartire |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Despartire |
28 Apr 2008, 04:43 PM
Mesaj
#1
|
|
Musteriu Grup: Musterii Mesaje: 2 Inscris: 28 April 08 Forumist Nr.: 11.542 |
Salut tuturor,
Nu stiu de ce am venit aici la voi, pe forum.. e adevarat, ca simt nevoia sa vorbesc cu cineva (care nu ma cunoaste) si cum mai citeam uneori parerile voastre, am decis sa va expun si problema mea. Cred ca sunt bolnav. La cap. De o perioada destul de lunga nu mai simt nimic pentru sotia mea. Absolut nimic. Mi-e complet indiferenta. Tot ce am in minte e sa plec. Sa fug cat mai departe. Si ma uit de-a lungul anilor, ca de cand suntem impreuna, cele mai "fericite" si relaxante momente, au fost cand eram singur... Suntem casatoriti de 4 ani, suntem impreuna de 7. Am citit pe net diverse pareri, si cele referitoare la faptul ca dragostea dispare dupa o perioada, nu sunt un tip tampit, cel putin nu imi par tampit, dar intre noi problema e alta... Tot incercam sa ajungem la un rezultat cu viata noastra, scoli, cursuri, diverse... si mi se pare ca-i ... "proasta".. ca nu pricepe nimic, ca nu a reusit in 10 ani sa faca nici macar un pas in fata, ca nu se ridica la nivelul meu intelectual... Si apoi, ma uit (chiar la ceea ce am scris mai sus) si mi se pare (sunt convins de fapt) ca aberez intr-una, ca spun numai tampenii.. Daca altcineva mi-ar fi spus lucrurile astea i-as fi spus sa isi vada de treaba, sa-si scoata tampeniile din cap si atata timp cat a ales calea asta sa mearga inainte ... Problema e ca mi-o spun si mie intr-una si nu reusesc sa imi revin... am incercat sa discut o eventuala separare, s-a ajuns la lacrimi, nu am mai fost in stare sa continui... Ma simt las si nu stiu incotro sa o apuc. Cand imi explic mie tot ce mi se intampla, imi dau dreptate si imi spun : asta simt, nu pot schimba. Nu imi vine nici macar sa mai incerc nici sa discut... stiu ca daca voi deschide subiectul voi termina si relatia, dar totusi, poate imi revin... Am impresia ca libertatea ce mi-ar oferi-o despartirea este de fapt ceea ce mi-am dorit mereu... Sunteti oameni maturi, trecuti prin multe (unii), nu va cer un sfat, dar o parere m-ar ajuta... Va rog, ajutati un om tampit... Multumesc. |
|
|
12 May 2008, 09:02 PM
Mesaj
#2
|
|
[Vera] Grup: Moderator Mesaje: 4.054 Inscris: 25 October 06 Din: pe plaja Forumist Nr.: 8.842 |
Ca o fi sau nu clona cel care a deschis topicul nu are prea mare importanta. Spun doar ca situatii precum cea descrisa de el pot sa apara, nu sunt imaginare si nu sunt utopii. Iar cand ajungi in punctul ala e foarte greu sa iei o decizie. Si musai trebuie sa faci ceva, altfel ideea expusa de el o sa rontaie din tine tot mai rau si, mai devreme sau mai tarziu, tot o sa faci pasul, adica o sa divortezi.
Nu va mai certati, nu exista retete universal valabile in ce priveste relatiile dintre femei si barbati, la fel cum nu exista cuplul ideal. Discutiile se pot nuanta mult pe tema asta, pentru ca situatiile sunt altfel la fiecare cuplu, tocmai pentru ca oamenii sunt diferiti si simt diferit. -------------------- |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 14 May 2024 - 11:12 PM |